Mass-media romanească. Sancțiuni prea „blânde” din partea CNA

Mihai Ghezea , 21 februarie 2015, Ora 00:44

  • print
  • |
mass-media-romaneasca-sanctiuni-prea-blande-din-partea-cna46697-1.png

Conform statisticii prezentate de CNA, Antena 3 și RomâniaTV au acumulat peste 90% din totalul reclamațiilor înregistrate la CNA, repartizate astfel: Antena 3 - 68 de reclamații, România TV - 32, Realitatea TV - 5, B1 TV - 4, Digi24 - o reclamație, TVR 1 - o reclamație.

Sancțiunile impuse de CNA au fost și de această dată mai mult decât blânde în raport cu gravitatea faptelor. Amenzile pentru nerespectarea reglementărilor în timpul campaniei electorale nu au depășit suma de 10.000 de lei pentru Antena 3, RomâniaTV și RealitateaTV. Amenzile au fost acordate pentru o serie cumulată de nereguli, nu pentru încălcări individuale ale reglementărilor.

Un caz controversat a fost generat de intenția ProTv de a transmite pe site-ul stirileprotv.ro dezbateri electorale cu principalii șase candidați. Patru dintre aceștia au acceptat invitația, dar numai o dezbatere a avut loc în cele din urmă, cu candidatul PNL, Klaus Iohannis. Și aceasta a fost ștearsă de pe site la nici 24 de ore de la transmiterea ei, pentru că postul s-a răzgândit și a decis să anuleze restul dezbaterilor, fapt ce a stârnit nemulțumirea unuia dintre candidații invitați, independenta Monica Macovei. Acesta a acuzat conducerea postului că a renunțat la organizarea dezbaterilor în urma unei solicitări venite din partea CNA. Instituția nu are atribuții de reglementare și control asupra spațiului online în general, ci doar asupra serviciilor de tip „video on demand", care nu includ site-urile pe care conținutul video este doar ocazional. 

Conducerea postului a negat existența unor presiuni din partea CNA și a spus într-un comunicat de presă că a fost vorba de o decizie editorială internă cauzată de nemulțumirea celorlalți candidați care nu s-au numărat printre cei șase invitați și care ar fi solicitat timp egal de exprimare, iar postul a vrut să evite crearea „impresiei unui partizanat politic". La rândul său, CNA a dezmințit orice implicare în acest caz, susținând că nu deține „niciun fel de posibilitate de a interveni asupra conținutului unui site de internet, inclusiv în ceea ce privește site-ul unui radiodifuzor licențiat în România". Valentin Jucan, membru al CNA, a anunțat că va sesiza Parchetul în urma acuzațiilor aduse CNA de M. Macovei.

B1 TV, un canal de știri apropiat al Elenei Udrea a întrerupt dezbaterea electorală în direct cu Monica Macovei (candidat independent) pentru a transmite, tot în direct, imagini de la un eveniment la care participa Elena Udrea, care a durat 11 minute. Răspunzând criticilor aduse de Macovei, B1 TV a invocat contractul de publicitate electorală pe care îl avea cu Elena Udrea. Pentru că Decizia CNA de reglementare a campaniei electorale pentru prezidențialele din 2014 a fost prost formulată, acesta permitea întreruperea unei emisiuni de dezbatere electorală cu un candidat pentru a difuza promovare electorală cu un alt candidat. Mai mult, aceasta se putea face într-un format care arată ca cel de dezbatere (cel produs de echipa editorială a postului) cu singura diferență ca pe ecran apare scrisă și sintagma „promovare electorală". A fost exact ceea ce s-a întâmplat în acest caz, în care pauza electorală cu Elena Udrea nu era marcată în mod clar ca publicitate electorală, ci conținea toate elementele grafice ale unei știri.

Dezamăgiți de rezultatul alegerilor prezidențiale, moderatorii și comentatorii canalului de știri Antena 3 au identificat principalul responsabil de înfrângerea favoritului lor: Internetul. Astfel, comentatorul Adrian Ursu a vorbit despre „spălarea pe creier a Internetului". Un alt comentator omniprezent în studioul Antena 3, Mugur Ciuvică, l-a completat afirmând că „Internetul are mesaje complet cretine„, în timp ce moderatoarea Sandra Stoicescu a fost intrigată de puterea de manipulare a Internetului („oare cum oameni așa educați pot fi atât de ușor manipulați de pe net"). Un alt cunoscut prezentator al Antenei 3, Mircea Badea, și-a vărsat frustrările electorale asupra electoratului unora dintre candidați: „Vom mai afla și câtă lume, cu valoare statistică foarte importantă științifică, câtă lume e avariată grav la mansardă. Adică, văzând care sunt rezultatele alegerilor ne vom da seama cam ce procent dintre noi sunt absolut irecuperabili mintal. Deci nu ai cum să votezi cu... sau cu ... sau cu... decât dacă ești grav bolnav mintal. Adică nu există altă variantă. Mi se pare că vom afla, iată, sociologic exact cam care-i rata de dileală (...)".

Documente de interes public la prețuri exagerate
APADOR-CH a realizat o cercetare cu scopul de a verifica dacă autoritățile locale și județene cer bani pentru documentele cu informații publice furnizate cetățenilor, în temeiul legii nr. 544/2001. Organizația neguvernamentală a trimis solicitări de informații de interes public către 89 de autorități publice locale, cerând detalii despre costul pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001, actul normativ local în baza căruia a fost stabilit respectivul cost și sumele încasate de instituție ca urmare a perceperii acestor tarife.
Din răspunsurile primite de la 79 de instituții rezultă că media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de trei ori peste prețul pieței (1,41 lei/pagină A4, prețul pieței fiind sub 0,5 lei), nivelul acestor tarife restricționând accesul la informații de interes public. Doar 9 din cele 89 de instituții chestionate nu percep niciun fel de tarif. Recordul tarifelor practicate este deținut de Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin, care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.
O altă concluzie a studiului este că practicile restrictive sunt cu atât mai răspândite cu cât instituția respectivă este mai puțin vizibilă publicului larg, cei mai afectați fiind cetățenii de rând. La nivel normativ, APADOR-CH susține eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii 544/2001, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. La nivel de practică APADOR-CH recomandă renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.


