Chevron poate distruge Dobrogea

Licenţa pentru exploatarea gazelor de şist, cadoul guvernanţilor pentru Chevron, reprezintă potenţiala prejudiciere a intereselor cetăţenilor României cu peste 15 miliarde de euro, în următorii ani, concomitent şi cu distrugerea aproape totală a resurselor de apă potabilă din pânza freatică a Dobrogei.

Arealele vizate de Chevron sunt Costinești, Vama Veche, Adamclisi. Chevron, prin folosirea tehnologiei pentru extragerea gazelor de șist prin fracționare hidraulică, are potenţialul să provoace cutremure şi poluare în Dobrogea. Șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruți (cu aceeaşi atitudine ca în cazul Roşia Montană), a declarat, pe 17 ianuarie 2012, că România nu va lua exemplul Bulgariei și nu va interzice folosirea fracționării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist. Dimpotrivă. Chevron va demara anul acesta lucrările de explorare în Dobrogea.

Tehnologia de extragere a gazelor de șist prin fracționare hidraulică reprezintă o procedură prin care se poate exploata zăcăminte de gaze inaccesibile prin tehnologii convenționale. Gazele sunt captive în rocă, dar pot fi "disponibilizate" prin injectarea sub presiune a unui amestec de apă, nisip, și substanțe chimice, care fracționează roca.  Ceea ce nu se spune este faptul că această procedură este extrem de periculoasă și poluantă deoarece produce:
- Contaminarea solului și a apei, în special prin distrugerea rezervelor subterane de apă;
- Cutremure;
- Distrugerea mediului la suprafață, implicit a unor mari suprafeţe de teren cu potenţial agricol;
- Afectează grav sănătatea populaţiei din zonele de exploatare şi a celorlalte fiinţe vii.

Contaminarea solului și a apei

Conform unui raport al Tyndall Centre for Climate Change Research, un număr remarcabil de substanțe folosite pentru extragerea a gazelor de șist prin fracționare hidraulică sunt considerate extrem de dăunătoare oamenilor și mediului, fiind cancerigene, unele toxice pentru oameni, altele pentru organisme acvatice, unele care au efecte asupra reproducerii sau chiar duc la mutații genetice.

Apele injectate fie ies din rocă datorită presiunii, fie se infiltrează în timp ce sunt injectate și ajung în pânzele de apă freatice sau în apele de suprafață. Din studiile făcute, aceste substanțe tind să antreneze și să dizolve alte substanțe periculoase (metale grele, substanțe radioactive). În plus, gazele împinse de presiune ajung în alte părți decât cele intenționate, contaminând apele sau acumulându-se, cu tot pericolul aferent de explozie.

Producerea de cutremure

Amestecul de apă, nisip și substanțe injectat în rocă produce o presiune care - judecând după exemplele deja existente - nu poate fi controlată. Zdrobirea/fisurarea rocii poate duce la cutremure imposibil de prevăzut, chiar dacă sunt doar de suprafață.

Astfel de cutremure s-au produs deja, în iunie 2012, în zone unde se foloseşte extragerea gazelor de șist prin fracționare hidraulică, obligând compania Cuadrilla Resources să oprească temporar explorarea la Preese Hall, lângă Blackpool, în Anglia, după ce au avut loc două mici cutremure declanșate de operațiunile de fracționare.

În Oklahoma, unde în mod tipic au loc 50 de cutremure pe an, după începerea exploatării prin fracționare au loc peste 1000. Conform US Army și United States Geological Survey, fracționarea hidraulică poate, într-adevăr, să cauzeze cutremure.

Consumul de apă

Pentru o singură fază de fracționare se folosesc între 9000 și 29.000 de metri cubi de apă pe puț (cu multiple puțuri pentru o exploatare). Cantitățile enorme de apă folosite trebuie luate de undeva (cu presiunile aferente asupra ecosistemului și asupra comunităților din jur). În Dobrogea, cele mai apropiate surse de apă se găsesc în pânza freatică şi în apele de suprafaţă, lacuri, Dunăre , canal etc.
Cantitatea de gaze estimată care poate fi obţinută prin această metodă, în Dobrogea, este de cca. 30 - 35 miliarde de metri cubi.
10.8 miliarde lei reprezintă veniturile maxime estimate care ar reveni Bugetului de Stat, de-a lungul unei perioade de cca 15- 20 de ani.
Pentru exploatarea prin metoda folosită de Chevron, volumul de gaze trebuie înlocuit în subteran cu înlocuitorul sub presiune, adică apă. Cel puţin 25 de miliarde de metri cubi! La ora actuală, preţul apei livrate către consumatori este de 3,72 lei (cu TVA) pe metrul cub.

Cantitatea de cca 20-25 de miliarde mc de apă dulce reprezintă rezerva de apă pentru consumul populaţiei pe următorii 25 de ani. Valorificarea acestora ar aduce venituri statului român, prin societăţile de distribuire, proprietate publică, cât şi prin impozitele directe, de cel puţin 86 de miliarde de lei, respectiv de circa 20 miliarde de euro. Veniturile la Bugetul Statului vor fi cel puţin de 5 ori mai mari şi... sigure, faţă de promisiunile Chevron şi a celor infiltraţi în actuala guvernare, care le promovează interesele.

Alte potenţiale prejudicii şi mai grave, care se vor produce pe lângă impactul produs de infiltrările în apă, ca orice tehnologie de exploatare a unor resurse de subsol, fracționarea hidraulică implică o infrastructură extinsă (cu tot felul de rezervoare, sonde, puțuri, utilaje, camioane, drumuri) care nu se poate dezvolta, chiar dacă intenția există, într-un mod care respectă peisajul și mediul înconjurător. Foarte curând vom avea parte de zone curățate de vegetație și în general de orice viață, bătucite de camioane și utilaje de construcții. Drumurile, şoselele amărâte din Dobrogea pe care actuala guvernare şi cele precedente s-au scremut să le „construiască"cu echivalentul greutăţi în aur a asfaltului vor dispărea repede în urma volumului uriaş de utilaje şi substanţe transportate în cei cca 6-7 ani de exploatare.

Concluzie

Guvernul bulgar a retras licența de explorare pentru Chevron, iar pe 18 ianuarie 2012 Parlamentul a votat cu 166 voturi pentru şi 6 împotrivă interzicerea folosirii tehnologiei de fracționare hidraulică pe teritoriul Bulgariei, inclusiv în zona apelor teritoriale ale Mării Negre. În plus, a aprobat o amendă de 65 milioane de euro aplicabilă celor care nu ar respecta această hotărâre. Zonele care urmau să fie exploatate se aflau în nord estul țării, în apropiere de Dobrogea.

În România şi alte companii, printre care MOL&Expert Petroleum, Avere Energaz, Universal Premium, au „câștigat" licitații de exploatare a altor perimetre, iar licențele sunt valabile 30 de ani, cu drept de prelungire cu încă 15.

Mihai Bărbuliceanu