Sistemul Cameral, la 150 de ani. Care sunt perspectivele pentru 2015

Sistemul Cameral din România împlineşte marţi 150 de ani de la înfiinţare, o aniversare care poate prevesti revenirea Camerei de Comerţ în linia întâi pentru atragerea de investiţii şi dezvoltare economică.

Despre aşteptările mediului de afaceri şi perspectivele economice pentru 2015, ne vorbeşte Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Marţi 30 septembrie 2014 se împlinesc 150 de ani la înfiinţarea sistemului cameral. Ce înseamnă pentru dumneavoastră aniversarea de astăzi?

Este un moment de bucurie şi un moment care anunţă revenirea Camerei de Comerţ şi Industrie a României în prim planul dezbaterii publice legate de atragerea de investiţii şi dezvoltare economică. Este o zi de sărbătoare în care rememoram deopotrivă momentele dificile traversate de-a lungul istoriei de sistemul cameral românesc, precum şi reuşitele în promovarea capitalului naţional.

E cazul ca agenda publică să se îndrepte spre chestiunile de fond - cum sprijinim firmele să producă mai mult, cum să fie mai competitive şi să creeze şi mai multe locuri de muncă.

Antreprenorii români sunt categoria care a avut cea mai mare influenţă pozitivă asupra dezvoltării României, în condiţii numai de ei înţelese cu adevărat. Trebuie ca toată societatea să onoreze munca, sacrificiile şi riscurile asumate de antreprenorii români în ceea ce a însemnat şi ce înseamnă dezvoltarea economică a României.

Sistemul cameral din România este cel mai puternic partener al mediului de afaceri şi al instituţiilor publice deopotrivă. Are experienţa necesară şi dispune de cea mai puternică infrastructură de afaceri din România - sediul central din Bucureşti, complexul expoziţional Romexpo şi sedii cu baze de date, informaţii de afaceri şi personal în 42 de judeţe.

Care consideraţi că ar fi aşteptările mediului de afaceri?

Predictibilitate, claritate în privinţa politicii fiscale, debirocratizare, investiţii în reţeaua de sprijin pentru IMM-uri, pentru că de multe ori costurile consultanței pentru afaceri şi pentru dezvoltarea firmelor sunt prohibitive şi plafonează potenţialul. Desigur, sunt doar câteva lucruri care trebuie făcute de către statul roman.

Totul porneşte de la stat. Mediul de afaceri şi-ar dori un stat minimal, dar realizează că acest lucru nu e posibil în niciun caz acum. Însă ar fi mare nevoie ca statul să facă o serie de paşi spre mediul de afaceri. În primul rând să aibă o altă abordare a relaţiei cu acesta. Să înţeleagă că mediul de afaceri poate fi unul puternic doar dacă statul e unul predictibil.

Cum evaluaţi perspectivele economice pentru anul 2015?

România se află într-o perioadă de stabilitate economică. Din păcate, abordarea Ministerului de Finanţe rămâne una cel puţin stranie, creatoare de turbulenţe şi confuzie la nivelul mediului de afaceri.

De exemplu, se taxează apa care este introdusă în docurile uscate pentru a permite lansarea la apă a navelor. Apa aceea nu produce practic nimic, ci doar permite închiderea unui proces industrial, în speţă ieşirea în mare a navelor construite de inginerii şi muncitorii români. Dacă vrem ca România să devină cu adevărat atractivă pentru investitori, aceste anomalii legislative trebuie eliminate.

Credem că perspectivele vor fi mult mai bune dacă semnalele din mediul guvernamental vor avea în vedere nevoia acută de predictibilitate. De asemenea, e foarte important să vedem cum va evolua creditarea economiei reale de către sistemul bancar. Creşterea investiţiilor publice şi atragerea de noi investitori străini vor face diferenţa.

Există şi veşti bune. Scăderea taxei pe stâlp este un succes şi cred că am contribuit şi noi la obţinerea acestei reduceri pentru economia reală. Mai e loc pentru o reducere suplimentară, dacă nu cumva ar merita gândită o renunţare la această taxa dăunătoare sectorului productiv.

Aţi anunţat dorinţa sistemului cameral de a sprijini promovarea externă a României? În ce stadiu se află acest obiectiv?

Suntem într-un stadiu avansat, pregătim mai multe misiuni economice pe zone de interes pentru companiile româneşti. Potenţialul României este foarte puţin cunoscut, comparativ cu al altor ţări. Constatăm şi din partea Guvernului o intensificare a atragerii de investiţii şi acest lucru ne bucură.

Apreciem în mod deosebit vizita pe care primul ministru a făcut-o la Houston, unde îşi au sediul unele din cele mai mari companii americane din domeniul energiei. E un semnal foarte important. Deja în România se află companii mari, dar multe altele ar putea veni având în vedere nu doar deschiderea reală a ţării, ci şi tradiţia puternică a României în sectorul energetic.

Sper ca întâlnirile din Statele Unite să se concretizeze în cât mai multe proiecte care să asigure independența energetică a României. Desigur, sunt şi alte zone din afara Uniunii Europene cu care trebuie să creştem cooperarea în domeniul economic. Statele din Nordul Africii, Orientul Mijlociu, dar şi în America Latină, unde există o mare deschidere către produsele venite din Uniunea Europeană. La 25 de ani de la căderea comunismului, trebuie să renunţăm la complexe, să privim cu curaj către piaţa globală şi să încercăm să facem tranziţia de la rolul de subcontractori, pe care îl avem în multe situaţii, la cel de lider de proiect sau prim furnizor de produse şi servicii.

România este competitivă în multe domenii şi devine competitivă în multe altele. Avem printre cele mai bune şi diverse produse IT din lume, printre cei mai buni ingineri şi chiar şi producţia agricolă este în creştere, deci avem din ce în ce tot mai multe motive să abordăm cu curaj piaţa globală. Iar noi, Camera de Comerţ şi Industrie a României, vom sprijini direct acest lucru, prin facilitarea de contacte şi prin preluarea organizării delegaţiilor şi a misiunilor economice, în parteneriat cu Guvernul României.