Afacerea Pasteur, versus ICA Voiculescu

Sentința finală din Dosarul ICA, în care omul de afaceri Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare continuă să stârnească ecouri, atât în lumea politică, precum și în rândul societății civile.

Dincolo de pedeapsa primită de către fondatorul Trustului Intact, au surprins anii grei de închisoare la care au fost condamnați mai mulți funcționari ai Agenției Domeniilor Statului, care au fost implicați în păgubirea statului român, despre care media din România nu a amintit mai nimic. Și totuși, fără complicitatea unor persoane din interiorul sistemului, afacerea ICA nu ar fi fost posibilă. La fel cum nu ar fi fost posibile nici alte privatizări cel puțin la fel de contestate.

Multe dintre ele au folosit aceeași schemă, prejudiciul creat statului fiind incomensurabil. Cu toate acestea, autoritățile se fac că plouă, iar dosarele respective rămân, în continuare, ascunse prin cine știe ce sertare ale autorităților. Toate aceste privatizari, facute fraudulos au fost protejate de la cel mai inalt nivel. Multe dintre acestea inca necercetate de autoritatile competente dar cunoscute de competenti, dovedesc faptul ca in Romania multe dintre institutii nu sunt lasate sa isi faca datoria.

În cazul ICA - VOICULESCU prejudiciul a fost de 60 milioane de euro condamnarea acestuia a fost posibila, in cazul PASTEUR - PAUL SORIN STANESCU unde prejudiciul sa ridica la cateva sute de milioane de euro nu se face nimic. Sa fie mai tare sustinerea si relatiile acestuia decat ale lui VOICULESCU?

Pasteur și ICA, același modus operandi

Principala acuzație adusă lui Dan Voiculescu de către procurorii DNA a fost aceea că a cumpărat de la statul român, printr-o procedură trucată de privatizare a Intitutului de Cercetări Alimentare, terenuri și clădiri la un preț cu mult subevaluat. Exact același lucru s-a întâmplat și în cazul Pasteur. Noul proprietar al institutului a vândut, la puțin timp după așa-zisa privatizare, terenuri în Capitală cu 2 euro pe metrul pătrat. Imediat după aceea, aceleași terenuri au fost vândute cu 200-300 de euro/mp.

În relația cu funcționarii ADS, implicarea acestora din urmă în urmărirea intereselor lui Sorin Stănescu, proprietarul societății comerciale care a obținut toate bunurile Institutului Pasteur, a fost flagrantă, așa cum ATAC a demonstrat în materialele publicate în urma anchetei jurnalistice realizate pe acest subiect. Anumiți directori din această instituție au avut grijă ca firma lui Stănescu să obțină Institutul Pasteur, forțând la maximum legea, apoi să nu verifice absolut deloc dacă aceasta își îndeplinește obligațiile prevăzute în contract. Chiar unul dintre foștii miniștri ai Agriculturii a catalogat privatizarea Pasteur drept un mare tun imobiliar.

Dosarul Pasteur frige foarte tare, de vreme ce nici DNA-ul, nici alte intituții ale statului, care au atribuții în acest sens, nu îndrăznesc să demareze vreun demers pentru cercetarea condițiilor în care s-au derulat aceste afaceri. O serie de voci apropiate situației susțin că este vorba despre interese înalte, ale unor persoane situate la vârful partidului de guvernământ.

Pagubă mai mare, dar batista-i pe țambal

În cazul privatizării Institutului Pasteur, paguba este chiar mai mare decât în cazul ICA. În data de 30.10.2000 a fost încheiat, între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi SC A&S Internaţional 2000 SRL, Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 60.

Conform Ofertei financiare nr. 4, finală, definitivă şi irevocabilă, semnată de Paul Stănescu, activul net contabil a fost, la data privatizării, de plus 15 miliarde lei. În mod fals, directorul SN Institutul Pasteur SA - prof. dr. Ştirbu Constantin a declarat că datoriile societăţii sunt în cuantum de 219.677.084.514 lei. Același director a semnat Raportul de gestiune pe perioada ianuarie - decembrie 1999, în care menţiona că „în cursul anului 1999, SN Institutul Pasteur SA a desfăşurat o activitate rentabilă din punct de vedere al exploatării".
Trebuie să menționăm, aici, că nici patrimoniul Institutului Pasteur nu a fost reevaluat la data privatizării. Așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri în care a făcut diverse afaceri cu statul român, SC A&S Internaţional 2000 SRL a fost singurul participant la privatizarea SN Institutul Pasteur SA.

Institutul Pasteur deținea sute de hectare de teren, mare parte a lor situate tot în Capitală. Destul de aproape de cele ale ICA. Prețul cu care firma lui Stănescu a obținut unele dintre aceste terenuri a fost de numai 2 euro pe metrul pătrat. Cam în aceeași perioadă, aceeași firmă vindea, în zonă, cu 200 de euro. De 100 de ori mai mult, prin urmare, nu de "doar" 75 de ori, ca în cazul ICA.
Cu terenurile obținute din această afacere, SC A&S Internaţional 2000 SRL a făcut tot felul de inginerii. Le-a schimbat, le-a transformat din extravilan în intravilan, și-au schimbat locul din Ilfov în București, ba, la un moment dat, au dispărut, pur și simplu. Din Institutul Pasteur s-a ales praful și pulberea. În acest moment, este în insolvență.

Complicitate ADS

Contractul de vînzare - cumpărare de acţiuni nr. 60/30.10.2000 prevedea obligativitatea ca A&S Internaţional 2000 SRL să scoată pentru suprafaţa aferentă contractului Certificate de atestare ale dreptului de proprietate, în baza cărora ADS, în calitate de reprezentant al statului român, dobândea, în echivalent, acţiuni la SNI Pasteur SA.

Pentru a cumpăra acţiunile respective, SC A&S Internaţional 2000 SRL trebuia să achite contravaloarea terenului pentru care erau emise Certificate de atestare ale dreptului de proprietate.

În afară de plata acestei sume, SC A&S Internaţional 2000 SRL trebuia să efectueze investiţii în valoare de 2.000.000 dolari pe parcursul umei perioade de 5 ani.

Din suma de 2.000.000 dolari, 500.000 dolari reprezenta valoarea unui credit extern contractat de SNI Pasteur SA care evident că era cuprins în evidenţa economico - financiară a societăţii.

Conform Ofertei financiare nr. 4, finală, Definitivă şi Irevocabilă, semnată de Paul Stănescu, activul net contabil a fost, la data privatizării, de plus 15 miliarde lei, adică aproximativ suma care trebuia achitată de SC A&S Internaţional 2000 SRL pe parcursul a trei ani.
Conform Legii nr. 137/28.03.2002, SC A&S Internaţional 2000 SRL avea obligaţia ca în termen de 105 zile de la apariţia legii, să majoreze capitalul social al SNI Pasteur SA cu valoarea terenului.

Sub privirile binevoitoare ale angajaţilor ADS care aveau obligaţia să urmărească îndeplinirea sarcinilor contractuale din contract, abia în data de 28.01.2007 s-a încheiat Contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 02/28.01.2007.

Pentru suprafaţa de 761.002,50 mp s-a plătit suma de 7.144.198 RON, adică mai puţin de 10 RON/mp.

Conform cursului BNR, la data de 28.01.2007, 1 dolar SUA = 2,64 RON, adică suma plătită de SC A&S Internaţional 2000 SRL era de aproximativ 2.706.135 dolari SUA.

Pentru o suprafaţă totală de 792675 mp, situată în Bucureşti, Arad, Braşov, Constanţa, la care se adugă terenul în suprafaţă de 1.114,13 mp situat în Iaşi precum şi două terenuri a căror suprafeţe nu sunt evidenţiate, situate în Craiova şi Iaşi, SC A&S Internaţional 2000 SRL a primit practic un credit în sumă de 15.000.000.000 ROL, pe care l-a returnat pe parcursul a trei ani.

După 7 ani, SC A&S Internaţional 2000 SRL a plătit suma de 2.706.135 dolari, reprezentând valoarea terenurilor pentru care a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate.

Iar acestea sunt doar câteva dintre ingineriile făcute în cazul Pasteur. Datele arată că afacerea a fost cu mult mai mare decât în cazul ICA. Și atunci, de ce tac autoritățile? Cine face parte din grupul mafiot care a beneficiat depe urma acestei privatizări, dar care deține atâta putere încât să blocheze instituțiile statului?