Semne de conflict în rândul oficialilor ruși

Serviciul German de Informaţii (BND) a descoperit semne de conflict în rândul oficialilor ruşi. Lupta se dă între partizanii unui curs politic dur şi reprezentanţii mediului de afaceri, care încearcă să preia influenţa asupra preşedintelui Vladimir Putin, scrie „Der Spiegel".

Rezultatul luptei poate fi o încercare a marelui business, îngrijorat de sancţiunile Uniunii Europene, "de a-l opri pe preşedinte", deoarece interesele economice, probabil, vor prevala asupra celor politice, consideră serviciul secret german. Publicaţia germană subliniază că, pentru prima dată de la începutul crizei, serviciile de informaţii germane au observat o fisură în cercurile de conducere a Rusiei. Preşedintele BND Gerhard Schindler a prezentat aceste date în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri externe a Bundestag-ului. Probabil că în baza acestor informaţii, vice-cancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel, a declarat că UE ar trebui să impună sancţiuni oligarhilor ruşi apropiaţi de Kremlin. "În primul rând, sancţiunile ar trebui să afecteze oligarhii. Trebuie să îngheţăm conturile lor în capitalele europene şi să le retragem permisiunea de a intra în UE", a spus ministrul. Totodată, Gabriel a recunoscut necesitatea de a lua în considerare consecinţele negative pentru economia europeană. În clasamentul miliardarilor publicat de Bloomberg, primii 18 cei mai bogati oligarhi ruşi controlează active în valoare de 213.3 miliarde dolari. Pe fundalul evoluţiilor din Ucraina şi sancţiunilor occidentale, de la începutul anului această cifră s-a redus cu 24.3 miliarde dolari (- 11%) de la începutul lunii martie - cu 6.3 miliarde dolari (-3%). Şeful statului major interarme american, generalul Martin Dempsey, a declarat că liderii ruşi vor continua să se impună în mod agresiv în Europa de est, dar el consideră că liderii armatei ruse sunt reticenţi la implicarea în acest conflict, care va continua, Vladimir Putin urmărind să corecteze nedreptăţile suferite de Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice. "Liderii de la Moscova urmăresc în mod clar să se impună mod diferit, nu doar în estul Europei, ci în Europa în general şi în faţa SUA", a declarat şeful forţelor armate americane la un forum Aspen de securitate, noteaza EUObserver. Publicaţia scrie că o parte dintre diplomaţii europeni sperau ca tragedia prăbuşirii avionului MH17 îl va determina pe Putin să încheie aventura în Ucraina, însa alţii se tem că acest conflict va exploda în august, când observatorii internaţionali vor pleca din zonă, iar planurile de expansiune ale Rusiei vor continua. Demspey a precizat că persoanele sale de contact din armata Rusiei sunt reticente la planurile lui Putin. „Cred că armata rusă şi comandanţii săi sunt oarecum participanţi fără voia lor în acest război", a subliniat generalul american. Unii analişti, chiar ruşi, susţin că Putin, pentru mult timp considerat ca un tactician iscusit, a forţat prea mult nota de data aceasta. „Toţi doar stau şi privesc nebuniile pe care guvernul nostru le comite", spune Roman Lokhov, administratorul secţiei destinate pieţelor globale şi investiţiilor bancare în cadrul „BCS", cel mai mare broker independent de la Piaţa de Valori Mobiliare de la Moscova, citat de „Financial Times". Timp de 14 ani de când se află la putere în calitate de preşedinte şi prim-ministru, Putin des a pariat mult şi a avut de câştigat în majoritatea cazurilor. El a pornit războiul împotriva Georgiei în 2008, dar cu mai puţin de un an după tot ce s-a întâmplat a fost uitat, deoarece SUA au decis să „reseteze" relaţiile bilaterale. El a impus comunităţii internaţionale să accepte Rusia iarăşi în calitate de supraputere globală odată cu implicarea în criza din Siria. Utilizând un amestec de stimulente economice şi ameninţări, el a lucrat neobosit pentru a întări influenţa Rusiei peste fostele republici sovietice - un efort care s-a lovit de o problemă doar acum în Ucraina. În acest an, Putin se pare că a realizat cea mai mare ispravă anexând Crimeea. Chiar dacă un val de sancţiuni occidentale a oprit puţin din elanul economiei ruse, care câte puţin se opreşte, există o mică probabilitate ca Moscovei să i se impună să cedeze înapoi acest teritoriu Ucrainei. Putin a ridicat mizele, declarând că vorbitorii de rusă în Ucraina de est sunt o parte a unei „lumi ruse" mai largi, pe care Moscova e pregătită să o apere, indiferent de hotarele sale naţionale. Acasă, acest gest a devenit extrem de popular. Pe spatele acestei euforii, că Putin a restabilit mândria şi puterea Rusiei, popularitatea sa a atins nivele record de 90 procente, conform sondajului organizat de organizaţia de stat „VTsIOM" şi a sondajului realizat de institutul independent „Levada", ambele organizaţii reprezentând cei mai mari organizatori de sondaje. Acest sentiment i-a permis lui Putin să scindeze şi să calce în picioare ce a mai rămas din scurta rebeliune de la Moscova, organizată de clasa de mijloc, împotriva orânduirii sale tot