Tribunalul București a pronunțat o sentință prin care obligă SRR să facă publice informațiile solicitate de FRJ MediaSind în. Atunci, SRR a refuzat să dea curs cererii, susținând că instituția nu intră sub incidența Legii accesului la informații de interes public (legea 544/2001). MediaSind s-a adresat instanței, care a obligat SRR, prin sentința din 22.04.2014, să furnizeze informațiile solicitate de FRJ MediaSind. Tribunalul București a considerat că SRR este o instituție căreia i se aplică dispozițiile legii 544/2001.

Accesul presei la lucrările Comisiei parlamentare de Cod electoral a fost limitat de conducerea Camerei Deputaților începând cu 14 ianuarie 2015. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a justificat această măsură prin hotărârea plenului Parlamentului din februarie 2013, prin care s-a decis înființarea acestei comisii și care menționează că "lucrările nu sunt publice". Zgonea le-a transmis jurnaliștilor că nu au de ce să se plângă, deoarece au acces la stenogramele Comisiei și că prezența lor ar inhiba activitatea parlamentarilor, care nu pot lua decizii de față cu presa.
Zgonea a mai invocat în sprijinul acestei decizii experiența Comisiei pentru revizuirea Constituției, unde jurnaliștii au avut acces, fapt care ar fi compromis eficiența acesteia: „Când toată povestea cu această comisie constituțională, care a fost... dumneavoastră ați avut acces direct la ea, da? Nu s-a întâmplat nimic pentru că acolo a fost un show de presă. Fiecare a spus ce voiați dumneavostră să auziți. Nu s-a finalizat nicio chestiune, toată lumea a condamnat în alegerile prezidențiale faptul că Parlamentul acesta nu a fost în stare să scoată o lege de revizuire a Constituției cerută de către cetățeni și de toți reprezentanții mass-media, am activat această comisie".
Conform hotărârii Parlamentului din februarie 2013 prin care s-a decis înființarea Comisiei de Cod electoral, ședințele acesteia nu sunt publice, dar accesul jurnaliștilor poate fi permis dacă plenul comisiei decide asta prin vot.
Pe 18 ianuarie 2015, mai mulți jurnaliști acreditați la Parlament au protestat față de această măsură printr-o petiție publică prin care solicită accesul liber și direct la dezbaterile din Comisia parlamentară de Cod electoral. „Lipsa de transparență a lucrărilor Comisiei de Cod electoral, printr-o abordare opacă a dezbaterilor, nu poate fi un bun augur pentru modul în care se vor elabora viitoarele legi electorale, dar, cu precădere, pentru modul în care va arăta viitoarea clasă politică a României". În cele din urmă, membrii Comisiei au decis pe 19 ianuarie să permită accesul jurnaliștilor la lucrări, în baza unui vot ce urmează să fie acordat la începutul fiecărei ședințe a Comisiei.

Nivelul radioactivității nu este de interes public?
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a refuzat să răspundă unei solicitări adresate de Greenpeace România în baza Legii 544/2001. Greenpeace cerea detalii cu privire la depășiri ale limitelor de atenționare privind radioactivitatea în ultimii zece ani. ANPM a refuzat să pună la dispoziție aceste informații, susținând că ele nu sunt destinate informării publicului: „atingerea sau depășirea limitei de atenționare pentru radioactivitate nu reprezintă un pericol pentru populație și mediu, aceste date nefiind destinate informării publicului".

