Best Dental

Update: Trafic de influenta la nivel inalt

Sorin Ovidiu Bălan, 16 septembrie 2022, Ora 18:30

  • print
  • |
a-vorbit-domnul-presedinte-nu-ma-mai-aresteaza-46808-1.jpeg Update Video Trafic de influenta la nivel inalt

 Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.” (art 335 Cod Penal)

Preşedintele CJ Giurgiu, Dumitru Beianu a blocat dosarele penale ale unui potenţial criminal

Vorbim în fiecare zi despre şoselele însângerate din România. În fiecare zi, mor oameni în accidente rutiere. În fiecare zi, familii întregi sunt distruse într-o clipă fatală. Dăm vina pe orice: pe drumuri, pe ploaie, pe polei, pe asfalt, pe marcaje, pe semafoare, pe gropi numai pe noi, nu.

Pentru că dincolo de asfalt, semafoare, marcaje, gropi în carosabil, mai sunt vinovaţi şi şoferii. Chiar foarte vinovaţi. Şoferii care se urcă beţi sau drogaţi la volan şi sunt potenţiali criminali, curmând vieţi şi distrugând familii într-o secundă fatală, care putea să nu existe. Să fie prevenită.

Dar mai există o categorie, cea mai periculoasă pentru siguranţa cetăţeanului care merge paşnic şi corect pe stradă. 

Neşoferii. Adică acei inconştienţi care se urcă la volan şi ies pe drumurile publice fără să aibă carnet. Fără să fi făcut măcar un minut de şcoală de şoferi, necum să fi dat vreun test sau examen de condus autovehicolul.

 

Un Fittipaldi de Stoieneşti – Giurgiu

Miu Forin Cristi iubeşte maşinile, deşi el nu are niciuna. Iubeşte şi şofatul, deşi nu are permis. El însuşi ne declară senin: „Am condus fără permis.

Documente oficiale îi confirmă declaraţia: „Prin Ordonanța din 2.04.2019 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, față de suspectul Miu Florin Cristi, pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui autoturism fără permis”. În fapt, s-a reţinut că pe data de 31.12 2018, în jurul orelor 15, suspectul a condus autoturismul „Daewoo Matis”, cu număr de înamtericulare B-25 BIX, pe DJ 603, în comuna Stoeneşti, judeţul Giurgiu, fără a poseda permis de conducere pentru nidcio categorie de vehicule. Fiind audiat, suspectul a recunoscut comiterea faptei reţinute în sarcina sa şi a colaborat cu organele de cercetare, declaraţia sa coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.”

La vremea respectivă, Miu nici nu avea cum să aibă carnet pentru că era minor. Avea doar 16 ani.

Era ultima zi a anului 2018. Numai că Miu Cristian o mai comisese în acelaşi an, cu câteva luni înainte. Adică pe 11.04.2018, când acelaşi personaj a fost depistat conducând un moped. De astă dată, erau două infracţiuni în concurs. Nici nu avea permis, nici mopedul nu era înmatriculat. Cităm din dosarul deschis atunci: „În cauză s-au efectuat cercetări pentru comiterea infracţiunilor de conducere fără permis şi conducerea unui autovehicul neînmatriculat. De astă dată dosarul, primul pe tema permisului de conducere inezistent al lui Miu, este clasat pe motiv că…”mopedul nu a putut fi identificat şi nu s-a putut stabili dacă face parte din categoria vehiculelor supuse înmatriculării şi pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere”.

Avem aici, din păcate, o fractură de logică. Pe de-o parte, Miu a fost prins conducând un moped neînmatriculat. Deci a fost oprit de un organ constatator, recte poliţia. Dar, în acelaşi timp, mopeduol oprit de poliţie cu Miu călare pe el, nu a putut fi identificat. A plecat mopedul singur, profitând de neatenţia poliţiştilor care îl interogau pe Miu?

Dacă primul dosar a fost închis pentru acest motiv hilar, cu cel de-al doilea, din ultima zi a lui 2019, nu mai este nici un dubiu. Autoturismul a fost identificat, Miu la fel. Avea nevoie de permis. În plus, era şi recidivist, de la povestea anterioară  cu mopedul neidentificat. Aşa că i s-a întocmit dosar penal, pentru conducerea unui autovehicul fără permis. Dosarul şi-a urmat cursul. Până când, s-a petrecut o minune. Parchetul a renunţat la urmărirea penală.

