Foc în casa IPS Teodosie al Tomisului

Foc în casa IPS Teodosie al Tomisului

Noaptea de sâmbătă spre duminică a fost una cu adevărat de foc, la propriu, la Constanţa. Din senin, în jurul orelor 21, a izbucnit un incendiu la mansarda care este din lemn. Clădirea este veche, aşa că lemnul era foarte uscat. S-a aprins repede. Mai mult, pe când pompierii, sosiţi la faţa locului în doar patru minute, erau cu furtunurile pe pălălaie şi păreau că o stăpânesc, focul a izbucnit cu şi mai mare violenţă în altă parte a clădirii. 

Mansarda s-a făcut praf. Sau mai bine zis, scrum. Din fericire, focul a coborât numai foarte puţin şi la etajul inferior.

Partea plină a paharului este că nu există victime omeneşti.

Presupunerile privind cauza incendiului au fost multe şi formulate încă din prima clipă. Mansarda era locuită de câţiva călugări, care, se pare, unul dintre ei a uitat o lumânare sau o candelă aprinsă şi de aici pălălaia. Ipoteză ce nu se prea potriveşte cu declaraţia purtătorului de cuvânt al IPS Teodosie, care din capul locului a exclus o mână criminală: „Focul a izbucnit într-o chilie de la mansardă. Atunci, în mansardă erau aproximativ 15 călugări, care au încercat mai întâi să stingă singuri focul. Pentru că nu au reuşit, au sunat la 112.”

Totuşi, dacă focul a izbucnit într-o singură chilie, cum de 15 călugări, unii înarmaţi şi cu extinctoare, nu au reuşit să-l lichideze?

După presupunerile privind cauza, au început speculaţiile.

Este cunoscută atitudinea IPS Teodosie în pandemie, când a refuzat să închidă biserica. Mai mult, a chemat oamenii la slujbă, arătând că în vremuri de restrişte, tocmai biserica este cea la care oamenii vin să ceară ajutor divin şi alinare. Ori, în perioada pandemiei, tocmai astfel de vremuri de restrişte traversam. Totul a culminat cu atitudinea prelatului în ceea ce priveşte manifestările de la Mănăstirea Sfântul Andrei, de sărbătorirea sfântului. Adunările publice erau interzise. IPS Teodosie a sfidat aceste restricţii ale autorităţilor, care ulterior s-au dovedit a fi o tâmpenie şi a chemat credincioşii să cinstească aşa cum se cuvine, de ziua lui, pe cel care ne-a creştinat.

Să mai adăugăm la toate acestea, ultimile scandaluri cu falsul călugăr. Nu mai insistăm acum asupra lor, pentru că sunt binecunoscute.

Există, aşadar, destule motive pentru a considera că aprinderea Palatului Episcopal, o clădire superbă, de patrimoniu, nu a fost întâmplătoare, urmând acestui şir de evenimente. Că s-a dorit fie un avertisment la adresa IPS Teodosie, care la momentul izbucnirii incendiului slujea în catedrală, aflată la nici 50 de metri de palatul care ardea. Fie că s-a dorit distrugerea unor documente de preţ, care dovedesc originea poporului nostru, născut creştin, creştinat de către Sfântul Andrei, întâiul chemat. Practic, acte de identitate ale poporului român.

S-a mai speculat şi faptul că, alături de mărturiile falsului călugăr, şi acest incendiu nu este decât încă o tentativă de a denigra Biserica Ortodoxă Română, de a-i zdruncina soliditatea şi credibilitatea de care se bucură în rândul românilor.

Celelalte supoziţii şi speculaţii pe tema focului, vor fi lămurite pe măsură ce ancheta pompierilor va avansa. Dar, din capul locului trebuie spus că, mână criminală sau nu, acest incendiu în nici un caz, la fel cum s-a întâmplat şi cu povestea sexuală a popii Visarion din Bucureşti, ori cea a falsului călugăr, nu a zdruncinat cu nimic credinţa românilor.

Nu vă dau decât o singură dovadă: pelerinajul de la Sfânta Parascheva, de la Iaşi.

Sorin Ovidiu Bălan