mai autocratice, care a derulat de la sfârşitul anului 2011 până la începutul anului 2012. Pavel Surikov, un designer de interior, care a învăţat în Germania, care spune că a participat în marşurile anti-Putin la acel moment, nu mai vorbeşte cu doi foşti prieteni din cauza că ei critică politica lui Putin în Ucraina. „De când Uniunea Sovietică s-a dezmembrat, SUA au atentat tot mai mult la sfera de influenţă a Rusiei şi Ucraina nu este o excepţie," spune el. El respinge rapoartele presei occidentale despre doborârea zborului MH17 şi le clasifică drept minciuni şi propagandă şi acuză Occidentul de ignorarea sorţii grele a vorbitorilor de rusă din Ucraina de est. „Eu ştiu că Putin a făcut multe lucruri rele, dar el are dreptate în acest caz," spune Surikov. „Noi suntem puternici. Şi noi vom fi uniţi indiferent de ce ne vor face ei nouă." Dar asemenea convingeri ar putea fi, în curând, puse la un test greu, iar observatorii cred că îl vor duce pe liderul de la Kremlin spre pierzanie. Ei spun că declinul economic ar putea dezumfla rapid euforia naţionalistă, băgată pe gât oamenilor de campania neobosită a mediei controlate de stat. „E necesar să păstrezi ritmurile crescânde ale veniturilor," spune Roman Lokhov. „Nu există vreun precedent istoric pentru a menţine un sistem izolat, cu excepţia Coreii de Nord. Nu se poate de făcut asta, nu acum." Aleksei Kudrin, fostul ministrul de Finanţe şi unul dintre consilierii economici ai Kremlinului, l-a prevenit pe preşedinte despre necesitatea de a stopa mersul pe această cale a ostilităţilor cu Occidentul, care, după spusele sale, face rău afacerilor. Igor Iurgens, fost consilier şi apropiat al premierului Dmitri Medvedev, spune că există o şansă de a repara situaţia, dacă Putin va acţiona acum. „Noi putem reseta relaţia noastră cu Occidentul. Noi niciodată nu vom fi la fel ca Polonia sau Cehia, dar noi am putea să ne întoarcem la pragmatism şi să găsim condiţii rezonabile cu Occidentul, cum am mai făcut în trecut." Economiştii spun că presiunea crescândă va duce la un declin continuu în domeniul investiţiilor care deja sunt anemice. Ei se tem că presiunile crescânde pe bugetul de stat ar putea duce la scăderea cheltuielilor consumatorilor şi în exporturi, care au ţinut economia pe linia de plutire până acum. „Prognozele de creştere a PIB variau între 0,5 procente şi 1 procente în acest an, dar având aceste probleme la orizont, noi am putea la fel să intrăm în minus," spune reprezentantul unei organizaţii economice internaţionale din Moscova. Reacţia automată şi negândită a durilor din anturajul lui Putin este aceea de a strânge rândurile şi a rezista. Săptămâna trecută, membrii guvernului rus au discutat reluarea producţiei avionului „Iliuşin 114", un avion mic de pasageri, producţia căruia a fost închisă doi ani în urmă. „Este un timp bun de a construi avioanele noastre în locul cumpărării avioanelor de peste hotare," a scrie pe Twitter Dmitri Rogozin, vicepremierul naţionalist care este responsabil de complexul militar şi industrial. Analiştii economici spun că în situaţia unei asemenea presiuni economice, Executivul de la Moscova va slăbi disciplina bugetară, va suspenda planurile de liberalizare a cursului valutar şi se va întoarce spre o politică economică mai statică şi protecţionistă. Trei persoane care sunt la curent dcudiscuţiile pe tema politicilor economice din sânul conducerii Rusiei au spus că aripa dură care favorizează politicile izolaţioniste câştigă tot mai mult teren în pofida acuzaţiilor aduse de guvernele occidentale împotriva lui Putin şi ameninţările cu sancţiuni continue. „A devenit cu mult mai uşor să ţii linia de argumentare care spune „hai să ţinem uşile închise, noi putem să trăim bine şi fără ei"," a spus unul din ei. Business-ul rus, chiar dacă este foarte atent să nu facă comentarii politice, este îngrozit de o asemenea evoluţie a evenimentelor. Multe dintre grupurile mari ale ţării ar putea fi forţate de sancţiunile ce se urmează şi de turnura Rusiei spre izolaţionism, să vândă activele lor de peste hotare, să reducă investiţiile şi să se bazeze mai mult pe contracte guvernamentale. Companiile mai mici ar putea fi lovite cel mai tare în orice situaţie de constrângere a creditelor, deoarece ele nu au conexiunile politice care ar putea să uşureze lovitura. Sunt şi analişti occidentali care spun că Washington-ul ar putea greşi în calculele sale că presiunea crescândă pe liderul de la Kremlin îl va face să-şi schimbe planurile. „Sancţiunile vor costa mult Rusia; nu există vreun dubiu aici... Dar dacă motivaţia pentru suferinţă este bazată pe apărarea intereselor naţionale şi supravieţuire, Rusia - ca şi orice alt stat - va purcede la substituirea importurilor şi chiar la intervenţii şi mai radicale pentru a se apăra, în pofida tuturor costurilor," Clifford Gaddy şi Barry Ickes au scris într-un raport pentru Institutul Brookings : „Istoria ne învaţă că ruşii pot rezista greutăţilor extreme. Rezistenţa şi supravieţuirea sunt părţi componente ale istoriei şi identităţii naţionale ruse."