CAZ UMANITAR: În căutarea unor poveşti cu zâne

Alina e fetiţa cea mai mică a familiei Mute. Face şapte ani în iarna. Ar trebui să meargă la şcoală. Până atunci a intrat în şcoala suferinţei. Devreme, mult mai devreme!

Părinţii ei nu-şi vor bate prea mult capul să-i caute cărţi la toamnă. Caută disperaţi acum să mai facă rost de nişte bani de mâncare, de o hăinuţă. Şi, mai mult decât orice, de medicamente. Doamne, cât de mult urăsc cuvântul ăsta! Faptul că acum îşi dedică viaţa căutării unor medicamente cărora uneori de-abia reuşesc să le pronunţe numele.

Mama îşi aminteşte cât de mult s-a bucurat când a mers alături de ceilalţi doi copii la şcoală. Avea emoţii. Spera să retrăiască emoţiile astea cât de curând şi cu Alina. Dar pentru ca asta să se mai întâmple medicii îi tot vorbesc de medicamente. Medicamentele astea promit să fie şansa acestei fetiţe.

Şi sunt atât de scumpe! I-a epuizat pe bieţii părinţi de orice putere. Fetiţa nici nu poate mânca orice. Medicii iau prescris un regim dur. Da, e drept. Contează ce mănânci. Dar cu ce să cumpere săracii părinţi peşte şi tot felul de legume care mai de care mai „sănătoase" decât altele? Cine ar fi crezut că se va ajunge aici? Primăvara trecută fetiţa înflorea ca un cireş. Acum e ca un cireş bandajat.

Pe vremea în care florile se dădeau mari la soare şi ţâşneau de pe fiecare ramură de copac Alina a început să aibă convulsii. A stat internată un timp la Buzău la spital. După două săptămâni a revenit veselă la grădiniţă. S-a jucat veselă cu prietenele ei bune până într-o zi, când a început să vomite. A fost adusă cu salvarea la Bucureşti şi supusă unor analize timp de şase săptămâni.

Nu au mai văzut bieţii părinţi nicio floare în copaci, nici cireşele coapte, nici caisele. Vedeau doar cum teama şi-a înfipt gheară în inimile lor şi cum îi topeşte uşor, uşor. Anul trecut Alina a fost supusă la trei operaţii. Toate pe creier. A fost foarte curajoasă. Şi ea voia ca tumora aia bezmetică să iasă afară.

Ce atâţia monştri în viaţa ei de copil firav? Vrea poveşti cu zâne. Acum e la Institutul Oncologic Bucureşti şi se încăpăţânează să creadă în zâne.

Nu trebuie neapărat să fie zâne care să zboare sau să coloreze florile. Pot fi şi zâne care să-i ajute părinţii să-i mai ia ceva de mâncare sau care să-i coloreze mamei un zâmbet din ăla mare cum avea cândva, anul trecut.

Haideţi să le dăm din puţinul nostru câte o mână de ajutor acestor părinţi disperaţi!

Cont deschis în lei pe numele Mute Tanţa la Banca Românească: RO11 BRMA 0999 1000 5804 9646
Numărul de telefon al doamnei Mute Tanţa: 0760.407.571