Best Dental

Detergenţii ne-au condamnat pe toţi la moarte

Ziarul Atac, 3 iulie 2011, Ora 13:29

  • print
  • |
detergentii-ne-au-condamnat-pe-toti-la-moarte-1.jpg

Până în prezent, nicio autoritate de la noi ori de aiurea n-a îndrăznit să declare faptul că marea majoritate a detergenţilor sunt toxici, din cauza marilor interese de afaceri din domeniu. Substanţele chimice folosite în procesul tehnologic atentează grav atât asupra mediului cât şi a sănătăţii populaţiei, afectându-i în special pe cei mici.

Din păcate, consumatorii nu ştiu ori cunosc vag efectele extraordinar de nocive ale detergenţilor, având prea puţine informaţii despre produsele de curăţare de acest gen mai prietenoase cu mediul şi sănătatea oamenilor. La ora actuală, circa un milion de pacienţi suferă de astm în ţara noastră, detergenţii fiind printre factorii generatori ai acestei afecţiuni. De asemenea, un copil din cinci suferă de diferite forme de astm, iar 20% dintre copii se confruntă cu dermatite sau alte afecţiuni ale pielii.

Copiii sunt cei mai afectaţi

Potrivit specialiştilor, dintre care îl menţionăm pe prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, cea mai mare pondere a bolnavilor de astm bronşic se înregistrează în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 şi 8 ani. Totodată, persoanele cu pielea sensibilă - cu predilecţie copiii în primii ani de viaţă - riscă degradarea straturilor superficiale ale epidermului din cauza contactului cu substanţele chimice, din care sunt fabricaţi detergenţii. Ei intră în contact cu aceşti agenţi extrem de toxici fie prin mediul înconjurător, fie prin contactul cu particulele de detergent rămase în textura articolelor de îmbrăcăminte şi lenjerie. Acest lucru este posibil, pe de o parte, datorită agresivităţii substanţelor aflate în compoziţia produselor de spălat, iar pe de alta economiei de apă de clătire folosită de maşinile de spălat automate. Dacă la spălat se mai adaugă şi diverse balsamuri ori parfumuri, pentru conferirea unui miros cât mai plăcut rufelor, pericolele devin şi mai mari.

Atentat la sănătate şi mediu

Detergenţii folosiţi în România sunt extrem de puternici, iar populaţia nu este încă pregătită să facă faţă substanţelor din compoziţie. Iar cu cât un produs este mai ieftin, cu atât este mai agresiv pentru sănătate şi mediul înconjurător. Potrivit Mihaelei Dumitrescu, Business Concept Manager la Sensiblu "în compoziţia detergenţilor actuali sunt introduse numeroase substanţe precum LAS (liniar alchibenzen sulfonat), înălbitori optici, parfumuri, naftaţi etc., deseori incriminate în declanşarea unor manifestări alergice sau iritative. Persoanele care suferă de o afecţiune cutanată inflamatorie (dermatită atopică, eczeme, psoriazis, neorodermită) vor suferi exacerbarea afecţiunilor deja existente.

Şi astmul bronşic poate fi declanşat sau întreţinut de astfel de substanţe rămase în îmbrăcăminte şi în lenjeria de pat", ne-a mai declarat Mihaela Dumitrescu. Pentru prevenire unor astfel de afecţiuni, Sensiblu a creat produse alternative pentru spălarea rufelor nou-născuţilor şi copiilor de vârste fragede, care nu conţin o serie de substanţe agresive. Alţi detergenţi bio au fost creaţi de compania belgiană Ecover, Sodasan - Germania sau Solinter - Spania.

Substanţe extrem de periculoase

În compoziţia celor mai periculoşi detergenţi, cărora multe vedete le fac reclamă cu zâmbetul până la urechi, se regăsesc:
- LAS, ce poate cauza iritaţii ale pielii la contactul prelungit;
- înălbitori optici (fluorescenţi) care nu albesc rufele, ci doar le conferă percepţia de alb şi strălucirea, datorate convertirii razelor ultraviolete în lumină. Aceste substanţe doar înşeală ochiul, fără a aduce modificări benefice în compoziţia detergenţilor. Ba dimpotrivă, dăunează mediului înconjurător, prin deversarea la canalizare sau scurgerea în pânza freatică;
- parfumuri, naftaţi şi alte asemenea - tot substanţe incriminate în declanşarea unor manifestări alergice sau iritative.
Asociaţia americană "National Poison Prevention Week" a atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra otrăvurilor folosite în gospodării. Otrăvuri cu acţiune lentă - de la produsele pentru igiena personală, până la cele utilizate la bucătărie ori pentru spălarea rufelor -, care "ucid ambii părinţi şi milioane de copii". Pentru că substanţele chimice folosite sunt absorbite de organismul uman, prin căile respiratorii şi prin piele, afecţiuni precum cele endocrine, toxicitatea hepatică, tulburări ale sistemului nervos, Alzheimer, osteoporoză şi chiar cancerul devin inerente.

Boli profesionale

În noiembrie 2009, Parlamentul European s-a aplecat asupra dermatozelor profesionale, prof. dr. John Swen Malte de la Universitatea Osnabruck, Germania, lansând atenţionarea că Europa "pierde anual cinci miliarde de euro, deoarece pacienţii respectiv nu pot merge la muncă". {i că dermatozele profesionale afectează în special tinerii, cu vârste cuprinse între 18 - 25 de ani. Este vorba în principal de femeile de serviciu, coafezele, frizerii, constructorii ori mecanicii, care sunt expuşi excesiv detergenţilor şi produselor de coafat, cimentului şi răşinilor sintetice. Dermatita de contact reprezintă circa 90% din tulburările pielii dobândite la locul de muncă. În nomenclatorul provizoriu de meserii ce prezintă risc la dermatoze, preponderent creat de detergenţi, au fost identificate deja un număr de 120 de ocupaţii.

Anul acesta, România s-a aliniat (alături de alte 23 de state europene) unei iniţiative de prevenţie a Academiei Europene de Dermato-Venerologie, intitulată "O piele sănătoasă la locul de muncă". Campania s-a extins în America şi Australia, devenind un important subiect de discuţie şi pe agenda Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

 

Economii împotriva propriei existenţe

Dacă în urmă cu patru, cinci ani, doar 60% dintre români alegeau detergenţii pe criteriul preţului cel mai scăzut, în condiţii de criză procentul acestora a depăşit 80%. De asemenea, românii nu sunt foarte receptivi la nocivitatea detergenţilor asupra organismului uman, darmite a mediului. Cu alte cuvinte, suntem mai interesaţi să facem economii, decât să ne protejăm viaţa şi mediul înconjurător. Experţii UE au concluzionat că poluarea pusă pe seama fosfaţilor este cauzată în proporţie de 60% de detergenţii de rufe, în proporţie de 30% de cei folosiţi la spălarea vaselor, restul procentelor revenind industriei.

După unele păreri, detergenţii biodegradabili, mai prietenoşi cu omul şi natura sau chiar ecologici ar fi mai eficienţi, deoarece sunt necesare cantităţi mai reduse de substanţe chimice, iar rufele se clătesc mai bine cu aceeaşi cantitate de apă. Dar asta nu îi impresionează pe consumatori, care preferă să plătească mai puţin şi mai des pentru un produs inferior, decât mai mult şi mai rar, pentru unul superior. Bineînţeles, tot din motive economice, consumul detergenţilor biodegradabili în ţara noastră se situează în jurul valorii de doar 10% din totalul vânzărilor.

Dan Coste

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
15:59