RADIOURILE

Majoritatea radiourilor au înregistrat creșteri de audiențe în 2014 față de anul precedent, iar cele mai ascultate radiouri au rămas Kiss FM (în mediul urban general) și Radio ZU (în Capitală).
În perioada 20 aprilie - 17 august 2014, audiența medie zilnică a principalelor posturi de radio la nivelul întregii populații a fost, precum urmează: Radio Kiss FM - 2.310.000, Radio România Actualități - 2.012.000, Radio ZU - 1.885.000, Radio Pro FM - 1.692.000, Europa FM 1.410.000, conform Studiului de Audiență Radio realizat de IMAS - Marketing și Sondaje SA și de GfK România - Institut de Cercetare de Piață SRL, pe un eșantion de 9.436 de persoane, cu o eroare de +/-1,0%.
Cazul radioului Siculus, din Târgu Secuiesc, discutat într-o ședință CNA la începutul anului 2015, a atras atenția asupra unei situații dramatice de care se lovesc radiourile locale din România, obligate să plătească taxe egale cu radiourile naționale către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și către Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMRADA). După ce UCMR-ADA a cerut falimentul radioului Siculus pe motiv de neplată a acestor taxe, membrul CNA Valentin Jucan le-a propus colegilor săi sesizarea Comisiilor de cultură ale Parlamentului, pentru schimbarea legislației în acest sens. Taxele pe care le plătesc radiourile naționale pentru drepturile de autor sunt aceleași cu cele pe care ar trebui să le plătească și radiourile locale, numai că diferențele de potențial financiar dintre posturile locale și naționale sunt uriașe, ceea ce face că aceste măsuri fiscale să fie discriminatorii și anticoncurențiale.
Decredibilizarea multora dintre televiziuni în campania pentru alegerile prezidențiale, pe fondul partizanatelor asumate fățiș, a făcut ca Internetul să suscite într-o măsură sporită interesul românilor pentru informare, iar traficul pe site-uri a crescut în perioada alegerilor pe platformele de mobilizare ale societății civile.
Raportul Media Fact Book 2014 a indicat o creștere a cheltuielilor de publicitate pe piața românească, estimată la 306 milioane de euro pentru 2014. La sfârșitul anului, raportul Zenith Romania Advertising Expenditure Forecast a confirmat intrarea pieței de publicitate din România pe un trend ascendent și a prevăzut că în 2015 investițiile în publicitate vor crește cu 1,9%, estimând că vor ajunge până la 403,9 milioane de dolari. Un sfert din publicitatea totală din România a provenit din fonduri europene în 2013. Piața de publicitate publică din România este în continuă creștere și a depășit 338 de milioane de lei în 2013, din care 31,5 milioane de euro au provenit din proiecte cu finanțare nerambursabilă. Aceste date fac parte dintr-un un raport elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în proiectul „Monitorizarea cheltuielilor cu publicitatea din proiecte europene - Experiența României", susținut de Uniunea Europeană. Realizatorii raportului au atras atenția asupra riscului alocării preferențiale de fonduri, din cauza lipsei unui sistem centralizat de monitorizare a proiectelor și a transparenței reduse a procedurilor.
Acuzații de practici anticoncurențiale
În octombrie 2014, Consiliul Concurenței (CC) a sancționat unsprezece agenții de media acuzate că au făcut o înțelegere anticoncurențială și s-au coalizat pentru a înlătura o alta de la licitațiile în care companiile aleg cu ce agenții să colaboreze. În acest caz, Consiliul Concurenței a amendat în total cu 14,567.555 lei (circa 3,2 milioane de euro) 11 agenții de publicitate cu procente între 2,4% și 2,6% din cifrele de afaceri. Ţinta acestora fusese holdingul local de comunicare The Group, din care face parte agenția Media Investment.
Uniunea Agențiilor de Publicitate din România (UAPR) a anunțat că va contesta în instanță această sancțiune, considerând că „Din motive încă neclare, Consiliul s-a poziționat alături de cei care au introdus practicile neetice pe piața media din România girând în acest fel un mod cu totul reprobabil de a face business".
UAPR a precizat că agențiile amendate „nu au vizat eliminarea nimănui din piață, ci doar a practicilor neetice ale celor pe care Consiliul i-a apărat prin decizie" și că „investigația și decizia Consiliului, departe de a fi contribuit la asanarea industriei, nu au făcut altceva decât să bulverseze piața media și să impună o optică denaturată a realității în care clienților abia acum le va fi greu să discearnă între practicile europene și cele ale agențiilor susținute de Consiliu". De asemenea, UAPR a anunțat că încheie colaborarea pe care o avea cu CC cu scopul elaborării unui set de principii care să asigure transparența și profesionalismul pe piață (Ghidul de Pitch și Codul de Etică).
Investigația Consiliului Concurenței a fost demarată în octombrie 2012, la sesizarea agenției The Group, după ce agențiile sancționate susțin că „au luat decizia de a nu participa în proceduri de pitch netransparente și asupra cărora plana suspiciunea că nu ar fi organizate corect". The Group a depus această sesizare după ce 10 agenții de media au creat în octombrie 2012 Clubul de media, un organism care își propunea „să devină principalul for de reprezentare dedicat industriei de media, să promoveze corect și constant industria de media și să contribuie la creșterea profesionalismului și conduitei etice de operare pe piața locală". Clubul își mai propunea să dezvolte unui Cod de Etică și un Ghid de reguli de organizare a unei licitații, cu criterii de selecție a câștigătorilor. Inițiativa a apărut ca un răspuns la „disfuncționalitățile din piață" pe care membrii fondatori le reclamau la momentul înființării, aceștia acuzând The Group pentru practici neetice.
În februarie 2015, (într-un mesaj publicat pe Facebook și șters ulterior) șeful agenției Publicis (una dintre companiile vizate de sancțiunea CC) a acuzat-o pe Elena Udrea că, în calitate de ministru al Dezvoltării și Turismului, ar fi facilitat licitații trucate în valoare de 20 de milioane de euro în favoarea holdingului de comunicare The Group. Șeful Publicis a susținut că jumătate dintre licitații ar fi fost în realitate câștigate de compania sa. După ce jurnalistul Cătălin Tolontan a preluat și publicat această informație, The Group a anunțat că va acționa în judecată conducerea Publicis și l-a somat (fără rezultat) pe Tolontan să șteargă materialul, pe motiv că leza imaginea holdingului, și a amenințat să dea în judecată ziariștii care au preluat mesajul lui Dumitrescu. Totodată, The Group i-a cerut lui Cătălin Tolontan să înceteze „publicarea oricăror materiale referitoare la The Group cu privire la aspecte similare (și nu numai), care sunt de natură să aducă grave prejudicii de imagine pentru The Group". Tolontan a replicat că acuzațiile despre care a relatat erau publice (pe Facebook) și că, dacă Dumitrescu le-a șters, asta nu înseamnă că nu au existat.
În noiembrie 2014, fosta agenție Centrade Saatchi & Saatchi a renunțat la afilierea internațională și s-a alipit Lion Communication SA, al cărui unic acționar era Publicis Groupe. Ulterior, Lion Communication a fuzionat cu agențiile Practice PR (acționar: Ștefan Iordache), iLeo Marketing Interactiv (acționari: Ștefan Iordache - 99,5%, Ioana Iordache - 0,5%) și Leo Burnett & Target (acționari: Publicis Groupe Holdings BV - 33,95%, Ștefan Iordache - 66,06%).
După ce grupul elvețian Goldbach și-a anunțat în luna august intenția de a-și vinde operațiunile din România, acuzând condiții economice și legislative dificile, în decembrie, Goldbach Media România și Goldbach Audience România au fost preluate de către membri ai conducerii executive din România.

Disputele interne dintre membrii Consiliului au continuat și s-au intensificat, alimentate de aceleași motive ca în anii precedenți. Disputele au inclus acuzații reciproce de dublă măsură între membrii instituției, de folosire a instituției ca rampă politică, de blocare intenționată a instituției prin lipsa de cvorum, compromiterea credibilității președintelui CNA prin gestionarea defectuoasă și uneori abuzivă a conflictelor interne, lipsă de transparență etc. Au apărut însă și câteva ingrediente noi - înregistrări ale unor discuții interne compromițătoare între președintele CNA și un angajat, precum și dosarele penale deschise de procurori împotriva Președinției, CNA și a altei membre al Consiliului pentru abuz și instigare la trafic de influență (cazuri descrise în detaliu mai jos). 

