ATAC pentru VIAŢĂ

În atenția politicienilor!

România celor de la conducere mătură cu oameni de valoare pe jos. Suntem încă în epoca boierilor şi a pădurarilor care, lipsiţi de experienţa şi de tehnica modernă ce ne copleşesc zilele, au reuşit să ajungă la oamenii care şi-au pierdut speranţa în tot ceea ce înseamnă salvarea, de la instituțiile pentru care fiecare dintre noi mai devreme sau mai târziu cotizăm ca proștii, iar în situațiile de urgenţă rămânem cu ce a rămas şi în Cutia Pandorei... speranţa.

Speranţa că acea echipă de salvare va veni, speranţa că vei putea să îţi urmezi visurile şi că vei ajunge acasă să îi vezi pe cei dragi şi îi vei strânge în braţe pe cei ce contează.

Dacă am ajuns ca într-o ţară cu "standarde europene" să fii nevoit să aştepţi 6 - 7 ore după cei care îţi mai dau o şansă la viaţă înseamnă că cel împuşcat în 1989 a fost mult mai deştept şi mult mai bine pregătit decât conducătorii care în 2014 ne folosesc ca pe o maşină de stors bani sau ne văd ca pe sclavii societăţii.

Sunt oripilat că în România anului 2014 se poate muri cu lacrimi îngheţate pe obraz, lacrimi care arată durerea unei femei tinere, de vârsta mea, care a ales voluntariatul pentru a salva vieţi şi pentru a profesa mai târziu cu o mare experienţă în spate.

Sunt dezgustat când mă gândesc că pe la acea oră, alţii pe care îi plătim, stăteau la căldura caloriferelor, sorbind din cafea scumpă, fumând ţigări fine, dădeau ordine contradictorii în privinţa locului în care un avion, fie el vechi, fie el nou, nu se poate localiza.

Dumnezeu le-a dat acelor oameni timp, dar instituțiile statului au scurs timpul în favoarea morţii, din cauza lipsei de profesionalism şi a lipsei de interes pentru ceea ce această ţară încearcă să îndrepte.

Sunteţi puşi acolo, aleşi poate contra voinţei unora dintre noi, sunteţi puşi în funcţii cu promisiuni demne de basme, încercaţi să ne vindeţi o pâine goală pe dinăuntru. Aveți bani şi bugete pentru orice în afară de spitale, asigurări medicale, pensii, burse şcolare, ajutor social şi viaţă, aveţi bani de avioane prezidenţiale, campanii prezidenţiale şi propagandă, dar trebuie să ştiţi un lucru, promisiunile şi o Românie în care totul merge uns nu prea mai înghițim, toate nepăsările voastre mai încolo o să apese pe umerii noştri şi pe viaţa copiilor noştri.

Aveţi tupeul şi nesimțirea să daţi 5 milioane de euro cadou de Crăciun pentru Biserica Ortodoxă Română, în schimb nu aveţi un sistem de cel mult 10.000 de euro sau poate chiar mai puţin pentru localizarea unui sistem care emite unde radio de SOS?

Mă oripilează nepăsarea domnului ministru Radu Stroe, care citez "Îmi pare rău că s-a întâmplat în mandatul meu". Domnule ministru puteai să devii un erou dacă aceşti oameni erau găsiți la timp, în schimb arătaţi cât de inapţi şi lipsiţi de experienţă sunteţi.

Domnilor miniştri ai acestei ţări, în care singurul viitor pe care omul de rând îl mai poate avea, ar fi un viitor fără voi, dacă aş avea oportunitatea de a vă salva, sincer, v-aș lăsa să agonizaţi şi să muriţi cu lacrimi îngheţate pe obraz.

Sergiu Bechia,
(un cititor ar ziarului ATAC)