ATACUL CĂPUȘELOR. Privatizarea Institutului Pasteur pute de la o poștă a corupție

În anul 2000, Institutul Pasteur a fost privatizat, în favoarea unei firme a omului de afaceri Sorin Stănescu # 13 ani mai târziu, perla cercetării românești a intrat în procedura de insolvență, la cererea aceluiași Sorin Stănescu # ATAC vă prezintă lista terenurilor de incintă, aflate în patrimoniul institutului, la data privatizării # Doar terenurile din Capitală i-au adus „investitorului" un profit rapid, în valoare de cel puțin 150 de milioane de euro.

CUM A FOST POSIBIL ȘI UNDE AU FOST AUTORITĂȚILE STATULUI?

- Prin funcționarii care nu cunoșteau legislația în vigoare, aceștia fiind numiți pe criterii politice.
- Implicarea directă a celor care au încălcat cu bună știință legea contra unor avantaje.
- La momentul privatizării, comisia a fost condusă de Cristina Gyemant, ulterior devenind angajata lui Sorin Stănescu.
- Desele schimbari ale conducerii Ministerului Agriculturii §i ADS.
- Nerespectarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare.
- Implicarea unor POLITICIENI, avocați, procurori, judecători, polițiști, șefi ai ADS, mai pe românește, toată lumea care a pus umărul la această distrugere a câștigat câte ceva.

Despre toate aceste fapte și persoane implicate, începând din acest număr al ziarului ATAC vom relata pe larg, cu probe, în speranța că cineva acolo sus își va pleca urechea și va face ceva, căci aceste bunuri nu sunt ale mele, ale președintelui sau premierului, sunt bunuri ale întregului popor.

Institutul Pasteur, una dintre cele mai cunoscute în lume și mai profitabile instituții ale României, a intrat în insolvență. Anunțul nu a stârnit valuri prea mari, mai ales că a venit într-o perioadă în care și alte companii ale statului trec prin perioade extrem de dificile, și asistăm la privatizări ratate sau la reorganizări discutabile. Dar, dacă în cazul acestora, se pune problema unor managemente proaste, la căpușări sau la interese politice, cu totul altfel stau lucrurile în cazul Institutului Pasteur.
Aici vorbim despre un adevărat simbol românesc, privatizat pe mai nimic, în beneficiul unui om de afaceri care este, după cum s-a văzut în anii ce au urmat acestei privatizări, un „expert" în afacerile cu statul român. Doar că „statul român" este doar o sintagmă. Statul român reprezintă, până la urmă, oameni, în carne și oase. Oameni care, în unele cazuri, încalcă toate legile, pentru a se îmbogăți peste noapte. Iar privatizarea Institutului Pasteur este, așa cum vă vom demonstra, în continuare, un astfel de caz.

Unde a dispărut avuția națională?

Institutul Pasteur poate fi împărțit în mai multe componente. Fiecare dintre ele putea și a adus bani serioși, în ultimii 13 ani. Cu toate acestea, în urmă cu trei luni proprietarii acestuia au cerut insolvența, la Tribunalul București. Institutul Pasteur a fost falimentat și va dispărea. Pierde România, dar câștigă Sorin Stănescu.
Să ne întoarcem, însă, la componentele acestei companii:

1. Brandul
Pasteur-ul este cunoscut pe tot mapamonndul, încă de pe vremea lui Ceaușescu. Nici după a ceea nu a dus-o prea rău, dovadă că, la data privatizării, se vorbea despre un plus de aproximativ 15 miliarde de lei.
Așa cum Dan Voiculescu a rămas cu ceva conturi ale regimului trecut, dar și cu numele unei societăți de comerț extern cunoscută în anumite medii - Crescent -, fapt care i-a permis continuarea unor afaceri profitabile, principalul furnizor de produse farmaceutice pentru medicina veterinară din România a rămas cu o serie de contracte de export în mai multe ţări din lume, pe care și le-a reînnoit constant.
Institutul Pasteur este o companie cu tradiţie în domeniul medicinei veterinare, fiind înfiinţat în 1895 în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară că Institut de Vaccin, urmând ca în 1909 să-şi schimbe numele în Institutul de Seruri şi Vaccinuri, iar în 1920, la aniversarea a 100 de ani de la naşterea savantului francez Louis Pasteur, a devenit Institutul de Seruri şi Vaccinuri Louis Pasteur.

2. Patrimoniul

Așa cum arătam și în numărul trecut, doar terenurile pe care compania le deținea, majoritatea în București, valorau, la un moment dat, sume astronomice. Nu mai vorbim despre aparatură sau clădiri, pentru că se ajunge la valori incredibile. În acest număr, ATAC dă publicității avuția națională care a fost vândută pe mai nimic, în primă fază în anul 2000, procesul definitivându-se în următorii ani.

3. Componenta umană

Vorbim aici despre specialiștii școliți zeci de ani, recunoscuți pe plan mondial pentru rezultatele obținute în timp, care au girat, cu numele lor, că lucrurile vor funcționa în continuare, la același nivel. Aceștia au suferit, însă, o mare dezamăgire, când au văzut că cercetarea este redusă, treptat, la tăcere, pentru a face loc componentelor care asigurau un profit imediat.