Unii membri ai CNA au susținut creșterea transparenței activității instituției prin transmiterea în direct a ședințelor Consiliului. Conform legii, ședințele CNA sunt publice.
Pe 17 iunie, Valentin Jucan a luat inițiativa și a început să transmită imagini video direct pe contul său de Facebook, de pe propriul laptop, căruia i-a atașat o cameră video. Inițiativa sa a fost sprijinită doar de Narcisa Iorga, alți membri opunându-se acestei modalități de a transmite ședințele. Unii dintre aceștia au invocat chiar și dreptul la propria imagine, alții au acuzat imaginea incompletă transmisă de camera fixă, care era îndreptată numai într-o direcție a sălii, transmițând imagini numai cu o parte a membrilor. În urma protestelor colegilor săi, președinta CNA a supus la vot întreruperea ședinței respective după numai 30 minute, șase dintre aceștia votând pentru.
Una dintre persoanele care au votat pentru întreruperea ședinței a spus că nu se opune transmiterii în direct a ședințelor CNA, dar că transmiterea ar trebui să fie făcută pe pagina publică a instituției, nu pe o pagină privată. Pe de altă parte, N. Iorga a pus la îndoială buna-credință a instituției în acest sens, spunând că nu i s-a dat răspuns solicitării de a primi înregistrarea unei ședințe din luna aprilie.
La rândul său, Valentin Jucan a susținut că este legal ce face, atâta vreme cât legea sau regulamentele interne ale CNA nu interzic acest lucru: „Nu am nevoie de acordul instituției și nici de acordul dumneavoastră și nici de acordul doamnei președinte. În lege se spune foarte clar că ședințele sunt publice, așa cum sunt și cele ale Parlamentului și se transmit. Până una alta nu eu trebuie să demonstrez ceva, ci dumeavoastră trebuie să demonstrați ilegalitatea a ceea ce fac".
A doua zi, președinta CNA a anunțat că se fac probe tehnice în vederea transmisiei ședințelor CNA. Pe 19 iunie, ședința CNA a fost transmisă live pe site-ul instituției. După numai 32 de minute, transmisiunea în direct a fost oprită deoarece unii membri au contestat această decizie. Președintele Laura Georgescu a hotărât să oprească filmarea și transmisia. În aceeași ședință s-au discutat apoi modificări ale Regulamentului de Organizare și Funcționare care au restrâns accesul la informații despre activitatea instituției, interzicând transmiterea în direct a ședințelor fără acordul instituției. În schimb, CNA urma să înregistreze ședințele care ar putea fi consultate, la cerere, dar nu ar putea fi copiate sau reproduse, ceea ce ar putea reprezenta o limitare nejustificată a dreptului la informare. De asemenea, alte modificări ale ROF îngreunează accesul jurnaliștilor și al publicului la ședințele publice, prin introducerea acreditărilor și a anunțului prealabil.
În ianuarie 2015, CNA a modificat din nou Regulamentul de Organizare și Funcționare, de data aceasta cu scopul de a permite transmiterea live pe propriul site a ședințelor de Consiliu, acestea urmând a fi transmise începând cu luna aprilie a anului 2015.
Corupție la CNA
La scurt timp după scandalul transmiterii live a ședințelor, au apărut în presă o serie de înregistrări audio ale unor discuții dintre președintele CNA și un subaltern din CNA. Din discuții reiese că un anumit post de televiziune - România TV (patronat de deputatul PSD, Sebastian Ghiță) - ar fi fost favorizat de CNA. Printre altele, președintele CNA afirma: „Eu înnebunesc că tu mă pui, pe boul de Ghiță (Sebastian, deputat PSD și patronul România TV, n.r.) și pe România TV să-i acopăr și tu nu profiți de... așa. Înțelegi ce-ți explic? Crezi că merge ceva legal în România? Vin și te șantajez... Cum crezi că merge-n România? Merge ceva legal? Să mă duc și să zic: nu vă supărați, uitați am și eu o lege. Pot să, la umbra ei, să-mi fac treaba? Nu. E, du-te dracu' atuncea! Vin și te șantajez, ce vrei să fac?".
Într-o altă înregistrare, șefa CNA vorbește despre o posibilă sponsorizare pentru instituție, sub forma unor echipamente, din partea unor actori economici supuși reglementărilor CNA. Amenințarea acestora este recomandată de președintele CNA pentru obținerea sponsorizărilor dorite: „Eu îți aduc UPC, Dolce, RCS&RDS, cei mai buni specialiști, pune-te de acord cu ei să vedem ce facem. Eu vreau să ne dea servere, să văd tot ce ne dau ei și pe urmă încep și scriu de altele. Ideea e, hai să vrei să comunici cu ei, hai să facem o lucrare. Mă deranjează că UPC, care în sfârșit m-a solicitat să ne întâlnim și cu Romtelcom, Dolce, să ne dea, măi, servere, să începem să lucrăm. Îmi vine să iau ferăstrăul să-ți tai pe rând membre, bucăți din corp care îți atârnă. Calcă-i, măi, pe gât și zi-le du-te dracu, când fac achiziție la tine mai îmi faci tu mie contestație?". (...) „Laptopuri nu ne sponsorizați și pe noi? Nu ne faceți și nouă o donație? 5 bucăți! Ăla e un jaf, frate, să mor eu, e la preț de piață! Nu știu, 1-7, 1700, cât dracu e? Nu am înțeles. Lăsați, lăsați, făceți-vă că știți ce vreau! Te pup, pa, pa! Să dea niște laptopuri. Nu, nu, nu ți le mai...laptopuri, ascultă-mă puțin că o rezolv altfel. (O sun pe Gubernat să văd). Că n-aș băga, frate bani în laptopuri. Sunt tâmpită, mă, să iau laptopuri de bani pentru instituție, mă, când putem să le luăm altfel, mă, am atâția oameni care-mi sunt datori, nu pricepi ce-ți explic? E păcat de Dumnezeu, mă! Nu suport să iau bani din instituție să rezolv problemele. Mi se pare de un căcat. (Gubernat) asta e prietenă cu unu', înțelegi, și m-a tot întrebat dacă vreau... Să nu iau 5 laptopuri pe moca? Dă-i dracului, ce-o să spună? C-am primit șpagă, dă-i în...."
Mariana Popa, consilier superior în cadrul CNA, a acuzat public comportamentul agresiv al președintelui CNA și „starea de teroare" pe care aceasta ar fi instaurat-o în CNA. Popa susține că a fost amenințată explicit de L. Georgescu. „Mi-a spus la un moment dat că mă castrează. Apelativul <> este la ordinea zilei. Laura Georgescu ne-a cerut la un moment dat să ne spunem părerea despre ea și toți angajații i-au spus că le este frică de ea. A savurat momentul". De asemenea, consiliera a reclamat existența unor abuzuri, printre care emiterea unor acte antedatate.
O acuzație și mai gravă se referă la corectitudinea procesului de analiză a reclamațiilor analizate de Consiliu, consiliera reclamând tratamentul preferențial de care beneficiază anumiți radiodifuzori. Astfel, anumite canale ar fi vânate, în timp ce altele beneficiază de un tratament favorabil. „Sunt foarte multe reclamații la Antena 3, Antena 1 care se bagă la calup în ședință, și sunt vânate anumite posturi: B1, Nașu TV, Realitatea TV pentru un singur cuvânt. Orice cuvânt care se spunea la Realitatea... La un moment dat, noi stăteam la cheremul doamnei. Eram sunați și acasă să transcriem pasaje întregi din emisiunea lui Rareș Bogdan, a lui Nașu. Practic să transcriem, deși nu era nicio sesizare oficială".
Alte grupuri media au fost șicanate în efortul de a obține licențe din partea CNA. În noiembrie 2013, CNA a refuzat acordarea licenței pentru un post de televiziune locală aparținând grupului media Gazeta de Sud, grup care patronează o serie de publicații în regiunea Oltenia, dar și un post de radio. CNA a refuzat acordarea licenței pentru postul GDS TV pentru că denumirea aceasta ar fi creat confuzie și ar fi afectat drepturile organizației neguvernamentale Grupul de Dialog Social, cunoscut și ca GDS, una dintre cele mai vechi organizații ale societății civile după 1989. La o a doua încercare, CNA a refuzat licența și pentru denumirea Gazeta de Sud TV. Până la urmă, la începutul lui 2014, CNA a acordat licență solicitanților, după ce aceștia au modificat denumirea în Alege TV. Cotidianul Gazeta de Sud se află întrun conflict deschis cu primăria municipiului Craiova condusă de primarul Lia Olguța Vasilescu (cazurile sunt descrise în capitolul Presiuni al acestui raport), personaj influent în PSD.
Laura Georgescu a fost convocată pentru a da explicații în fața Comisiei de Cultură din Senat referitor la controversatele înregistrări audio menționate anterior. Ea s-a apărat spunând că afirmațiile ei au fost scoase din context, că înregistrările sunt trunchiate. Președintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin, pomenit în aceste înregistrări, a cerut demisia Laurei Georgescu.
Opt membri ai CNA s-au delimitat public de comportamentul Laurei Georgescu pe care l-au catalogat ca fiind „inadecvat" cu calitatea de membru al CNA. Cei opt au considerat-o responsabilă pe L. Georgescu pentru „impasul instituțional" în care se afla CNA.
În urma acestor conflicte, Narcisa Iorga, împreună cu alți doi membri , V. Jucan și F. Gabrea, au boicotat ședințele Consiliului în lunile iulie și august, spunând că nu vor reveni până când președintele CNA nu va demisiona și că nu vor participa la nicio ședință prezidată de L. Georgescu. Într-un comunicat semnat de cei trei pe 2 iulie, se afirma că președintele CNA este o „persoană decredibilizată" și „incompatibilă din punct de vedere moral" cu funcția pe care o deține și care „aduce prejudicii majore instituției" în urma difuzării înregistrărilor menționate mai sus. Într-un interviu acordat presei, Narcisa Iorga și-a mai exprimat speranța unei demisii a președintelui: „Noi ne-am pronunțat public încă din 2 iulie în sensul că nu vom mai lua parte la nicio sedință la care participă Laura Georgescu. (...) Sper într-o minimă dovadă de bun simț din partea Laurei Georgescu: ori ea, ori noi. Și ea, și noi nu mai e posibil".
Narcisa Iorga i-a mai acuzat pe Laura Georgescu și pe colegul Christian Mititelu că au lipsit intenționat de la ședința în care urma să se analizeze sesizările legate de atacurile Antenei 3 la adresa unor înalți magistrați. Iorga susține că președinta CNA a urmărit să tragă de timp în speranța că faptele semnalate se vor prescrie, aceasta după ce o hotărâre a Curții de Apel Secția Contencios Administrativ a anulat o sancțiune CNA pentru că a fost aplicată după mai mult de șase luni de la producerea faptei.
Pe 11 septembrie, Consiliul a adoptat unele modificări la Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) prin care se limitau atribuțiile președintelui. Astfel, majoritatea direcțiilor din subordinea președintelui au trecut în cea a Consiliului ca for colegial, iar ședințele acestuia nu vor mai fi prezidate de președinte, ci de fiecare membru, prin rotație.
Pe 9 martie 2015, Laura Georgescu s-a adresat Curții de Apel București solicitând anularea modificărilor ROF adoptate în septembrie 2014, prin care i se restrângeau unele atribuții. Președinta CNA și-a motivat demersul prin dorința de a afla „interpretarea legii".
Dosare penale pentru Laura Georgescu și Narcisa Iorga
Președinta CNA și rivala sa din Consiliu (Narcisa Iorga) au fost puse sub urmărire penală de DNA. L. Georgescu este urmărită pentru abuz in serviciu, în timp ce N. Iorga pentru instigare la infracțiunea de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În același dosar, vicepreședintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc (PSD), a fost pus sub acuzare pentru trafic de influență pentru a-l ajuta pe primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan (PD-L), să obțină licența pentru televiziunea Giga TV. Licența fusese retrasă de CNA în septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, din cauză că postul respectiv a încetat să difuzeze pentru mai mult de 96 de ore serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală. Împotriva retragerii au votat Alexandru Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea și Radu Călin Cristea.
Două săptămâni mai târziu, CNA a reacordat licența postului Giga TV. Conform unui comunicat al DNA, trei membri și-ar fi schimbat votul în mod nejustificat, fără ca în realitate să fi părut schimbări: „deși situația de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituției pentru a se verifica argumentele susținute în respectiva contestație".
Narcisa Iorga este acuzată că l-ar fi îndrumat pe Gheorghe Ștefan la ce cunoștințe politice să apeleze pentru a influența votul anumitor membri, astfel încât să-și recupereze licența postului Giga TV. DNA susține că printre oamenii politici nominalizați de Narcisa Iorga s-a numărat și parlamentarul Viorel Hrebenciuc. Niciuna din cele două nu a demisionat în urma acțiunii procurorilor. Președinta CNA susține că nu s-ar fi făcut intervenții politice, în timp ce Iorga a negat că ar avea vreo vină („Vă asigur că nu am absolut nicio legătură cu faptele de corupție în sensul obținerii de foloase necuvenite").
De asemenea, Gheorghe Ștefan, patronul Giga TV, este urmărit penal pentru instigare la folosirea influenței în același dosar.
În ianuarie 2015, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a declanșat o investigație în legătură cu unele sesizări primite de CNA pe care le suspectează că ar fi trimise de o persoană cu identitate falsă. Sesizările vizau posturile Etno TV și Estrada TV și se refereau la difuzarea de teleshopping și publicitate. Anterior, la sediul CNA au avut loc percheziții ale DNA într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în anul 2014. Agenția Mediafax susține că aceste percheziții ar fi avut legătură cu sancționarea mai multor televiziuni, între care se numărau Antena 3, Estrada TV, Etno TV și Taraf TV. Conform surselor Mediafax, procurorii anticorupție au verificat modul în care au fost amendate mai multe televiziuni, existând suspiciunea că șefa CNA, Laura Georgescu, ar fi instigat mai multe persoane să întocmească sesizări false cu privire la aceste televiziuni.
Eforturi legale pentru demiterea Laurei Georgescu
În aprilie 2015, Gigel Știrbu, președinte al Comisiei de Cultură, arte și mass-media a Camerei Deputaților, și Georgică Severin, președinte al Comisiei pentru Cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului, au inițiat o modificare a Legii audiovizualului prin care încearcă să deblocheze situația în care se află Consiliul Național al Audiovizualului de aproape un an. Este vorba despre refuzul președintei CNA de a-și da demisia din funcție, în ciuda faptului că un număr mare de actori publici au susținut că din punct de vedere moral nu mai are căderea de a conduce această instituție și în ciuda faptului că un număr mare de membri ai Consiliului nu mai doresc ca Laura Georgescu să conducă instituția. Așa cum era de așteptat, acest refuz a obligat alți actori să intervină, prin mijloace mai dure, pentru deblocarea situației, propunând un mecanism de demitere a șefului acestei instituții, mecanism inexistent în legislația actuală. Astfel, cei doi parlamentari propun ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcție a președintelui Consiliului.
Câteva organizații neguvernamentale au reacționat și au susținut următoarele: „Chiar dacă soluția este mult mai blândă decât mecanismul similar prevăzut în legea de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune, ea deschide porțile arbitrarului și abuzului, așa cum se întâmplă repetat în cazul TVR/SRR. Președintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoană care să deranjeze majoritatea parlamentară, ceea ce va crește riscul de a fi demis și retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului. Propunem ca soluție alternativă un mecanism prin care membrii Consiliului să aleagă și să demită președintele instituției, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul să valideze aceste decizii. Practic, ar fi utilizat același mecanism prin care președintele Consiliului este numit, deci ar exista și o coerența a legii. Cine numește să și demită, iar Parlamentul să aibă doar rolul de a valida/invalida, exact ca la numirea în funcție".

