Best Dental

Reformăm (epurăm), consecvent, administrația. Dar bilanțul „reformelor” cine naiba-l face?

Pavel Roman, 6 decembrie 2015, Ora 11:03

  • print
  • |
reformam-epuram-consecvent-administratia-dar-bilantul-reformelor-cine-naiba-l-face-46689-1.jpg

Incă un ciclu ratat, din lunga listă a celor douăzecișase de ani de speranțe neîmplinite, fără bilanț. Și încă o dată, păpușarii națiunii, ca niște fachiri autentici, din cioburile puterii, selectând ceea ce, aparent, a rămas necompromis, mai scot o dată, la tarabă și la mezat, vreo câteva tone de promisiuni și încă câțiva kilometri de speranță. Iluzii, frumos ambalate, încât să pară materializabile, ne sunt garantate de o nouă echipă, scoasă din jobenul - infinit se pare -, al celor care au creat și controlează sistemul ce dirijează destinele unui popor, condamnat, se pare, la fatalism și resemnare cronică.

Pentru că adevărul este tragic și ar releva că am trecut, de mult, pragul după care ne mai putem controla destinul și pentru că suntem deja condamnați (irevocabil ?) să sfârșim în ghetoul sărăciei de la marginea visului numit Europa unită, logic, ceea ce ni se mai poate furniza ca să ne resuscite speranța, e minciuna cosmetizată să pară reală. În spatele minciunii însă se ascunde aceeași meteahnă dâmbovițeană a parvenirii, speculând oportunismul, care, inevitabil, după consumarea și acestui ciclu, tot fără bilanț, ne va lăsa mai săraci, mai pesimiști, mai resemnați, blestemând faptul că ne-am născut în locul și timpul nepotrivite și că am ales, din nou, greșit.

Aproape că a devenit un clișeu ca fiecare guvernare să denunțe politicul ca o cangrenă și cauza principală a statutului României de cea mai săracă țară a Europei care, deși are resurse suficiente care să-i confere un cu totul alt statut, din cauza influenței politicului, nu este capabilă să și le administreze și le pierde la „masa verde", prin incompetență și corupție. Iar clișeul se evidențiază prin reinventarea, consecventă, a „roții", adică fluturarea lozincii depolitizării administrației ca soluție reală a eliminării cauzei sărăciei și prostului management al economiei.

Noul preot, pseudo-tehnocrat - după ce s-a reconvertit, formal, de la pesedism -, Vasile Dâncu, miruit cu funcția de vice-premier, doct, stăpânind perfect perceptele biblice sociale, ne predică (precum popii, preoții, pastorii sau imamii existența raiului), că ținta - adică eliminarea sărăciei, nedreptății, batjocurii, exploatării și umilinței la care este supus cetățeanul neînregimentat politic -, este tangibilă dacă este reformată administrația publică. Un concept, cu adevărat biblic, imposibil de materializat însă, practic, în condițiile date, menținând în sistem „promovații" defunctului USL. De fapt, predicile dânciene nu sunt decât idei futuriste, ce fac parte dintr-o strategie experimentată de manipulare și de drogare iluzionistă a cetățenilor naivi, care acordă răgazul necesar păpușarilor pentru a upgrada sistemul și a adapta metodele la noile cerințe.

Luându-ne de proști, Cioloș și Dâncu vor să ne facă să credem că reformând admnistrația existentă, moștenită de la Guvernul Ponta, dețin formula prin care imposibilul devine posibil, adică, că, deși metoda a fost uzitată de toate celelalte guverne, fără rezultate, din contra, de data aceasta reorganizarea administrației publice nu va mai fi o epurare și o instalare a noii clientele politice pe funcții publice, ci o profesionalizare a administrației și o deconectare reală a acesteia de la politic, chiar dacă aceștia sunt beneficiarii programului politic de epurare-recrutare marca Ponta, Oprea & Co.

Însă cum între „de drept" și „de fapt" nu există decât, arareori similitudine perfectă, putem contabiliza la capitolul intenții (sau prognoze, cum îi place D-lui Dâncu) „de drept" necesitatea depolitizării și profesionalizării administrației publice dar, complicația, adică imposibilul, păstrând condițiile existente, apare la „de fapt", adică materializarea „de drept-ului". Or, deja, statistic, Guvernul Cioloș - Dâncu, a plecat cu stângul în această operațiune a reformării administrației, resuscitând ca azimuturi profesionale cioburile Guvernului Ponta, beneficiare „de fapt" ale epurării politice a administrației publice. Adică „consolidând" epurarea pontisto-pesedisto-penelistă, Cioloș și Dâncu vor să ne prostească și să ne facă să credem că menținând în sistem, recrutații lui Ponta, Chițoiu, Rușanu, Fenechiu & Co., dar depolitizând sistemul și trimițând la „școala de administrație" loazele și adevărații „beneficiari" (mercenari politici) pentru care a fost epurat sistemul administrației publice, problema se va rezolva pozitiv și sistemul va deveni mai eficient și mai profesionist. O astfel de „soluție" e sinonimă cu a acorda mandatul unui manager ce a falimentat o firmă, s-o reorganizeze și s-o facă profitabilă. Adică imposibilă.