Dincolo de toate acestea, nu trebuie uitat faptul că Institutul Pasteur era liderul român al producătorilor de medicamente veterinare. În cei treisprezece ani de când a fost privatizat, însă, a transferat, pe rând, toate contractele către alte societăți comerciale care aparțin, evident, aceluiași Sorin Stănescu.
Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor, compania avea în 2011 datorii totale de 12,6 milioane de lei şi creanţe de 16,9 milioane de lei, iar cifra de afaceri anunţată era de 14,2 milioane de lei şi profitul ajunsese la nivelul de 65.000 de lei.

Marea privatizare

În data de 30.10.2000 a fost încheiat, între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi SC A&S Internaţional 2000 SRL, Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 60.
Conform Ofertei financiare nr. 4, finală, definitivă şi irevocabilă, semnată de Paul Stănescu, activul net contabil a fost, la data privatizării, de plus 15 miliarde lei.
În mod fals, directorul SN Institutul Pasteur SA - prof. dr. Ştirbu Constantin a declarat că datoriile societăţii sunt în cuantum de 219.677.084.514 lei.
Același director a semnat Raportul de gestiune pe perioada ianuarie - decembrie 1999, în care menţiona că „în cursul anului 1999, SN Institutul Pasteur SA a desfăşurat o activitate rentabilă din punct de vedere al exploatării".
Trebuie să menționăm, aici, că patrimoniul nu a fost reevaluat la data privatizării.
Așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri în care a făcut diverse afaceri cu statul român, SC A&S Internaţional 2000 SRL a fost singurul participant la privatizarea SN Institutul Pasteur SA.
Acţiunea, evaluată la 398.664 lei, a fost adjudecată la 62.400 lei, adică de aproximativ 6,4 ori mai puțin. Să nu uităm faptul că, nefiind reevaluat patrimoniul, s-a vorbit, în acea perioadă, și despre o subevaluare a acțiunii, chiar din primul moment. Cu alte cuvinte, despre o pagubă și mai mare adusă bugetului național.
Din preţul convenit - 15.007.761.600 lei (exact excedentul din bilanţ), SC A&S Internaţional 2000 SRL a achitat 39,9793 %, adică 6.000.000.000 lei a fost achitat la momentul privatizării, restul până la 30.10.2003. Nu există, până în acest moment, date clare dacă s-au achitat integral sumele rămase de plătit.
SC A&S Internaţional 2000 SRL era obligat să realizeze un program de investiţii în valoare de 1.950.000 $, din care 500.000 $ pentru achitarea creditului extern (acest credit fusese trecut în bilanţ).
Asupra fiecăruia dintre aceste puncte vom reveni pe parcursul prezentării acestui caz extrem de complex, cu documentele care arată în ce fel societatea „câștigătoare" a licitației s-a achitat de obligații.

Dovada jafului

Conform contractului, SNI Pasteur avea în administrare o suprafaţă de teren de incintă în mărime de 889.659,87 m.p., cu următoarea configuraţie :

Prelungirea Ghencea nr. 78, Sector 6, Bucureşti - 433.000 mp
- Sediul central din Calea Giuleşti nr. 333, Sector 6 Bucureşti - 328.000 mp
- Biobaza Bulbucata, jud.Giurgiu - 107.000 mp
- Sucursala Arad, Str. Liviu Rebreanu nr. 91 - 93 - 9.000 mp
- Sucursala Braşov, Str. Stejarului nr. 8 - 14.975 mp
- Sucursala Constanța, Bdul. Mamaia, nr. 304 - 7700mp
Sucursala laşi figurează ca „închiriată " şi nu a fost luată în consideraţie.
Pentru suprafețele menţionate mai sus, cumpărătorul avea obligaţia de a obţine Certificate de Atestare ale Dreptului de Proprietate, în conformitate cu HG 834/1991: în echivalent cu valoarea terenului, statul român urma să dobândească acţiuni la Societatea Naţională Institutul Pasteur Bucureşti.
Conform Legii nr. 137/2002, termenul era de de aproximativ trei luni de la intrarea în vigoare a legii.
Abia în data de 28.01.2007 s-a încheiat Contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni nr. 02/28.01.2007, ca urmare a obţinerii următoarelor Certificate de Atestare ale Dreptului de Proprietate :
M 07 nr. 3040 / 16.11.2004 în suprafaţă de 32.698,3 mp, teren situat în Calea Giuleşti nr. 248, Sector 6
M 07 nr. 3035 / 15.10.2004 în suprafaţa de 433.005,29 mp teren situat în Prelungirea Ghencea, nr. 414, Sector 6
M 07 nr. 3124/04.08.2006 în suprafaţa de 295.298,91 mp, teren situat în Calea Giuleşti, nr. 333
Facem observaţia că terenul în suprafaţă de 32.698,3 mp, care face obiectul Certificatului M 07 nr. 3040, se află situat pe Calea Giuleşti, nr. 248, el nefăcând parte din Contractul de vânzare - cumpărare acţiuni nr. 60/30.10.2000.
Pentru o suprafaţă totală de 761.002,50 mp teren situat în Municipiul Bucureşti s-a plătit suma de 7.144.198 RON , adică 9,39 ron/mp, echivalent cu aproximativ 2 euro/mp.
Ţinând seama că A&S internaţional 2000 SRL a vândut terenuri în aceeaşi zonă cu peste 200 euro, rezultă un prejudiciu de minim 150 milioane euro.

În numărul viitor vă prezentăm contractul de vânzare-cumpărare prin care Ministerul Agriculturii a vândut Institutul Pasteur lui Sorin Stănescu.