Ce fel de preşedinte votăm?

Iată o întrebare cât se poate de legitimă pe care, cu siguranţă, şi-o pun toţi cetăţenii care au intenţia de a se prezenta la urne anul viitor. Vom vota un preşedinte cu un mandat de patru ani? Sau un preşedinte cu un mandat de cinci ani? Vom vota un preşedinte cu atribuţii excesive? Sau un preşedinte cu atribuţii limitate? Încercând să răspundem la întrebările de mai sus, este obligatoriu ca, în prealabil, să ştim sub ce Constituţie va funcţiona viitorul locatar de la Cotroceni.

Deşi este mai ieftin, deşi este mai sigur pentru Crin Antonescu, eu nu cred că este posibilă organizarea referendumului pentru noua Constituţie simultan cu primul tur de scrutin al prezidenţialelor. Şi nici măcar cu al doilea tur de scrutin. Şi asta indiferent de calculul timpului, extrem de strâns, care încă stă în pixul lui Traian Băsescu.

Când un cetăţean al României pleacă de acasă, îndreptându-se spre urnă în care îşi va pune votul, el trebuie să ştie pentru ce fel de preşedinte optează. Va vota un preşedinte care va sta cinci ani la Cotroceni? Un preşedinte care va avea puterea să-l nominalizeze pe viitorul prim-ministru? Un preşedinte cu prerogative extrem de mari, create nu numai de prevederile Constituţiei în vigoare în acest moment, ci şi de o serie întreagă de decizii controversate ale Curţii Constituţionale care, în loc să interpreteze legea fundamentală, a adăugat la lege?

Teoretic cel puţin, dar eu cred că şi practic, este de bun simţ ca un om care votează să aleagă un lider politic sau altul în funcţie de „fişa postului". Este clar că unui personaj politic i se potriveşte mai bine un rol de preşedinte arbitru, deasupra partidelor, deci nepartizan şi nejucător, la fel cum altui personaj politic îi vine mănuşă un rol extrem de activ. De jucător.

Din acest motiv, cred că este moral, dacă nu cumva şi constituţional, ca referendumul pentru noua Constituţie să poată fi organizat anterior primului tur al alegerilor prezidenţiale. De ce este aşa nu numai moral, ci şi constituţional? Pentru că el nu poate opta în orb pentru un anumit tip de preşedinte, până la urmă pentru un nume de politician, urmând să afle mai târziu pe ce Constituţie va trebui să jure acesta.

Pe de altă parte, în campania electorală, toţi candidaţii sunt obligaţi să ofere garanţii cetăţenilor că vor veghea la respectarea Constituţiei. A cărei Constituţii, mă rog frumos, dacă nu se ştie care lege fundamentală va fi validă?

În Constituţia revizuită preşedintele joacă roluri bine definite în raport cu toate instituţiile fundamentale ale statului, dar şi cu cele trei puteri - legislativă, judecătorească şi executivă. În consecinţă, el va trebui să le explice în campanie cetăţenilor ce va face în diferite ipostaze. Dar vor şti candidaţii la ce Constituţie trebuie să se raporteze atunci când îşi vor prezenta programul?

Mi se pare cât se poate de clar că nu se poate intra în primul tur de scrutin pe Constituţia actuală şi ieşi, în al doilea tur de scrutin, pe Constituţia revizuită. La fel, alegătorii nu se pot duce în primul tur de scrutin pentru a vota simultan pentru preşedinte şi pentru referendum pentru că, aşa cum am explicat, nu ar avea pe ce să-şi întemeieze opţiunea politică.

Dar nu mai există timp pentru organizarea unui referendum pentru Constituţia revizuită înaintea declanşării campaniei electorale. De aceea sunt convins că, pe această temă, va exista o dezbatere pe cât de aprinsă, pe atât de controversată. La care, din nou, se va face apel la arbitrajul extern.