Cităm din încheierea de şedinţă a Judecătoriei Giurgiu, Secţia Penală: Către, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Vă restituim dosarul dvs cu numărul 1537/P/ 2018, întrucât prin încheierea din data de 27.017.2020 pronunţată de Judecătoria Giurgiu, definitivă, s-au dispus următoarele:

„Admite cererea de confirmare a renunţării la urmărirea penală formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu în dosarul nr 1537/P/2018.

În baza articolului 318, alin. 15 din Codul de Procedură Penală, confirmă ordonanţa de renunţare la urmărirea penală emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, la data de 29.05.2020 în dosarul nr 1537/P/2018, faţă de suspectul Miu Florin Cristi, sub aspectul comiterii infracţiunii de „conducerea a unui autovehicul fără permis” fapta prev. de art 335, alin 1.CP, cu aplicarea art.113, alin 3 CP (faptă din 31.12.2018).”

Şi astfel, Cristi Miu rămâne curat, luminat, fără nici un fel de cazier.

 

Încă o recidivă şi promisiunea că nu va păţi nimic

Deşi era cercetat într-un dosar pentru conducere fără permis, deşi mai fusese prins cu mopedul, Cristi Miu a comis-o din nou. A fost, din nou, prins conducând fără permis. Se întocmeşte din nou dosar penal. Care se află acum pe rolul instanţei din Giurgiu, sub numărul unic 3166/236/2022, înregistrat la data de 24.02.2022. Termenul când trebuie dată sentinţa este 10 octombrie, anul acesta.

În legătură cu acest ultim dosar, declaraţiile lui Cisti Miu sunt aproape halucinante: „Au spus că o să mă aresteze. Trebuia să mă aresteze de tot. Dar mi-a spus să mă duc acolo că nu mă mai arestează, îmi dă la locul de muncă. Asta mi-a spus domnul preşedinte. Mie mi-era că mă arestează, că am avut foarte multe. Am avut 7-8”. (noi nu am exemplificat aici decât numai cele trei dosare pentru care avem probe, n.r.)

Despre această situaţie incredibilă, avocatul Adrian Cuculis ne-a declarat: „Până acum, nu am mai auzit să se renunţe la urmărirea penală în asemenea situaţii. Mai ales când fapta se repetă. Eu aş merge mai departe şi aş spune că în eventualitatea în care autorul va conduce din nou fără permis şi, Doamne fereşte, va comite un accident cu pagube sau, şi mai rău, cu vătămarea sau decesul uneia sau mai multor persoane, să răspundă şi Parchetul care a renunţat la urmărirea penală.”

Mai mult. Parchetul renunţă să ducă ancheta până la capăt.

Acelaşi art 553, CP prevede la alin (3): „Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana care încredinţează un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care ştie că se află în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) sau sub influenţa alcoolului ori a unor substanţe psihoactive”.

Cristi Miu nu are maşină. Dar de condus fără carnet a condus pe drumurile publice. Dovadă dosarele întocmite de poliţie, atunci când a fost prins. Dar Parchetul nu a avut măcar curiozitatea să vadă cine i-a încredinţat maşina lui Miu şi dacă nu cumva acea persoană se încadrează la infracţiunea prevăzută de textul de lege citat.

 

Întâlnirea de pe hol

 

Cine este, totuşi, acel „dom’ preşedinte” care l-a asigurat pe Cristi Miu că nici de data asta nu v-a păţi nimic. Cel mult, va fi condamnat cu suspendare, pentru că restul cazierului său este curat, în ciuda faptului că a fost prins de 7-8 ori conducând fără permis. Ne declară chiar el: „Domnul preşedinte Beianu”. Cum l-a cunoscut Miu pe Dumitru Beianu? Conform declaraţiei lui, absolut întâmplător, conform declaraţiei lui: „Eram la poliţie, la anchetă, pe hol. Era şi domnul preşedinte pe acolo. M-a văzut şi aşa ne-am cunoscut.”

