Afacerea „Cariera de marmură de Ruşchiţa” revine pe tapet

Guvernul României pregăteşte un nou act normativ, care să aprobe deschiderea unei noi exploatări de marmură de Ruşchiţa. Proiectul viitoarei Hotărâri de Guvern a fost postat pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor, pentru consultare publică.

Conform acestui document, un teren cu suprafaţa de 17,0756 hectare, proprietate publică a statului, va fi scos din fondul forestier naţional, în vederea realizării obiectivului „Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură pentru perimetrul de exploatare Dealul Maria, localitatea Ruşchiţa, judeţul Caraş-Severin". Beneficiarul scoaterii definitive a acestui teren din fondul forestier naţional este o firmă din Bucureşti, denumită SC Omya Calcita SRL. Scoaterea terenului din fondul forestier naţional se face cu compensare. În schimbul terenului destinat carierei de marmură, administrat de Ocolul Silvic Rusca Montană, SC Omya Calcita va ceda mai multe terenuri, situate pe raza Ocolului Silvic Bocşa Română, limitrofe fondului forestier actual.

Marmosim şi austriecii

Extracţia rezervelor de marmură a fost concesionată pe durata a 20 de ani, între anii 2004 - 2023, în favoarea S.C. Marmosim Simeria. La rândul ei, S.C. Marmosim a transferat drepturile şi obligaţiile prevăzute în licenţa de concesiune şi exploatare către S.C. Omya Calcita.

Societatea Comercială OMYA CALCITA - S.R.L.: HOTĂRÂREA ASOCIATULUI UNIC NR. 2/05.07.2011

Firma Omya GmbH, cu sediul în Austria, A-9722, Gummern, Gersheimstrasse 1-2, înregistrată la Registrul Finanţelor din Klagenfurt sub nr. FN 113639t, reprezentată legal de către dl Christian Rainer şi dl Peter Zehentner, în calitate de Asociat unic al S.C. OMYA CALCITA S.R.L., cu sediul în România, Bucureşti Şos.Bucureşti-Ploieşti nr. 15, et. II, sector 1, având nr. de înregistrare la Reg. Comerţului: J40/3689/2006 şi C.U.I. RO 6962926, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată,

HOTĂRĂŞTE:
Articolul 1. În conformitate cu prevederile Art. 9.3 din Actul constitutiv al S.C.OMYA CALCITA S.R.L, „Administrarea societăţii şi conducerea afacerilor", se prelungeşte durata mandatului actualului Administrator, domnul OVIDIU ADRIAN NOVAC, cetăţean român, născut în Bucureşti, cu domiciliul în Bucureşti, str. Frederic Chopin, pe o perioadă de încă un an, respectiv de la 05 august 2011 şi până la data de 05 august 2012, urmând ca în acest sens să fie realizată procedura corespunzătoare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Marmura şi PSD-ul

SC Marmosim deţine în prezent mai multe cariere şi licenţe de exploatare, din care se exploatează marmură, calcar, granit, travertin şi andezit. Între carierele deţinute se evidenţiază cele de la Ruşchiţa, cea mai mare rezervă de marmură aflată în exploatare din România. Cele două cariere Ruşchiţa - Cariera Veche şi Cariera Nouă- cuprind doi munţi, fiind situate la o altitudine de 800 de metri în Munţii Poiana Ruscă. Rezerva de marmură a acestor cariere a fost estimată la 1,8 milioane metri cubi.

O „prăjitură" de la PSD

În ultimele zile de guvernare, PSD-ul nu s-a ferit să scoată la mezat, cu dedicaţie, marmura. La cele 11 cariere de exploatare a marmurei ale Marmosim se vor mai adaugă alte trei, graţie bunăvoinţei fostului guvern PSD, care, în 28 decembrie 2004, a adoptat o Hotărâre privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiate între ANRM şi Marmosim.

Potrivit acestui act normativ, Marmosim poate exploata şi zăcămintele de marmură în perimetrele Moneasa (localitatea Moneasa), Căprioara (localitatea Săvârşin) şi de travertin în perimetrul Geoagiu, localitatea Geoagiu, judeţul Hunedoara. Actul normativ a fost semnat de premierul interimar Eugen Bejinariu, ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu şi, evident, preşedintele ANRM, Maria Iuliana Stratulat.

