„Sinistrați” în țara lui Oprea și Ponta
Pavel Roman, 27 octombrie 2015, Ora 10:37
- |
- Tweet
Lecturând CV-ul „savantului" și „intelectualului" Gabriel Oprea, dar mai ales lista doctoranzilor făcuți de Oprea, din Poliție, Justiție și servicii secrete (al căror CV intelectual, confirma, nu infirmă, ipoteza că absurdul a devenit concret), precum și caracatiţa de relaţii ale ministrului, creată în acest mod (prin oferirea de titluri universitare), care ajunge până la vârful Parchetului General, Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), așa cum este prezentată de jurnalistul Silviu Mănăstire, avem imaginea reală a bolii grave și incurabile de care suferă România (adică a cancerului care-o omoară-ncet, dar sigur și motivul neputinței generale de transformare și progres real a societății românești, închistată și blocată, semănând mai degrabă cu un motor gripat, decât cu o societate aflată în proces de transformare): mediocritatea intelectuală și profesională ajunsă la "tabloul de comandă" al societății, adică geneza fatalismului românesc.
După asemenea lectură, mai e ceva de spus despre școala din România, adică despre cum se obțin titlurile și gradele și despre mecanismele promovării în funcții publice? Mai e ceva ce ne poate mira sau ceva la care să n-avem răspuns atunci când doborâm recorduri după recorduri în materie de absurd și incredibil, în sens negativ? Mai poate fi surprins cineva de ceva când prostia se lăfăie, instalată la toate nivelel posibile, dând cu tifla inteligenței și logicii (un savant autodidact - adică cu educație la f.f.-, e sinonim cu un analfabet scriitor!)? Mai e ceva de spus despre învățământul universitar, când acest șmecher, care n-a strălucit în nici o ipostază a școlii (fiind, eventual, unul din „pluton", deși, după cum se exprimă și scrie, mai degrabă a fost unul care s-a târât prin școală, luându-și examenele prin metode neortodoxe-!!??) a ajuns nu numai profesor și doctor, ci și conducător de doctorate, umilind învățământul și academia română, obligată să accepte ca lucrări științifice toate "copy-paste"-urile posibile, prezentate ca și „creații" proprii sau a unor banalități pe care adevărații profesioniști le consideră subiecte comune, adică nimic spectaculos? Mai e ceva de spus despre mafia politică când acest nimeni-profesionist - care, în fapt, cu excepția număratului izmenelor, vorba unor mucaliți, n-a profesat în nici un domeniu care să-l consacre ca valoare -, a ajuns în vârful ierarhiei „valorilor" strecurându-se pe lângă jaloanele și filtrele reale și pe lângă concurentă (ce post a ocupat prin concurs, la termenele și respectând perioadele de vechime?)? Mai e ceva de spus despre democrație și stat de drept când un individ, pe care nu l-au votat cetățenii direct, niciodată, conduce România în numele sufragiului universal, comportându-se ca ales al cetățenilor, când de fapt e un impostor și produsul unor carențe legislative în domeniul scrutinului electoral? Mai e ceva de spus despre motivele pentru care România este prost administrată, furată la greu, atât de mafia autohtonă cât și de mafia corporațiilor, când în fruntea țării, acolo unde ar trebui să se afle manageri cu experiență, competenți, exemple de moralitate și patrioți, se află astfel de creații artificiale, născute și crescute de angrenajele defecte existente în selecția sistemului de valori?
Cum poate progresa o societate cu astfel de caricaturi pseudo-morale și pseudo-educaționale instalate pe post de profesioniști și exponenți ai culturii si educației? În ce domeniu excelează acest gen de indivizi pentru ca societatea să progreseze și să nu rămână plafonată, închistată și blocată într-un conservatorim generat de mediocritate, de plafonul de percepție și de orgoliile bolnave ale acestei mediocrități parvenite? Nici comuniștii, promotori ai teoriei stupide că societatea poate fi condusă de mediocrii (proletarii, cum spuneau ei) n-au ajuns la o astfel de performanță, să numească în fruntea ierarhiilor un individ care și-a făcut studiile fără colegi, fără nici o profesie reală, deținător de titluri și diplome obținute prin conjunctura nefastă a mizeriei morale instalate în invățământul românesc, adică prin cel mai imoral mod posibil: furt intelectual și substituirea valorii.
Cum să pui profesor, la matematică, un individ repetent și să pregătești elevi pentru facultăți tehnice? Cum să pui profesor de muzică un afon (fără ureche muzicală) și să pregătești studenți pentru conservator? Cum să pui profesor de limba română un analfabet și să pregătești olimpici? Cum să pui manager un individ care n-a administrat nici măcar banii de coșniță, nu știe ce este o cheltuială și ce este profitul dar aștepți performanță? N-ar fi stupid și anormal? Și totuși, în România, cazul Oprea dovedește că se poate! Datorită lipsei unui sistem filtrant al non-valorii, lipsei mecanismului concurenței reale ce reprezintă unica soluție a selectării valorilor de non-valori, a respectării principiilor morale autentice, suntem poligonul de experiență al tuturor handicapaților profesional, cultural, moral, mintal; al narcisiștilor certați cu propria neputință, a mincinoșilor ce consideră minciuna virtute și talent, care vor să demonstreze, contrar logicii, că nu cei inteligenți sau cei cărora Dumnezeu le-a dat capacitatea intelectuală, trebuie să administreze țara și să reprezinte nivelul de dezvoltare al societății, ci șmecherii orgolioși, parveniții și oportuniștii care, speculând carențele grave ale societății în materie de educație și formare profesională (pe care tot ei le-au creat și implementat și care, în acet fel, și-au pierdut rolul de selectare a valorii, certificând non-valoarea) se strecoară pe lângă normalitate (adică pe lângă testele și jaloanele reale ce selectează valorile de non-valori și excelența de comun) și ne reprezintă, de la nivelul percepției unor repetenți, dar cu orgolii și pretenții de savanți. Datorită acestui sistem, defect în structură, de promovare a nimicurilor, a șmecherilor, a rataților profesional și intelectual - care în afara orgoliilor nu posedă nimic concret -, soarta României e pecetluită, adică să fim un popor de slugi ale mediocrității intelectuale (și culmea, resemnați, ne comportăm ca atare, prostitundu-ne moral și intelectual în fața cohortei de parveniți).
Dacă acum, din cauza prostiei crase și incapacității de percepție a lumii în care trăiesc - plafonați la nivelul mediocrității proletare -, acești indivizi au transformat România într-o colonie a corporațiilor multinaționale și un teritoriu controlat, în totalitate, de crima organizată, lăsând cetățeanul român fără nici un drept și fără nici o apărare în fața exploatatorului străin și a crimei organizate, deposedând, prin legi - emise la comanda corporațiilor și crimei organizate de către impostorii aflați la putere -, populația României de moștenirea naturală, înstrăinând, contra șpăgi, averea publică și resursele naturale, nu va dura mult și România va fi divizată de corporații și crima organizată și va dispărea ca nație, devenind o populație, exact cum era pe timpul fanarioților. Cu proștii și imbecilii la conducere, narcisiști, indivizi ce urăsc inteligența ce le depășește capacitatea lor de percepție, care-și fabrică competențe (cumpărând sau traficând diplome și titluri, cu care ocupă fraudulos funcții publice) și-și falsifică trecutul anost sau pauzele profesionale ale trecutului, pozând în elite, aroganți și orgolioși dincolo de prostie, n-avem nici o șansă să ocolim fatalitatea. Pentru că indivizi precum Oprea sau Ponta, plafonați la nivelul lor real, sunt garanția conservatorismului generat de mediocritate, reprezentând fatalitatea unei nații condamnată să fie administrată de incompetenți cu pretenții de savanți, adică de niște indivizi pentru care afișarea opulenței, grandomania, golănia, mârlănia, utilizarea vocabularului de mahala, comportamentul de șmecheri interlopi de „Ferentari" și de „băieți de cartier", aroganța, sfidarea adevărului sau umilirea adversarilor și cetățeanului și constituie adevărata carte de vizită și aportul lor la „progresul" societății.
În aceste circumstanțe, administrarea țării de către acest gen de indivizi, nu generează, inevitabil, sărăcie, slugărnicie, lichelism, dictatura mediocrității - de tip comunist și îngroapă orice speranță de instaurare a normalității? Nu reprezintă o calamitate?