În numele Statului. Statului paralel

În numele Statului. Statului paralel.

Cînd Rareș Bogdan a zis că pe Aurescu nu l-a numit nici el, și nici PNL, ci statul, toți liberalii ascunși în spatele lui au simțit un frison: poate răzvrătirea a mers mult prea departe, poate se supără ăștia pe noi, poate ne-am dat foc la valiză.

Acum, îl știți pe Rareș: din față zmeu, din profil lacheu. Lui i-a scăpat porumbelul și atît, nu și-a propus o vitejie de care n-a dispus niciodată. Dar meritul de a fi comis-o îi rămîne, chiar dacă e rodul nesăbuinței sale de vechi lătrău.

Prin urmare, PNL dă de înțeles că știe cine i-a numit miniștrii. Într-adevăr, cine?                          

La Aurescu e limpede. Omul a parcurs toate etapele de bază ale recrutării: și Colegiul Național de Apărare, și Academia Națională de Informații, deci e, cum s-ar zice, supracalificat. Serviciile doar i-au dezlipit buzele de pe curul lui Năstase și i le-au mutat în același loc, la Iohannis.

Și la Ciucă e simplu. Fără trecut politic, fără inteligență sau talent, fără darul vorbirii libere și fără altă legătură cu viața civilă decît slugărnicia arătată lui Iohannis, Ciucă nu aparține PNL decît în vorbe și hîrtii. Loialitatea lui atîrnă de clanța cabinetului unu de la Cotroceni, unde președintele îl invită cînd și cînd să stea degeaba împreună.

Nici la Virgil Popescu nu e complicat. Și el a făcut „dubla“, adică stagii la Colegiu și la Academia SRI, și pe el l-a numit statul. Cu știința și îngăduința statului a primit (per)misiunea de a clădi dezmățul tarifelor din energie pe socoteala poporului, îmbogățindu-i pe cei puțini și sărăcindu-i pe cei mulți. Ba a și sărbătorit chestia asta, organizîndu-i fiicei sale o a doua nuntă, la care băieții deștepți din Energie au dăruit masa pe măsura succeselor de la facturarea triplă.

Vine la rînd Marcel Boloș. Pe el cine l-a numit? Nu există în biografia lui stagii oficiale în taberele de colaboratori, dar există altele. Mai întîi, există dezvăluirea lui Cristian Ghinea despre o doamnă colonel SRI care urma să fie proptită la ministerul lui Boloș pe o poziție de director general cu acces la gestiunea cîtorva miliarde de euro destinate Sănătății. Doamna s-a speriat și n-a mai ajuns, dar a rămas tot la fonduri europene, să gestioneze sume la fel de mari. Au mai rămas, pe lîngă aceste dîre de la SRI, și straniile declarații de susținere ale lui Marcel Ciolacu – „M-am înscris în fan club-ul lui Marcel Boloș“ și „E o greșeală să-l schimbi pe ministrul Boloș“ – care arată o dorință a statului de a-l păstra pe Boloș la cea mai mare pușculiță a momentului.

Mai e tînărul Burduja, despre care loialiștii pesediști ai statului susțin că e performant și că poate fi păstrat la Finanțe. Fiul lui Marinel Burduja-Bancorex înaintează pe un culoar politic deschis cu o freză supradimensionată, ai cărei dinți sînt ascuțiți la polizorul statului. Firele acestei susțineri duc la un ghem de securiști reprofilați pe business, mari profitori ai contractelor de stat.

Ajungem la Lucian Bode, pe care Colegiul de Apărare, Grupul de la Sălaj (Hellvig, Cioloș, Bologa, Vulpea) și servilismul față de Iohannis îl recomandă ca preferat al statului, dar pe care influența reală în partid îl mai reabilitează un pic. Apoi, Ligia Deca vine direct de la Iohannis, iar Cătălin Predoiu e o veche alegere a statului, repetînd, practic, sub șase premieri (Tăriceanu, Boc, MRU, de două ori Orban și Ciucă) aceeași melodie dragă Pădurii.

După cum se vede, premierul plus șase miniștri și jumătate din opt, care i se cuveneau PNL, au fost numiți nu de PNL, ci de stat, adică de acea combinație bolnavă între grandomania obraznică a lui Iohannis și Servicii. PNL, adică democrația, n-a numit decît unul, pe Cadariu de la Turism, dacă l-o fi numit și pe ăla.

Ce arată asta? Arată, întîi de toate, că PNL a încetat să existe ca partid politic și s-a resemnat să fie un grup de servitori înfricoșați ai statului. Apoi, arată că acest stat, exprimat azi, cum ziceam, prin Iohannis și Servicii, își atribuie discreționar, nedemocratic și necuvenit puterea politică, din care decurg apoi, în avalanșă, avantaje financiare pentru grupurile protejate. Și, desigur, dezavantaje pentru restul lumii. Care sînt aceste dezavantaje? Toate cele care decurg din proasta guvernare: stagnarea economică, spolierea resurselor, direcționarea bugetului de stat spre clientelă, blocarea reformelor în administrație, educație, sănătate, jefuirea populației prin tarife artificiale la energie, insignifianța strategică, economică și militară a României în politica internațională etc.

Statul despre care zice Rareș Bogdan că l-a pus pe Aurescu la Externe nu e statul legal și constituțional. E un stat fals, uzurpator, clădit pe interese negre, răsfirat prin rețele și pus pe căpătuială de grup. Acest stat nu controlează doar PNL, ci, la fel de bine, se ocupă și de PSD. Și e evident că va controla și celelalte partide atunci cînd vor ajunge să însemne ceva pentru jocul de bani și de putere.

Iar din situația asta există doar două ieșiri, ambele închise: ori PNL (și PSD) se curăță de agenți, ori Serviciile își îmbunătățesc reprezentarea în partide.