Componența CNA
În 2014, componența CNA s-a împrospătat, după ce mandatele mai multor membri s-au încheiat.
Primele mandate încheiate au aparținut Narcisei Iorga și lui Radu Călin Cristea. Alți doi membri și-au încheiat mandatele în luna octombrie (Christian Mititelu și Cristina Trepcea), situație cea dus la întreruperea activității instituției din cauza lipsei de cvorum (Consiliul are nevoie de minim 8 membri pentru a funcționa, iar în luna noiembrie mai avea doar 7 membri). Întreruperea s-a suprapus cu perioada campaniei electorale, iar mediul politic nu a demonstrat niciun interes pentru rezolvarea acestei situații, întârziind inexplicabil desemnarea unor persoane pentru locurile rămase vacante.
Președinția a propus un același reprezentant (pe fostul membru, Narcisa Iorga), iar Guvernul - pe Gabriel Tufeanu și pe fostul membru, Radu Călin Cristea. Numai candidații propuși de Guvern au trecut de votul Parlamentului în decembrie 2014.
În februarie 2015 s-au ocupat și ultime două locuri rămase vacante. Noul președinte a propus-o pe Dorina Rusu (fost jurnalist și consilier PNL) pe locul lăsat liber de Narcisa Iorga, în timp ce jurnalistul Radu Herjeu, propus de PSD, a ocupat locul lăsat liber de Cristina Trepcea.
Unul din membrii CNA vizați de Agenția Națională de Integritate, Christian Mititelu, fusese declarat incompatibil de ANI în 2013 pentru că ar fi exercitat, simultan, atât funcția de Președinte și, ulterior, pe cea de vicepreședinte al Asociației „Alianța Civică", cât și calitatea de membru al CNA. Mititelu a contestat în instanță decizia ANI, iar Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză în mai 2014, anulând raportul ANI. Decizia nu este definitivă.