Exemplul concret al machiavelismului guvernului Cioloș - Dâncu, respectiv că între „de drept" și „de fapt" este discrepanță totală, este păstrarea în funcția de șef la ANAF, al lui Gelu Ștefan Diaconu - individ aflat sub protecția păpușarilor sistemului, care a fost promovat în funcție (așa cum a demonstrat mass-media) pe filiera Fenechiu-Rușanu-Chițoiu-Ponta, una dintre grupările penale ale României, etalon al corupției și traficului de influență și al epurărilor în administrația publică. Iar Gelu Ștefan Diaconu, o știe toată România (cu excepția lui Cioloș și Dâncu, se pare), este unul dintre promotorii și autorii celei mai mari epurări administrative din România, omul care a creat și exploatat unul dintre sistemele cele mai performante ale epurării administrației din România și de substituire a profesioniștilor cu diletanți, amatori, mediocrități profesionale. Ca să controleze întreg sistemul fiscal, Guvernul Ponta i-a acordat lui Gelu Stefan Diaconu puteri discreționare în ceea ce privește promovarea sau concedierea funcționarilor, pe criterii arbitrare, încât, Gelu Ștefan Diaconu deține instrumentele prin care poate bloca accesul în sistemul fiscal al oricărui candidat, indiferent cât de bine pregătit ar fi, prin așa zisul „interviu" (examen oral), unde, indiferent de punctajul obținut la proba scrisă (examenul profesional), candidatul poate fi respins, fără drept de contestație, pe motive subiective, adică fără nici o explicație. Arbitrariul criteriilor de promovare în ANAF, aplicat de Gelu Ștefan Diaconu este exemplificat de modul cum au fost eliminați din sistem cei care concretizaseră profesional, înregistraseră rezultate meritorii, incontestabile, precum cei care întocmiseră actele de control în cazurile, deja celebre: „Transformatorul" (Relu Fenechiu); „ICA" (Dan Voiculescu); „Loteria" (George Copos)Ș; „Transferurile din fotbal" (Copos, Becali, Popescu, Borcea); „ROMPETROL" (Dinu Patriciu) și multe altele, ce vizau „tunuri" bugetare, de proporții, în care era implicată crima organizată în tandem cu politicieni. Și deși „de facto", profesioniștii eliminați din ANAF, pe baza „interviului" - unde lucrările întocmite în cazurile menționate anterior ar fi trebuit să fie referințe pozitive -, n-ar fi trebuit să aibă probleme la susținerea unui „interviu", din motive clar de „răzbunare" (cum să fi promovat examenul cel care a întocmit actul de control în cazul lui Relu Fenechiu, ministrul condamnat când se afla în funcție și care l-a susținut și promovat în fruntea ANAF pe Gelu Ștefan Diaconu ?), majoritatea celor care întocmiseră acte de control ce vizau greii crimei organizate din România, au fost eliminați de Gelu Ștefan Diaconu, din ANAF. Iar faptul că aproape toți ce și-au făcut exemplar datoria și care ar fi trebuit să fie un exemplu, au fost „epurați", e departe de a fi o simplă coincidență, din contra, e clar și evident că reorganizarea ANAF, concepută de Ponta, Fenechiu, Rușanu, Chițoiu și Diaconu a fost o masivă epurare politică, prin care Fenechiu, Ponta, Chițoiu, Rușanu și alți reprezentanți ai crimei organizate s-au răzbunat pe funcționarii corecți din sistem, înlocuindu-i cu mercenari credincioși, executanți de ordine, ce scutesc sistemul de surprize de genul  „Transformatorul", „ICA", „Loteria", „Transferurile din fotbal", „ROMPETROL" și multe asemenea exemple. Și deși e evident faptul că rolul real al lui Gelu Ștefan Diaconu, ca șef al ANAF, a fost epurarea „incomozilor" din sistem și subordonarea întregului ANAF puterii politice, concentrând toată decizia la o singură persoană, respectiv șeful ANAF, Cioloș și cu Dâncu - deși cunosc foarte bine rolul lui Gelu Ștefan Diaconu în această operațiune de politizare a administrației publice -, nu numai că nu-l sancționează și nu-l înlătură de la conducerea ANAF, ci chiar îl consideră un model de eficiență și profesionalism în managementul ANAF. Or, dacă eficiența și profesionalismul constau în epurarea sistemului de profesioniști și politizarea lui până la măturătorul din curte, mecanic și șofer, or transferul, nelegal, în ANAF, al peste 150 de ofițeri SRI, „predicile" D-lor Cioloș și Dâncu, despre reformarea sistemului, prin reprofesionalizare și depolitizarea administrației, nu sunt în flagrantă contradicție cu exemplul Gelu Ștefan Diaconu și nu sunt, „în fapt" demagogie și manipulare grosolană ? Cum adică, reformăm sistemul administrației publice, „legalizând" metoda Ponta-Chițoiu-Diaconu de epurare, sereizare și politizare ?  Poate părem o țară de proști, ușor de manipulat, când ni se dă exemplu de „performanță" profesională un individ precum Diaconu. Numai că nu totdeauna ce pare e și certitudine, pentru că nu s-a interzis (încă ?) cititul și încă avem acces la statistici, iar statisticile arată că din punct de vedere al performanței - deși a cheltuit (aiurea) 82 de milioane de euro pentru reorganizarea ANAF -, ANAF nu este mai eficientă decât era în anii 2011 - 2013. Din contra, raportate la PIB, colectările taxelor si impozitelor la buget (în procent) sunt sub nivelul celor din perioada 2011 - 2013. Iar la colectarea TVA (taxa cu cea mai mare pondere în PIB), așa cum rezulta din statistica EUROSTAT, continuăm să fim pe ultimul loc din Europa, colectând doar 56% din TVA plătită de consumator, adică cu vreo 8,8 miliarde de euro mai puțin (bani suficienți pentru majorarea salariului minim pe economie, nu doar a bugetarilor și, în special, a instituțiilor de represiune). Și pentru asta Gelu Diaconu este exemplul pozitiv de reformare a ANAF, depolitizare și profesionalizare a instituției ? Acesta este, „de fapt", „modelul" reformei administrației publice concepută de Guvernul Cioloș-Dâncu ? Confirmarea și reconvertirea beneficiarilor epurărilor administrative ?

 

 

 

 

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
03:08