O hotărâre de guvern suspectă

HOTĂRÂRE nr. 2459 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "MARMOSIM" - S.A.

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 4 ianuarie 2005
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 13, al art. 21 alin. (1) şi al art. 60 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1 Se aprobă licenţele de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială "MARMOSIM" - S.A. din oraşul Simeria, str. Cuza Voda nr. 24, judeţul Hunedoara, în calitate de concesionar, a zăcămintelor de marmură în perimetrele Moneasa, localitatea Moneasa, şi Căprioara, localitatea Săvârşin, şi de travertin în perimetrul Geoagiu, localitatea Geoagiu, judeţul Hunedoara, prevăzute în anexele nr. 1-3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 2 Stabilirea şi plata taxei anuale de exploatare se fac în condiţiile prevăzute la art. X din anexele la prezenta hotărâre.
ART. 3 Stabilirea şi plata redevenţei se fac în condiţiile prevăzute la art. XI din anexele la prezenta hotărâre.
ART. 4 Majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, prevăzute la art. X pct. 10.1.3 şi la art. XI pct. 11.2.4 din anexele la prezenta hotărâre, vor fi percepute conform legii fiscale in vigoare, aplicate la cuantumul taxei şi redevenţei datorate, stabilite la nivelul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere prevăzute la art. 114 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.
ART. 5 Licenţele de concesiune a activităţii miniere de exploatare prevăzute la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU INTERIMAR EUGEN BEJINARIU

Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu
Ministrul Finanţelor Publice, Mihai Nicolae Tănăsescu
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,
Maria Iuliana Stratulat

Bucureşti, 28 decembrie 2004.

A poftit la fonduri europene

În anul 2010, din fotoliul de ministru al Economiei, AdrieanVideanu a cerut, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, opinia comisarului european pentru dezvoltare regională despre intenţia firmei Marmosim de a lua fonduri UE printr-un program operaţional la care Ministerul Economiei este autoritate de management.

Scrisoarea a fost trimisă comisarului european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, iar în text ministrul admite indirect că este în conflict de interese, potrivit legislaţiei române, care stipulează că funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă, printre altele, cu „calitatea de membru al unui grup de interes economic". "Compania Marmosim are intenţia de a depune un proiect pentru obţinerea de fonduri structurale prin programul operaţional sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice" (POS-CCE). Marmosim este cel mai mare producător de roci ornamentale din România", se preciza în scrisoare.

Johann Biebel şi marmura de Ruşchiţa

Carierele de marmură Ruşchiţa (Cariera Veche-Gropan şi Cariera Nouă- din Dealul lui Ionel), situate în munţii Poiana Ruscă, la o altitudine de 800 de metri, cuprind cea mai mare rezervă de piatră naturală aflată în exploatare din România. Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atenţia asupra calităţilor remarcabile ale marmurei de Ruşchiţa, comparând-o cu marmura de Carrara care-i era familiară, în 1883 Johann Biebel (1817-1900), un renumit inginer constructor din Banat, începe exploatarea devenind primul proprietar al carierei, pe care o supranumeşte „a magyar Carrara".

Înainte de sfârşitul secolului, producţia carierei Ruşchiţa ajunsese de 700 de tone pe lună, aici lucrând 300- 350 de muncitori. După moartea lui Biebel, fiul său Janos, unul dintre arhitecţii Turnului Eiffel, continuă exploatarea, în 1912 marmura de Ruşchiţa ajungând să fie exportată în 12 ţări. Numeroase lucrări de construcţii realizate în acea perioadă au fost executate din această nobilă piatră în Imperiul Austro-Ungar, cum ar fi, spre exemplu, Palatul Băncilor din Viena.

Domul din Milano a fost restaurat sută la sută cu marmură de Ruşchiţa. Ea se regăseşte atât în lucrări particulare precum vila sultanului din Brunei, sau vila din Monte Carlo a pilotului de Formula Michael Schumacher, cât şi în edificii publice, ca Parlamentul din Budapesta, sediul BBC din Mainheim etc. şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Palatul Parlamentului din Bucureşti. Raportul privind impactul asupra mediului, întocmit în anul 2010, estimează o producţie medie de 189.660 tone de marmură pe an şi o producţie totală de peste 3,2 milioane de tone.

Adrian Militaru