Sancțiuni care încurajează încălcarea legii
CNA a abandonat intențiile de a sancționa mai hotărât încălcările legii și a sancționat tot mai timid radiodifuzorii, în special canalele de știri. Abaterile grave ale acestora, dezinformările, insultele, calomniile, manipulările, limbajul vulgar și propaganda partizană explicită au fost trecute cu vederea sau sancționate firav de CNA, chiar și atunci când aceste abateri s-au petrecut în timpul campaniei electorale.
De asemenea, campaniile virulente duse împotriva magistraților de Antena 3 au fost trecute cu vederea de CNA, deși Inspecția Judiciară a CSM a constatat în mai multe rânduri că este discreditată justiția și s-a adus atingere independenței sistemului judiciar.
În schimb, Consiliul a sancționat aspru situații care se încadrau, în opinia nostră, în limitele libertății de exprimare, dând dovada unei slabe înțelegeri de către membri a normelor și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Unele dintre aceste sancțiuni au fost anulate de instanțe.
În februarie 2015, CNA a convocat reprezentanții radiodifuzorilor într-o ședință în care au fost anunțați că instituția va crește nivelul amenzilor aplicate, dacă stațiile vor continua să aibă abateri constante de la legislația audiovizualului. „Suntem determinați să ridicăm amenzile, în ciuda oricăror presiuni s-ar face asupra noastră", a transmis Laura Georgescu, președintele CNA, reprezentanților televiziunilor și radiourilor prezenți la întâlnire.
Consiliul a continuat și practica sancțiunilor multiple pentru abateri cumulate, nu individuale, ceea ce ridică probleme de corectitudine și legalitate. Astfel, o sancțiune poate viza trei sau patru încălcări ale legii, situație foarte convenabilă radiodifuzorilor. Radiodifuzorii sau jurnaliștii sancționați pot contesta în instanță aceste decizii, referindu-se strict la una dintre abaterile vizate.
Un caz care a stârnit controverse în spațiul public a fost sancționat de CNA cu 50.000 lei (aprox 12.000 euro). Este vorba de un atac vulgar difuzat de canalul Antena 3 la adresa jurnalistei Andreea Pora.

