Complotul trădării lui Adrian Năstase

S-a întâmplat. Ceea ce nimeni nu se aştepta, s-a întâmplat. ADRIAN NĂSTASE, cândva unul dintre cei mai puternici oameni din România, a încercat să se sinucidă. În cazul ADRIAN NĂSTASE a fost vorba de scârba provocată de ceea ce i se întâmplă tocmai lui.

Când un individ ajunge la disperare, indiferent în ce clasă socială a crescut şi a trăit, văzând cum totul se prăbuşeşte în jurul său, nu se mai poate controla. Aşa s-a întâmplat şi cu OMUL ADRIAN NĂSTASE. Cu puţin timp în urmă, o sursă din servicii m-a informat că în Dubai patru personalităţi marcante, factori de decizie, s-au întâlnit în taină pentru a putea discuta departe de ochii indiscreţi două probleme vitale pentru preşedintele TRAIAN BĂSESCU şi ADRIAN NĂSTASE. PRIMA a fost suspendarea preşedintelui BĂSESCU, cea de-a doua condamnarea lui ADRIAN NĂSTASE la închisoare cu executare.

Ce s-a urmărit prin condamnarea cu executare? În primul rând noua conducere a PSD-ului a vrut să dea un semnal că ei, LUPII TINERI, s-au săturat să fie confundaţi cu imaginea pătată a lui ADRIAN NĂSTASE şi nu numai, căci, pe surse, se spune că urmează alţi grei PSD-işti care vor avea aceeaşi soartă ca şi colegul lor, ADRIAN NĂSTASE. Teama LUPILOR TINERI că acesta dacă va fi achitat, va prelua conducerea partidului, şi nu în ultimul rând exemplul pe care au vrut să-l dea organismelor internaţionale că în România în sfârşit avem un mare corupt condamnat la închisoare cu executare.

Trădarea este specifică conducătorilor poporului român, mai ales când miza jocurilor este incomensurabilă. Cei patru crai de la răsărit care au discutat în Dubai despre suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi condamnarea lui Adrian Năstase cu executare, se zice că ar fi fost un rus, un maior, un victoraş şi un oprişor. Dacă lucrurile stau aşa, acum pentru mine gestul lui ADRIAN NĂSTASE este explicabil. Căci în ultima secundă a celui de-al 12 lea ceas, văzând că nimeni dintre cei în care a avut încredere maximă nu face absolut nimic, acesta a cedat.

Încercase înainte de acel gest disperat să contacteze pe cei în care a avut încredere maximă, apelurile telefonice au fost în zadar, a insistat, dar tot degeaba. Cărţile fuseseră făcute, de data aceasta nu de el. A înţeles că el, ADRIAN NĂSTASE, ERA ALESUL LOR PENTRU SACRIFICIUL SUPREM. Durerea şi nesiguranţa, dar mai ales orgoliul său, au avut prioritate în faţa vieţii şi a familiei, şi mai ales în faţa celor care până mai ieri îi credea adevăraţi prieteni. A luat o ultimă hotărâre: să le dea acestora o ultimă lecţie de viaţă, onoare şi demnitate prin SACRIFICIUL SUPREM.