„Cunoscut pe hol” care s-a lăsat, după cum am văzut, cu închiderea din faşă a primului dosar, dar şi cu încetarea următirii penale la iniţiativa Parchetului în cel de-al doilea. Dar şi cu promisiunea că, oricât ar fi recidivat Miu, nu se va întâmpla nimic rău nici în acest ultim dosar cu termen pe 10 octombrie.

Enumerând numai aceste fapte ale lui Miu, este clar că el reprezintă un pericol public, că pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a cetăţenilor, că repetă faptele pentru că dosarele i se tot închid, fără să păţească nimic. 

Aşadar, un potenţial criminal umblă liber pe străzi, putând în orice moment, la volanul unui autovehicul, pentru că nici acum nu are carnet, prin Giurgiu, pe la Bucureşti sau pe la Constanţa, cum singur se laudă că a colindat cu maşina, poate produce o tragedie. Umblă pentru că „domnul preşedinte” l-a cunoscut întâmplător pe holurile poliţiei. Şi, ca prin minune, dosarele i s-au rezolvat.

Minunii acesteia s-ar putea să-i găsim şi o desluşire pentru că din senin, fără să îl întrebăm noi nimic, şoferul fără carnet ne spune: „Nu este adevărat ce vorbeşte lumea, că domnul preşedinte ar fi pedofil. Este un om bun, nu este pedofil.” 

Declaraţia nu este întâmplătoare. Miu minte când spune că l-a cunoscut pe Beianu pe holurile poliţiei. Iar Beianu, nu l-a ajutat doar cu rezolvarea problemelor cu dosarele penale, ci cu mult mai multe, aşa cum dovedim în alt material din acest număr inaugural.Preşedintele CJ Giugiu, Dumitru Beianu, de gât prin cârciumi cu minore de la casa de copii

 

Doua dintre fete sunt gravide

 

Casele de copii, teren de vânătoare pentru dezaxaţii sexual

 

Casele de copii de la noi din ţară au devenit adevărate terenuri de vânătoare pentru tot felul de dezaxaţi sexuali. Cel mai cunoscut caz este cel al olandezului Johannes Visscher, care la data de 20.09, 2019 a răpit, sechestrat, violat şi apoi asasinat o fetiţă de numai 11 ani din lacalitatea Gura Şuţii, judeţul Dâmboviţa. După care i-a aruncat trupul neînsufleţit pe un câmp, unde a fost găsit după două zile de la data dispariţiei. Nu departe de Gura Şuţii, există o casă de copii, iar camerele de supraveghere l-au surprins pe olandezul pedofil câteva zile în şir supraveghind acest aşezământ şi urmărind orarul la care ies copiii de la şcoală, pe ce traseu vin la casă, unde se află camerele de supravefghere din localitate. Nu a răpit o fetiţă instituţionalizată, ci pe Adriana, care avea familie. Iar părinţii ei au dat alarma imediat ce au văzut că nu mai vine de la şcoală. De asemenea, Johannes Visscher a fost semnalat la Iaşi, în 2016, fiind considerat de asemenea autorul unei agresiuni sexuale împotriva unei minore din zonă.

Cu atât mai grav este însă atunci când oameni îndrituiţi, prin funcţiile pe care le deţin, se folosesc de minorele din casele de copii pe care le au în grijă şi pe care ar trebui să le apere de toate aceste pericole.

 

 

Alexandra, o fată adusă de poliţie la Giugiu ca să fie reeducată

 

Alexandra avea doar 14 ani când a fost depistată de poliţie pe raza localităţii Bolintin Deal. Fiind minora singura soluţie care s-a găsit penstru ea, ca să scape din iadul în care intrase fără voie, a fost să fie internată într-un centru de minori din Giurgiu, judeţul pe raza căruia se află comuna unde a fost reţinută. Aici, ar fi trebuit să înceapă o viaţă nouă, sub îngrijirea statului, care o luase în custodie. Alături de ea, la scurt timp a ajuns şi sora ei. Lucrurile se schimbaseră în viaţa celor două fete. Aveau un acoperiş deasupra capului, masa asigurată, dar, mai ales, nu le mai bătea şi nu le mai exploata sexual nimeni. Erau în siguranţă.