Sancțiuni CNA anulate
La finele lui 2013, CNA a început să sancționeze dreptul la opinie al moderatorilor sau invitaților acestora. Considerăm că este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste sancțiuni nu țin cont de normele și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Prima sancțiune a fost o somație împotriva Radio România Actualități pentru faptul că moderatorul Alexandru Rusu nu a intervenit atunci când invitatul său, actorul Dan Puric, a făcut afirmații considerate a fi injurioase de CNA, dar și pentru nerespectarea principiilor imparțialității și echilibrului. Invitatul a afirmat că România este condusă de „un cuib mafiotic" și de „o șleahtă de securiști" sau „sistemul acesta de tip mafiot care paralizează dezvoltarea României este un cancer la nivel social".
Decizia a fost contestată în instanță, dar nu de partea sancționată (SRR), așa cum era firesc, ci de A. Rusu, moderatorul emisiunii care a făcut obiectul sancțiunii CNA. Consiliul a contestat calitatea procesuală a acestuia, însă instanța a respins această cerere. Curtea de Apel București a anulat sancțiunea CNA, considerând că afirmațiile lui D. Puric „intră în categoria judecăților de valoare și sunt făcute în contextual unor dezbateri asupra unor chestiuni de ordin general, astfel că o sancțiune, chiar de o gravitate redusă, reprezintă o ingerință în dreptul la liberă exprimare garantat de art.10 din CEDO".
La începutul lui 2014, CNA a sancționat pentru aceleași abateri afirmațiile moderatorului Robert Turcescu și invitaților unei emisiuni a postului B1 TV pentru exprimări precum „A fost încă o tentativă eșuată, cel puțin până acum din fericire, de lovitură nu de stat ci de lovitură puternică, de croșeu, aplicată statului de drept în România" sau „mardeiași politici". Amenda aplicată a fost în valoare de 70.000 de lei, aceasta sancționând și abaterile comise în cadrul unei alte emisiuni difuzată de B1 TV, Ring TV.
În februarie 2015, Curtea de Apel București a redus amenda la 40.000 de lei și a anulat sancțiunea ce viza afirmațiile făcute de moderatorul Robert Turcescu în decembrie 2013, considerând că acestea nu au încălcat legislația audiovizuală. Sentința nu este definitivă. Amenda de 40.000 lei sancționează exclusiv abaterile comise în timpul emisiunii Ring TV.
Curtea de Apel București a mai anulat și amenda de 10.000 de lei impusă de CNA canalului de știri B1 TV, pentru afirmațiile făcute de prezentatorul Radu Banciu în mai multe ediții ale emisiunii Lumea lui Banciu. Printre faptele sancționate sunt unele insulte aduse președintelui Senatului, C.P. Tăriceanu („Domnule, așa jigodie sau javră cum a fost, ţineţi minte cum ca un boșorog se ducea spre cabinetul lui Victor Ponta, ca ultimul umil, într-adevăr, cu şapca în mână, să-l mai primească cineva în politică, uite ce repede lucrurile s-au întors în favoarea lui!").
Curtea de Apel București a anulat în ianuarie 2014 o sancțiune acordată de CNA postului România TV pentru difuzarea în iunie 2013 a unor imagini cu jurnalista Andreea Pora mâncând (aceleași imagini folosite în montajul difuzat de Antena 3 în ianuarie 2014), dar și secvențe din alte emisiuni în care jurnalista a fost făcută de Gigi Becali „ciocănitoarea Woody". CNA a considerat că „Montajul acestor imagini, înainte-înapoi, aveau menirea de a induce publicului o imagine peiorativă persoanei Andreea Pora, folosind cu rea-credință imaginea acesteia aflată într-o ipostază ce nu avea nicio legătură cu interesul public". Decizia Curții de Apel a fost atacată cu recurs și se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un membru al CNA, Lorand Turos, a propus retragerea licenței postului Nașul TV pentru afirmațiile făcute de realizatorul unei emisiuni. Acesta și-a exprimat dorința de elimina partidele și de a asigura o conducere populară: „să schimbăm complet sistemul din rădăcină, să eliminăm complet partidele și politicienii și să asigurăm o conducere populară acestei țări". Turos a apreciat că opiniile exprimate de moderator ar fi incitat la acțiuni „care au drept scop disoluția autorității de stat" și a susținut că emisiunea este „o picătură chinezească, care zi de zi pune sub semnul întrebării ce înseamnă sistemul politic și ce înseamnă instituțiile statului român și Constituția". Totuși, propunerea lui Turos nu a fost susținută de colegii săi, astfel încât sancțiunea a fost o amendă de 10.000 de lei.

