Guvernul pesedizează averea publică

Cum a eșuat proiectul "CEO privat la stat"

În cei doi ani de când se află la putere, PSD a făcut praf proiectul managementului privat pentru întreprinderile de stat, convenit cu FMI, reinstalând directori incompetenți dar cu carnet de partid, risipind totodată milioane de euro din fonduri publice pentru comisioane și despăgubiri.

În anul 2011, premierul de atunci Emil Boc lansa proiectul "CEO privat la stat", respectiv numirea unor manageri privaţi la companiile de stat, cu obiectivul principal de a eficientiza activitatea marilor firme şi regii unde statul era acţionar majoritar. În acest sens, Guvernul Boc a aprobat OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, prin care au fost stabilită procedura de recrutare a consiliilor de administraţie şi selectarea directorilor generali. Proiectul era cerut atunci insistent de către FMI.

Fără o presiune din partea opiniei publice, proiectul a eşuat în mare parte. Deşi unii dintre manageri au început să aibă rezultate, miniştrii au făcut schimbări în interes propriu, iar pe lista noilor şefi au apărut persoane apropiate partidului aflat la guvernare, mulţi neavând experienţa profesională necesară profilului companiilor respective.

Proiectul ar fi trebuit aplicat la majoritatea companiilor din subordinea Ministerului Economiei şi Ministerului Transporturilor: Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romgaz, Tansgaz, Transelectrica, Romarm, Oltchim, Tarom, CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, Electrificare CFR, Telecomunicaţii CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, CNADNR, Metrorex, Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Aeroportul Internaţional Timişoara "Traian Vuia" , Poşta Română. La Hidroelectrica, procedura a fost amânată după ce compania a intrat în insolvenţă.

Bani daţi degeaba pe recrutare

Iniţial, proiectul "CEO privat la stat" prevedea ca managerii să fie recrutaţi de firme specializate, pentru care statul roman a plătit sume importante.
Astfel, în 2012, Ministerul Economiei a semnat cu firma de recrutare Pedersen & Partners un contract-cadru pentru suma de aproximativ 600.000 de euro. Ulterior, contractul a fost reziliat şi s-a decis ca pentru fiecare manager recrutat head-hunterii să primească comisioane de sute de mii de euro. Şi Ministerul Transporturilor a încheiat, în iulie 2012, cu PwC România, în asociere cu firma de avocatură D&B David şi Baias şi George Butunoiu Group, un contract de servicii de consultanţă în valoare de 200.000 de euro.

Ulterior, guvernaţii au renunţat să mai apeleze la firmele de recrutare, fiind preferate numirile directe, astfel încât Consiliile de Administraţie sunt populate acum de neprofesionişti.

Tarom, cazul elocvent al eşecului

Prima companie pentru care s-a anunţat management privat a fost Tarom. În noul Consiliu de Administraţie, condus de bancherul Dan Pascariu, au fost numiţi astronautul Dumitru Prunariu, Lucian Isar (fost ministru delegat al Mediului de afaceri în primul guvern USL), austriacul Heinrich Vystoupil, Valentin Macec (un fost consilier al ministrului Transporturilor de atunci Ovidiu Silaghi), Ciprian Lăduncă (şeful companiei de asigurări Metlife Alico România) şi omul de afaceri Marius Ghenea.

În octombrie 2012, austriacul Heinrich Vystoupil a fost ales director general al Tarom, însă la scurt timp acesta a refuzat să semneze contractul, nefiind de acord cu unele condiţii puse de Ministerul Transporturilor. A urmat belgianul Christian Heinzmann, fost preşedinte al Luxair - compania naţională de transport aerian a Luxemburgului, care a acceptat să primească un salariu de 10.000 euro pe lună.

În următorii doi ani, Tarom a trecut prin patru valuri de schimbări la nivelul Consiliului de Administraţie, iar acum noii membrii au mai mult o coloratură politică decât experienţă profesională: Gabriel Dumitraşcu (şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie), Dante Stein (fost consilier al premierului Victor Ponta), Răzvan Filipescu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism), Iulian Matache (secretar de stat în Ministerul Transporturilor), Radu Mihai Fleanta (pilot al Tarom), Toma-Dorin Cîmpeanu (fost secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională) şi Dan Valeriu Andrei (fost director în Ministerul Transporturilor).

Deocamdată, principala realizare a lui Christian Heinzmann este că a redus pierderile companiei Tarom, cifrate în 2012 la 30 milioane euro. Activitatea acestuia este însă puternic subminată de deciziile politice luate de Guvernul Ponta, un exemplu fiind reluarea zborurilor spre China, care în trecut au produs pierderi mari.

CFR Marfă, condus de consilierii lui Dan Şova

Recent, ministrul Transporturilor, Dan Sova, a schimbat Consiliul de Administraţie de la CFR Marfă şi a numit unul provizoriu, în care şi-a numit consilierii personali: Alina Pârâială (director de cabinet), Dan Toader, Elena Viorica Merticariu (consilier personal la cabinetul secretarului de stat din Ministerul Transporturilor), George Buruiană (consilier pe probleme feroviare şi fost şef al companiei în 1998-2001). Alţi membrii ai CA: Mircea Florin Biban (inspector-şef la Inspectoratul de Siguranţă Feroviară Cluj din cadrul Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română), Dan Jianu şi Vasile Rodin-Calomfirescu.
Din aprilie 2014, director general CFR Marfă este Dan Valentin Belcea, un apropiat al omului de afaceri Cristian Burci, ce activează în domeniul feroviar. De altfel, Dan Belcea a deţinut anterior funcţii de conducere în firma de publicitate Graffiti/BBDO şi televiziunea Prima TV, deţinute de Burci.

Schimbări şi la Aeroportul Otopeni

Ministrul Dan Şova a operat schimbări şi la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (Aeroportul Otopeni), unde preşedinte al consiliului de administraţie a fost numit Dan Andrei, fost director pe aviaţie din cadrul ministerului, iar ca director general interimar a fost numit Sorinel Ciobanu, fost şef al aeroporturilor Băneasa şi Otopeni, cercetat la un moment dat de procurorii DNA pentru abuz în serviciu.

Impunerea de manageri provizorii la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, CFR Marfă şi Tarom a fost explicată de ministrul Dan Şova pe motiv că au fost constatate nereguli, fiind chiar sesizat DNA-ul.

La Poşta Română, manager de la PSD

În prima parte a anului 2012, la puţin timp de la instalarea noului guvern USL, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al Poştei Române a fost numit Ion Smeeianu, membru PSD şi un apropiat al ministrului Dan Nica, pentru ca, în decembrie 2012, să fie numit un nou Consiliu de Administraţie, al cărui membrii au fost selectaţi de o firmă cu un singur angajat, Gerissen Strategic Solutions SRL.

Smeeianu a fost înlocuit din fruntea CA cu Adrian Volintiru (preşedintele AVAS), însă el a rămas membru în CA şi a primit un nou mandat de director general al companiei.

Ion Smeeianu nu a reuşit însă să redreseze Poşta Română, care a continuat să înregistreze mari pierderi, iar săptămâna trecută acţionarii companiei l-au revocat pe Smeeianu din funcţia de director general şi l-au numit interimar pe Alexandru Petrescu, fiind ales un Consiliu de Administraţie provizoriu, al cărui presedinte este polonezul Ludwik Sobolewski, cel care conduce şi Bursa de Valori Bucureşti.

Celebra Daniela Lulache se instalează la Nuclearelectrica

În aprilie 2013, statul român hotăra să aplice proiectul managerului privat şi la Nuclearelectrica, în efortul a creşte profitabilitatea acestei companii, cifrată mai mereu la 5% din cifra de afaceri. Director general era numită Daniela Lulache, devenită celebră după ce a încasat în 2009 de la Fondul Proprietatea venituri de 3,5 milioane lei.

Romgaz şi Transgaz, populate de oameni de partid

La Transgaz, din Consiliul de Administraţie fac parte şi Radu Ştefan Cernov, de profesie avocat, fost asociat al ministrului Dan Şova, la firma Şova&asociaţii) şi Ion Sterian (fost director la RA-APPS, propus de PNL). Compania are însă din aprilie 2013 un manager privat în persoana lui Petru Ion Văduva, fost director general al Ţiriac Holdings.

În schimb, la Romgaz director general a fost numit în august 2013 Virgil Metea, fost director al Eon Gaz România. Însă din Consiliul de Administraţie a făcut parte, până în aprilie 2014, şi Eugen Dragoş Doroş, partener în casa de avocatură Nestor&Nestor Diculescu Kingston Petersen, unde activează şi mama vitregă a ministrului Dan Şova.

Sursa: Alianța pentru o Românie Curată