Pe strada Şelari din Giurgiu, se află o casă liniştită, la fel ca şi celelalte de pe strada mică, din cartierul unde toată lumea se ştie cu toată lumea. Se deosebeşte doar prin faptul că, pe unul dintre pereţi are o firmă care indică faptul că acolo este un aşezământ pentru copiii năpăstuiţi de soartă. Ei o numesc „căsuţa”, poate din nostalgie sau dor de o casă adevărată, cu căldură părintească în ea, aşa cum au mai toţi copiii de vârsta lor. În această căsuţă liniştită, ar fi trebuit să-şi găsească liniştea şi cele două fete lovite crunt de viaţă, Alexandra şi sora ei, alături de ceilalţi copii. Numai că viaţa nu le-a fost nici de această dată zâmbitoare. Deşi la poarta din fier forjat a căsuţei opresc destul de des maşini cu bunuri şi produse alimentare donate de oameni miloşi, viaţa acestor copii nu este deloc una uşoară. 

Totuşi, spre invidia celorlalţi copii din căsuţă, Alexandra, care abia de împlinise 15 ani şi sora ei, de 13 ani, aveau parte de o atenţie deosebită. Când era ziua unui copil din căsuţă, preşedintele CJ Giurgiu, Dumitru Beianu, avea întotdeauna grijă să vină cu prăjituri, sau chiar cu câte un tort. Pentru Alexandra şi sora ei, avea însă, aşa cum am spus, o grijă aparte, care le făcea să fie invidiate de celelalte fete din căsuţă. Erau scoase şi în oraş de către domnul Dumitru Beianu. Unde puteau să stea cât voiau, sau mai bine zis cât le ţinea el, deşi regulamentul, pe care ceilalţi copii trebuiau să-l respecte la sânge, prevede ca minorul instituţionalizat să nu iasă din căsuţă mai mult de două ore în oraş şi numai cu bilet de voie. În cazul în care nu apare în două ore, supraveghetorul de serviciu este obligat să anunţe poliţia. Când erau scoase în oraş de Beianu, această regulă nu mai funcţiona pentru cele două.

Ioana, o fostă locatară a căsuţei, plecată acum de acolo de curând pentru că a împlinit 18 ani, ne-a declarat: „Domnul Beianu, venea cu prăjituri de ziua noastră. Dar de scos în oraş, nu ne scotea pe toţi, ci numai pe ele două. Pe Alexandra S, care avea aproape 15 ani şi pe sora ei, care avea, cred, 13 ani. Pe noi, ceilalţi, nu ne-a scos niciodată în oraş. Nu ştiu unde le ducea şi nici dacă le lua cu bilet de voie sau nu.”

 

O fotografie cât 1000 de cuvinte

 

Unde le ducea preşedintele CJ pe cele două minore, sau numai pe Alexandra, atunci când ieşea numai cu ea? Şi de regulă, ieşea numai cu ea. Nu la cofetărie, aşa cum s-ar cuveni să fie dus un minor, nu la film, nu în parc, nu la parcul de distracţii de la Comana, ci direct la cârciumă. Fotografia pe care v-o prezentăm este mai mult decât elocventă. Dumitru Beianu de gât cu Alexandra. Într-o poziţie mai mult decât familială. Să analizăm puţin fotografia, ca să nu mai existe nici un dubiu. În spate se vede o balustradă şi Dunărea. Deci, se află într-un loc pe malul fluviului. Acum, priviţi cu atenţie ceea ce se află pe masă. Este o cate de bucate, un meniu, cum se spune acum. Pe coperta lui scrie clar: „PONTON”. „PONTON” este una dintre restaurantele de lux şi foarte scumpe din Giurgiu, aflată chiar pe un debarcader plutitor. 

Aşadar, nu mai există nici un dubiu că minora a fost dusă de Dumitru Beianu la cârciumă.

Acum, se naşte firesc o întrebare: ce caută un om important din judeţ, care, culmea, are şi atribuţiuni în administrarea caselor de copii, la cârciumă, de gât cu o minoră luată fix de la casa de copii. Şi de ce aceeaşi de fiecare dată, şi din când în când cu sora ei? De ce, dacă domnul Beianu este un om bun, nu scoate în oraş şi ceilalţi copii? Şi, în nici un caz, nu să-i ducă la cârciumă.

Credem că orice comentariu este de prisos. Fotografia aceasta spune totul şi numai pentru ea, domnul Dumitru Beianu ar trebui să dea explicaţii. Cum a luat minora din centru, cu aprobarea cui, de ce a dus-o la cârciumă şi nu la cofetărie, cum ar fi fost normal.

 

 

Casuţa liniştită, cu două minore gravide

 

 

Pe strada Şelari, în căsuţa liniştită, există totuşi o problemă importantă, deşi ea nu este recunoscută. Îngrijitoarea ne-a declarat:”La această oră, nu există nicio minoră gravidă la noi în căsuţă. A fost una mai demult, dar a plecat pentru că a împlinit 18 ani. Acum însă, nu există niciuna.” Aceeaşi îngrijitoare ne lămureşte cum este regulamentul unui astfel de aşezământ: „Căsuţa este închiriată de către Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Giurgiu. Regulamentul este strict. Copiii instituţionalizaţi aici nu au voie în oraş decât două ore pe zi şi asta numai cu bilet de voie, care se notează într-un caiet. Fără acest bilet de voie din partea angajatului care este de serviciu, nu au voie să iasă. Ultima oră la care trebuie să ajungă la căsuţă, acum, pe timp de vară, este 22.00. Dacă întârzie mai mult de această oră sau nu vine după cele două ore pe care i le permite biletul de voie să stea în oraş, suntem obligaţi să anunţăm imediat poliţia. De asemenea, pe caniculă sau dacă este cod portocaliu sau roşu, copiii trebuie să rămână în căsuţă şi sunt interzise cu desăvârşire ieşirile. Biletele de voie se anulează. De asemenea, dacă unui copil i se face rău, trebuie să anunţăm imediat salvarea. Iar dacă se deplasează pe distanţe mai lungi, nu pot fi transportaţi cu maşini particulare, ci numai cu maşinile instituţiei.”

Un regulament drastic, menit să asigure protecţia minorilor din centru.

 

 

Caniculă şi ginecologie

 

 

 

Şi totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa de în ordine, cum ni le prezintă doamna supraveghetoare. La sfârşitul lunii iulie, pe 26 mai exact, liniştea căsuţei de pe strada Şelari a fost tulburată de un eveniment. În jurul orelor 10,30 în poartă a oprit o maşină. O maşină civilă, cu număr de Giurgiu, dar nicidecum o maşină de la Direcţie. Putea fi însă o maşină care venise cu ceva ajutoare. Nu a fost deloc aşa. După aproximativ 10 minute de aşteptare, din căsuţă au ieşit Alexandra şi Elena, o altă minoră instituţionalizată aici şi s-au urcat în maşină. Din prima, două încălcări ale regulamentului: nu aveau voie să plece cu o maşină civilă de la căsuţă, iar a doua: afară, conform ANM, în acea zi erau 38 de grade, caniculă adică. Iar regulamentul, aşa cum am arătat, prevede că pe caniculă, copiii nu au voie să iasă în oraş.

Maşina a urmat un traseu ciudat. După ce ocoleşte pe câteva străduţe, la fel de liniştite ca şi Şelari, iese în bulevard şi intră în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Giugiu. Aici, cele două fete sunt coborâte şi duse în interiorul clădirii. Noi contnuăm să ne aflăm după ele. Înăuntru, aşteaptă aproximativ 20 de minute pe o băncuţă de pe hol, în dreptul cabinetului cu inscripţia „Ginecologie”. Din când în când, mai ies pe treptele de la intrare şi mai fumează câte o ţigară. După cele 20 minute, apare o asistentă coborând pe scările de la etaj, cu două fişe în mână şi strigă numele celor două minore, menţionând că sunt pentru „Ginecologie”. Apoi pornesc împreună pe scări. După o oră şi jumătate, cele două fete coboară şi sunt preluate de şoferul care le adusese, urcate în maşina civilă şi duse înapoi la căsuţă, unde rămân tot restul zilei. 