Difuzarea unor emisiuni pe baza unor imagini având ca personaje principale persoane publice condamnate pentru diverse infracțiuni și aflate în detenție a determinat intervenția CNA, de multe ori aceste persoane fiind prezentate într-o manieră favorabilă. De asemenea, televiziunile abundă de imagini cu persoane publice aflate în diverse faze ale anchetei penale și care sunt adeseori prezentate încătușate, atunci când sunt reținute, în arest preventiv sau aduse la declarații în fața organelor de anchetă, ceea ce poate afecta prezumția de nevinovăție a acestora. Consiliul a modificat un articol din Codul de reglementare în audiovizual, ținând cont de situațiile de mai sus.
Astfel, articolul 42 s-a transformat din varianta inițială:
„(1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reținere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate, fără acordul acestora, având în vedere că orice persoană acuzată sau cercetată pentru săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atât timp cât nu a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. (2) În cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense și nu pot fi făcute promisiuni de recompensare a persoanelor care ar putea depune mărturie în instanțe judecătorești",
în varianta actuală:
(1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reținere sau arest, fără acordul acestora. (2) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane executând o pedeapsă privativă de libertate, cu excepția situațiilor în care acestea demonstrează încălcări ale unor drepturi sau există un interes public justificat. (3) Imaginile și/sau înregistrările cu persoane aflate în stare de reținere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie prezentate într-un mod excesiv și nerezonabil. (4) În cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense și nu pot fi făcute promisiuni de recompensare a persoanelor care ar putea depune mărturie în instanțe judecătorești.
Emisiunile trebuie să respecte clasificarea din legea audiovizualului
CNA a adoptat o decizie prin care obligă radiodifuzorii să respecte clasificările emisiunilor așa cum sunt ele menționate în legea audiovizualului. Scopul deciziei a fost de a preveni categorisirea emisiunilor sub diferite denumiri nemenționate de lege (de exemplu „pamflet") folosite pentru a justifica în ochii publicului sau în fața Consiliului anumite practici editoriale sau pentru a oferi mai multă credibilitate unor produse editoriale. Astfel, emisiunile pot fi prezentate de radiodifuzori ca fiind informative, culturale, educative sau de divertisment, conform Deciziei CNA nr 277/2013.
Consiliul Concurenței recomandă revizuirea criteriilor pentru must-carry
Discuții aprinse au avut loc în ședințele CNA dedicate stabilirii listei must-carry pentru 2014. Unii membri au propus reducerea numărului posturilor de televiziune incluse pe această listă. În același timp, Consiliul Concurenței (CC) a emis o serie de recomandări făcute în urma investigației declanșate în 2012, privind posibila încălcare a legii Concurenței de CNA prin stabilirea unor condiții discriminatorii pentru distribuitorii de programe de televiziune (principiul must-carry se aplica numai cabliștilor, nu și distribuitorilor prin satelit).
Consiliul Concurenței a recomandat CNA revizuirea legislației în domeniu, astfel încât principiul must-carry să fie aplicat indiferent de modalitatea de retransmitere a programelor. De asemenea, CC a recomandat ca statutul de mustcarry să fie acordat doar acelor canale „al căror conținut global are caracter de interes general". Acest statut poate fi acordat și „canalelor private doar în măsura în care se consideră strict necesar în vederea atingerii obiectivului de interes general (canale culturale, informative etc) și în măsura în care acestea dețin cote de audiență adecvate." Consiliul Concurenței a mai recomandat reducerea numărului canalelor de televiziune cărora li se aplică regimul must-carry. În cele din urmă, CNA a inclus în lista must-carry 31 de posturi de televiziune libere la retransmisie, printre care și postul de știri Digi24 TV, post patronat de cel mai puternic operator de cablu, RCS-RDS.

CNA a urmărit să introducă utilizarea delay-ului de către radiodifuzori pentru a preveni încălcarea reglementărilor audiovizuale și a dorit să extindă actualele prevederi care interzic limbajul injurios.
Articolul care reglementează instrumentul delayului are un mare potențial de a amenința dreptul la liberă exprimare. „ART. 29^1 - În cazul programelor difuzate în direct, altele decât cele de știri și transmisiunile sportive, radiodifuzorii au obligația să folosească orice mijloace, inclusiv delay-ul, astfel încât să prevină difuzarea unor scene, expresii sau comportamente care contravin dispozițiilor prezentului cod privind protecția minorilor și a demnității umane".
Astfel, un delay de câteva secunde ar putea în teorie preveni difuzarea unor imagini pornografice/ violente sau a unor expresii vulgare/injurioase. În același timp, acest delay poate fi folosit de către un radiodifuzor și pentru a opri difuzarea unor afirmații critice/incomode/deranjante în chestiuni de interes public, chiar și în cadrul unor emisiuni de divertisment, privând astfel publicul de posibilitatea de a intra în contact cu informații sau opinii relevante. Articolul este cu atât mai periculos, cu cât el vizează toate programele difuzate în direct, cu excepția celor de știri sau a transmisiunilor sportive. Astfel, considerăm că introducerea în legislație a acestui instrument poate fi echivalentă cu instituirea prin lege a cenzurii. Instrumentul delay-ului trebuie folosit de radiodifuzori doar prin proprie decizie și nu prin coerciție din partea CNA. Nimic din legislația în vigoare nu poate împiedica un radiodifuzor să folosească un astfel de instrument acolo unde consideră că el este necesar".
În ciuda opiniilor contrare, mecanismului delay-ul a fost adoptat de CNA în martie 2014.
De asemenea, au fost modificate și prevederile referitoare la limbajul injurios.

 

 

EDITORIAL

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta De ce acest titlu de ziar, care, la o apreciere superficială, ar putea lăsa impresia că încalcă deontologia profesională. Deontologia jurnalistică. Nu ai voie să ataci persoane. Nimic  însă mai fals. Dimpotrivă! Publicaţia  relanseze presa adevărată, presa de informaţie şi atitudine, p ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
11:56
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou