Lovitură pentru România! Secuii vor autonomie teritorială. I-au trimis o scrisoare de 100 de pagini premierului Ciucă

Secuii din România cer autonomie teritorială. Reprezentanții Consiliului Național al Secuilor (CNS) au trimis deja o scrisoare către premierul Nicolae Ciucă. Președintele CNS susține că țara noastră și-a asumat unele angajamente în momentul aderării la Consiliul Europei, unele fiind legate de minorități. 

Secuii, prin vocea reprezentanților Consiliului Național al Secuilor (CNS), cer din nou autonomie teritorială.

Balazs Izsak, președintele CNS, a declarat că țara noastră și-a asumat o serie de angajamente în momentul în care a aderat la Consiliul Europei, printre acestea numărându-se și dreptul minorităţilor de a avea administraţii locale autonome. Secuii mai spun că dacă aceste condiții ar fi respectate, ar ajuta România la intrarea în spațiul Schengen.

„Dacă o resping, atunci să ne explice cum intenţionează să îndeplinească angajamentele articolului 11 din Recomandarea 1201. Îi vom asculta. Aşteptăm sugestiile domniilor lor. Noi avem o propunere, noi avem o viziune, dânşii au un angajament. Pentru acest angajament trebuie să aibă şi o viziune proprie", a explicat preşedintele Cobsiliului Național al Secuilor, Balazs Izsak.

Președintele CNS a precizat că scrisoarea ce a fost adresată premierului Nicolae Ciucă este însoțită de nu mai puțin de 108 pagini de documente la care se fac referiri în scrisoare. Politicianul a afirmat și faptul că este conștient că aderarea României la Schengen nu este condiţionată de drepturile minorităţilor.

La sfârșitul lunii noiembrie, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a transmis, printr-o rezoluţie, că țara noastră ar avea șanse mai mari să fie primită în spațiul Schengen dacă Guvernul României ar accepta soluţionarea unor probleme importante care ţin de comunitatea maghiară.

Atunci, reprezentanții CNMT aminteau că în 2007, când România a aderat la UE, Uniunea Europeană a realizat o listă de sarcini pentru ţară, pe care s-au regăsit mai multe aspecte cu privire la comunităţile naţionale.

„Trebuie să constatăm, cu tristeţe, că România nu şi-a îndeplinit angajamentele cu privire la domeniul restituirilor, universitatea şi învăţământul superior de stat în limba maghiară şi educaţia ceangăilor. (...) Este trist şi îngrijorător şi faptul că în ultimii ani, incitări la ură şi discursuri de ură la adresa maghiarilor au avut loc şi la nivel de prim-ministru şi de preşedinte de stat", se arată în rezoluție.