Se pun, firesc, întrebarile: În ce scop au fost duse cele două minore la spital, la control ginecologic? De ce nu cu salvarea, ci cu o maşină civilă? Şi, mai ales, ce mahăr a dat ordin, împotriva tuturor regulamentelor, ca fetele să fie duse la spital.

 

Ginecologie sub acoperire

 

A doua zi după vizita la spital, am mers şi noi la căsuţă, de astă dată direct la poartă, unde  îngrijitoarea ne-a declarat senin, neştind că fuseserăm şi cu o zi înainte pe stradă şi filmaserăm tot ce se petrecuse: „Ieri, nu a avut bilet de voie decât un singur băiat, care a mers să se tundă. Alexandra nu a avut bilet de voie. Nici nu ese trecut nimic în caiet. A stat tot timpul în căsuţă. Spune că nu a fost la nici un spital, nici ea, nici Elena. Alexandra a fost la spital, dar mai demult. Cam acum o lună. A durut-o stomacul, i-am dat un debridat, dar pentru că nu i-a trecut, am chemat salvarea şi au dus-o la Bucureşti, la Budimex. Nu ştiu cu ce diagnostic s-a întors de acolo. Ceva cu apendicita. Dar ieri, nu. Spune că nu a fost la nici un spital şi nu a ieşit din căsuţă. Şi nici nu este consemnată că ar fi avut bilet de voie”

 În câte luni era „apendicita”, am aflat de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, unde Alexandra spune că nu acălcat niciodată, iar noi o avem filmată la secţia de ginecologie. Alexandra este gravidă într-o lună şi jumătate, iar Elena în trei săptămâni.

În căsuţa unde nu există nicio gravidă.

 

 

Casă. Dulce casă, cu parchet pe jos de la Beianu

 

De câteva luni de zile, se zvoneşte că Alexandra urmează să se căsătorească. Fericitul ginerică este un tânăr de 21 de ani din comuna Stoieneşti, judeţul Giurgiu, pe nume Miu Cristian Florin.  A cunoscut-o pe Alexandra prin intermediul surorii sale, colegă de căsuţă cu aceasta. Conform declaraţiei mamei lui Miu, veneau amândouă la Stoieneşti, făceau câte un grătar în curte şi stăteau până venea poliţia după ele. Adică depăşeau cele două ore de pe biletul de voie. Cristi Miu este convins că el este tatăl coilului cu care este însărcinată Alexandra. Mama lui Cristi Miu ne-a declarat: „Am avut zece copii, din care nu mai trăiesc decât şase. Fata mea a fost violată de tatăl ei şi aşa a ajuns la cămin. Noi, eu şi cu fiul meu, mergeam destul de des la ea. Era colegă cu Alexandra şi aşa s-au cunoscut cu băiatul meu. Fata este gravidă, cam într-o lună şi jumătate. Băiatul meu spune că e cu el.”

 Despre felul cum s-au cunoscut cei doi, mama lui Miu minte. Fiul ei, Cristi Miu, deşi nu lucra nicăieri şi nu avea nici un venit la vremea aceea, şi-a închitriat un apartament în Giurgiu, în care a stat o vreme. Aici apare şi Dumitru Beianu în viaţa lui. Mama lui Cristi Miu ne declară în continuare: „Îmi povestea băiatul meu că i-a zis, Cristi, că l-a scos în oraş, că stătea băiatul meu cu chirie, ai nevoie de bani, nu ai bani de chirie, vii tată şi-mi spui. Şi-ţi plătesc eu”. De astă dată nu minte. Fotografiile îl arată pe Beianu la cârciumă, împreună cu Alexandra, încă o minoră şi Cristi Miu. Iar fotografiile sunt făcute înainte ca Alexandra să vină cu sora lui Miu la Stoieneşti şi astfel să se cunoască. Deci, se cunoşteau mai demult. Şi, ciudat, deşi  Miu voia să o ia de nevastă, după cum se vede în fotografie, Alexandra nu stă lângă viitorul soţ, ci lângă Beianu.

Cu apartamentul închiriat de Miu este însă o problemă. El se află pe strada 23 August, în blocul R, la etajul întâi. Pe data de 6 iulie, la un aparatament de la etajul al treilea din acelaşi bloc a avut loc o descindere a mascaţilor. Au fost reţinute mai multe persoane, între care o minora de la casele de copii din Giurgiu. Numai că mascaţii nu au făcut treaba până la capăt. Pe aceeaşi scară era şi apartamentul închiriat de Miu. Conform declaraţiei vecinei, şi acolo veneau fete de la casele de copii. Acest apartament însă, nu a fost percheziţionat. Dar după acest eveniment, nici nu s-a mai petrecut nimic în el. Fetele de la casele de copii au dispărut şi chiria s-a reziliat.

Dar generozitatea preşedintelui CJ Giurgiu faţă de Cristi Miu şi viitoarea lui soţie Alexandra, cu care se poza de gât prin cârciumi, merge şi mai departe. Miu stătea, împreună cu familia, într-o casă de care dacă rezemai bicicleta o culcai la pământ. Acum nu mai este aşa. Când am fost şi noi acolo, era în plin şantier. Plasă, ciment, vopsea şi alte lucruri folositoare pentru o renovare. Inclusiv câteva cutii cu parchet, ce urma să fie montat. De unde brusc această bunăstare? Ne spune din nou mama lui Miu: „L-a ajutat pe băiatul meu, Îi spunea, Cristi, tu eşti amărât, eşti la ţară, îmi spui de ce ai nevoie. Uitaţi, el i-a cumpărat materialele de construcţie, cimentul, plasa, parchetul, care-i împachetat acolo.”

Când am revenit, câteva zile mai târziu la Stoieneşti, Cristi Miu şi-a contrazis mama, pe care, de altfel, a şi alungat-o din poartă pentru că vorbea prea mult: „Materialele le-am făcut eu rostu, de la mine de la muncă”. Nu poate însă preciza cum le-a făcut rostu şi dacă are cumva facturi sau chitanţe pe ele.

Dar atenţia lui Beianu pentru Miu, merge până acolo încât încalcă legea şi face trafic de influenţă, scăpându-l de dosare penale.

 

Miu nu ştie tot despre Alexandra

 

Deşi pe rolul Judecătoriei Giurgiu este o cerere a lui Cristi Miu pentru a i se aproba să o ia de soţie pe Alexandra, fiindcă aceasta este minoră, dar a împlinit 16 ani, mai sunt câteva lucruri şi întâmplări cu ea despre care nu ştie nimic. Spre exemplu, habar nu are că la sfârşitul lui iulie, viitoarea lui soţie a fost dusă la spital, la ginecologie, ceea ce pare destul de ciudat pentru un bărbat care pretinde că este tatăl micuţului. De ce Alexandra nu l-a anunţat despre acest control pe viitorul soţ?

Un al doilea eveniment despre care Miu nu ştie este unul fericit. Că maşina CJ Giurgiu a luat-o pe Alexandra de la căsuţă şi a dus-o glonţ la sediul instituţiei, unde era petrecere mare. Era ziua iubitei lui Dumitru Beianu, angajată şi ea, cum altfel, tot la CJ. Petrecerea s-a încheiat totuşi prost. Beianu s-a certat cu iubita şi s-au despărţit.

De altfel, nu era pentru prima oară când maşina CJ venea şi o ducea pe Alexandra în clădirea instituţiei, chiar la biroul lui Dumitru Beianu, aşa cum se poate observa din fotografie.

 

 

Sorin Ovidiu Bălan

 

 

 

 

 

 

EDITORIAL

	„Atac la persoană” atacă din nou

„Atac la persoană” atacă din nou

„Atac la persoană” atacă din nou Vineri seara am decis să respectăm şi să reluăm o tradiţie care, din păcate, a dispărut din presa română. O tradiţie frumoasă, care înflorea în anii de după Revoluţie şi care, acum, s-a pierdut. Aceea de a marca apariţia, în cazul nostru reapariţia unui ziar, cu o recepţ ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
04:16
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou