Purcel în foi de dafin în loc de miel pe masa de Paşti

Creştinii din întreaga lume sărbătoresc Paştele sau Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare anuală din calendarul religios. Pornind de la originea păgână a Paştelui, aceea de sărbătorire a sosirii primăverii, Paştele este, şi în ziua de azi, o sărbătoare în care oamenii se bucură de viaţă. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor. De exemplu, în aceeaşi perioadă a anului, romanii o celebrau pe zeiţa Aurora, cu purcel în foi de dafin.

Romanii au fost bucătari desăvârşiţi. Cel puţin asta reiese din volumul intitulat „Arta culinară" atribuit lui Marcus Gauius Apicius (aproximativ 25 a. Chr. - 35 p. Chr.). Lucrarea sa este grupată în zece cărţi, acoperind practic toate domeniile gastronomiei. Bucătăria romană surprinde prin marea bogăţie şi diversitate a ingredientelor. Numai plantele menţionate, de pildă, sunt în număr de 140, iar vieţuitoarele marine se regăsesc şi ele într-o mare varietate. Dintre tipurile de carne gătită, cea mai comună era carnea de porc, de berbec şi mai puţin cea de vită, aceasta din urmă fiind considerată un produs de lux, spre deosebire de cea de capră, care făcea parte din meniul claselor de jos.

De asemenea, pe masa romanilor se mai găsea carne de păsări, atât domestice, cât şi sălbatice, şi animale sălbatice. Nu puteau lipsi nici condimentele, printre care amintim mărarul, salvia, ţelina, menta, muştarul, macul, şofranul, coriandrul, pătrunjelul şi piperul. „Una dintre caracteristicile bucătăriei romane era modul în care aceste ingrediente erau combinate. Astfel, în compoziţia dulciurilor se regăseşte piperul, iar la prepararea mâncărurilor cu carne se folosea mierea", explică Raul Cardoş, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare.

Zeiţa Aurora - Paştele de azi

Majoritatea limbilor germanice numesc Paştele după zeiţa Eostre (Eostra/Eastre) - Zeiţa Fertilităţii. Grecii o numeau Eos şi romanii Aurora. Ei celebrau sosirea primăverii, simbol al fertilităţii şi al creşterii recoltelor. În acea perioadă, pe masa lor era de nelipsit purcelul în foi de dafin. Acest fel de mâncare era consumat împreună cu diferite sosuri. „Sosurile erau intens folosite, acestea fiind, în general, foarte aromate. Conţineau, de multe ori, o sumedenie de ingrediente. Aproape toate reţetele conţineau celebrul garum, un sos obţinut prin descompunerea cărnii şi a intestinelor de peşte, în combinaţie cu multe plante aromatice", arată Raul Cardoş.

În zilele noastre, carnea de porc a fost înlocuită cu pasca, ouăle înroşite şi carnea de miel. Ceea ce s-a păstrat de-a lungul vremii este bucuria de viaţă, de primăvară, de familie şi de prieteni. Fie că suntem pătrunşi sau nu de fiorul religios, de semnificaţia sărbătorii Învierii, cert e că ne bucurăm, şi în ziua de azi, de răsfăţurile gastronomice. Pe lângă acestea, copiii aşteaptă cu sufletul la gură Iepuraşul de Paşte, iar adulţii o zi în plus de odihnă.

Mâncăruri romane, degustate de băimăreni

Băimărenii au avut ocazia să guste câteva feluri de mâncare în cadrul vernisajului „Bucătăria romană, gustul lumii antice", ce a avut loc în toamna anului trecut. Evenimentul a făcut parte din cadrul proiectului „Mari civilizaţii ale antichităţii", finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

„Am făcut o înţelegere cu o firmă locală de catering. S-a gătit pui de Parthia, salată cattabia şi un vin admirabil cu condimente. Cei care au luat parte la eveniment au fost încântaţi de gustul acestora", spune Raul Cardoş, coordonatorul proiectului. „Ulterior, am făcut moretaria, o mâncare pe care o consumau, cu precădere, ţăranii. Simplă, rapidă şi ieftină. Mâncau multe feluri de mâncare la o singură masă, era un adevărat dezmăţ culinar", conchide muzeograful.

Reţete culinare romane, traduse din limba latină

Purcel în foi de dafin: pulpele din spate ale purcelului să le prăjeşti. Pune în tavă, la mijloc, foi de dafin verde, în cantitate suficientă. Apoi găteşte-le în cuptor şi adaugă un vârf de piper, leuştean, chimen, seminţe de pătrunjel, rădăcină de zmeoaică şi dafin. Pisează tot amestecul şi toarnă garum şi pune vin şi vin dulce, după gust. Adaugă peste acest amestec un pic de ulei şi fierbe sosul într-o oală. Apoi amestecă sosul. Scoate purcelul din foile de dafin. Dezosează pulpele şi pune sosul peste carne.

Salata Cattabia: piper, mentă, ţelină, busuiocul cerbilor uscat, brânză, seminţe de pin, miere, oţet, garum, gălbenuşuri de ou, apă proaspătă. Pâinea, după ce a fost înmuiată în apă oţetită, se stoarce şi se pune împreună cu brânza de vacă şi castraveţi într-o cratiţă, presărându-se seminţe de pin. Se pun capere tăiate mărunt şi ficăţei de găină. Se stropeşte cu sos, se aşază într-un recipient cu apă rece şi se serveşte astfel.

Moretaria: se pune în mojar mentă, rută, coriandru, fenicul, toate proaspete şi verzi şi se zdrobesc fin. După aceea se adaugă leuştean, piper, miere, garum şi oţet.

Ioana Vlad