Best Dental

Presa si libertatea de exprimare

Mihai Ghezea , 15 septembrie 2022, Ora 11:28

  • print
  • |
atac-la-prostie-si-incompetenta-1.jpg

 LIBERTATEA DE EXPRIMARE SI PROTECTIA JURNALISTULUI,CAPCANA PENTRU PRESA ROMANEASCA

 

Presa ultimilor ani reflectă un sistem ce funcționează la cote de avarie. Peisajul media a fost măcinat de criza economică, schimbări de management și acționariat, falimente, soluții de supraviețuire nesustenabile, intrări în insolvență, presiuni politice și economice, întârzieri salariale, greve, restructurări și demisii.

Mult râvnita libertate de exprimare clamată cu ardoare în primii ani ai democrației postdecembriste, s-a dovedit a fi doar o capcană pentru presa românească. După 32 de ani, România primește un calificativ mediocru, de "presă parțial liberă", pe locul 84 în clasamentul mondial alcătuit de Freedom House. În absența responsabilității, a conștiinței profesionale, a solidarității de breaslă și a bunelor practici democratice, libertatea presei e vorbă goală sau, mai riscant, o acoperire pentru manipulatori, corupți și șmecheri. Indicele Sustenabilității Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituțiile mass-media din țară continuă să fie politizate și afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanța și libertatea presei".

Rapoartele anuale și analizele privind situația mass-media sugerează „un sfârșit de lume"."Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând", susține Centrul pentru Jurnalism Independent în studiul Starea sectorului mass-media din România , bazat pe 120 de ore de interviuri cu jurnaliști, manageri, experți media, profesori din 21 de orașe".

Principalele probleme care afectează libertatea presei au fost scoase în evidență mai ales în anii electorali cu o intensă dinamică politică - politizarea excesivă, mecanisme corupte de finanțare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacțiilor și contaminarea agendei publice de către agenți ai serviciilor de informații.

Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând,  manifestându-se printr-o politizare cronică a pieței de media.

Campaniile electorale a fost marcate de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase. Acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic și cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate. Au apărut foarte multe cazuri de corupție în presă de care se fac vinovați patronii, administratorii de presă, dar și jurnaliștii. Patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă în ultimii ani pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală

Condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei. Multe redacții au renunțat la contractele de muncă pe termen nelimitat și au adoptat forme alternative de contractare, precum plata (totală sau parțială) a remunerației pe contracte de drepturi de autor sau transformarea contractelor de muncă în contracte de prestări servicii, jurnaliștii fiind obligați să se înregistreze drept persoane fizice autorizate, presați să renunțe la drepturile salariale și să accepte contractele pe drepturi de autor, care nu oferă nicio protecție jurnalistului și îi fragilizează poziția în raport cu patronatul. De asemenea, devin tot mai frecvente clauzele abuzive în contractele de muncă sau de colaborare care restrâng dreptul salariaților la liberă exprimare, interzicându-le acestora să facă publice problemele din redacții.

Astfel, cel întotdeauna dezavantajat este jurnalistul care rămâne neprotejat. Ambiguitățile în relațiile de muncă dintre angajat și angajator determină o vulnerabilizare directă a jurnalistului, care se vede privat de siguranța locului de muncă, de un venit constant sau de protecție socială.

Dificultăţile financiare au amplificat compromisurile făcute de redacții, ceea ce a distorsionat conținutul editorial. Presiunea audienței a generat o abundență a derapajelor editoriale, multe redacții manifestând un vizibil dispreț față de orice reguli profesionale și pentru demnitatea persoanelor. Știri inventate, regizarea unor show-uri televizate pretinse a fi autentice, vânarea ostentativă a aspectelor morbide, ridicole, murdare ale vieții unor persoane publice - au devenit practici obișnuite.

Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă, iar cititorul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.

MIHAI GHEZEA

 

EDITORIAL

	„Atac la persoană” atacă din nou

„Atac la persoană” atacă din nou

„Atac la persoană” atacă din nou Vineri seara am decis să respectăm şi să reluăm o tradiţie care, din păcate, a dispărut din presa română. O tradiţie frumoasă, care înflorea în anii de după Revoluţie şi care, acum, s-a pierdut. Aceea de a marca apariţia, în cazul nostru reapariţia unui ziar, cu o recepţ ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
06:26
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou