Avocatul Puiu Mihail, veriga de legătură a procurorului Mihaela Cozmaciuc

În atenția DNA și a Inspecției Judiciare

Dosarul în care Dan Voiculescu şi fiica sa, Camelia, au fost trimişi în judecată pentru complicitate la şantaj în dosarul directorului Antenei 1, Sorin Alexandrescu, dezvăluie încă odată, dacă mai era nevoie, că marile tunuri nu se pot da decât cu sprijinul oamenilor din sistem. Adică avocați, procurori sau judecători. Asta nu înseamnă că aruncăm anatema asupra tuturor, ci doar că uscăturile trebuie eliminate chiar din interior.

Departamentul de investigații al ziarului ATAC a descoperit o serie de „coincidențe", legături și fapte, aparent disparate, semnalate în multe dintre anchetele publicate de noi, în ultima vreme, care, la o analiză mai atentă, pot duce la concluzii cel puțin interesante privitoare la Sorin Stănescu, un „omolog" al lui Dan Voiculescu. Interesante atât pentru cititorii noștri, cât și pentru reprezentanții instituțiilor cu competențe în acest domeniu.

Pentru cei care nu știu, trebuie amintit faptul că procurorii DNA au disjuns din dosarul amintit mai sus, prin care DNA i-a trimis în judecată pe Sorin Alexandrescu, Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, dar şi alte persoane acuzate în dosarul privind șantajarea administratorului firmei RCS&RDS Ioan Bendei, un altul, în care Mihail Puiu, avocatul lui Sorin Alexandrescu, este cercetat penal pentru favorizarea infractorului.
În rechizitoriul procurorilor de trimitere în judecata a inculpaților din dosarul șantajului de la Antena, procurorii DNA consemnează faptul că fac o cercetare separată care îl vizează pe Mihail Puiu, avocatul directorului Antena Tv Group, Sorin Alexandrescu.

„La data de 29.07.2013 în timpul efectuării actelor de urmărire penală în cauză, procurorul s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului de către apărătorul inculpatului Alexandrescu George Sorin, avocat Puiu Mihail. Cu privire la această faptă se va dispune disjungerea prin prezentul rechizitoriu", se precizează în motivația procurorilor.

Cozmaciuc, un nume prea des întâlnit

Avocatul Mihail Puiu, de la Societatea Civilă de Avocaţi Cozmaciuc, Puiu & Oprea, a fost pus sub învinuire de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru favorizarea infractorului. Primul termen de judecată a fost fixat la Curtea de Apel Bucureşti pe data de 5 noiembrie. Un loc relativ cunoscut pentru avocatul Mihail Puiu, dacă ținem cont de faptul că soția asociatului său este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Ba chiar procuror general adjunct, conform ultimei declarații de avere. Este vorba, evident, despre Mihaela Cozmaciuc, soția lui Cezar Cozmaciuc, de la Societatea Civilă de Avocaţi Cozmaciuc, Puiu & Oprea.

Mai mult decât atât, Puiu i-a împrumutat procurorei sume enorme, ce trec de suta de mii de euro. Asta, în timp ce familia Cozmaciuc își face depozit peste depozit la mai multe bănci. De ce, oare?

Pe Mihaela Cozmaciuc o întâlnim și într-un alt caz extrem de controversat, prezentat pe larg de ATAC. Este cunoscută drept primul procuror care a făcut recurs la recurs, într-o încercare, ce a părut disperată, de a servi interesele unui la fel de controversat om de afaceri: Sorin Stănescu, cel care a „cumpărat" Institutul Pasteur și a reușit să-l ducă la faliment, după ce terenurile ce aparțineau Institutului au dispărut, unul câte unul. Metoda, așa cum arătam în numerele trecute, e aceeași cu cea folosită de Dan Voiculescu în cazul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, pentru care acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi civile. Doar că prejudiciul, în cazul Institutului Pasteur, este infinit mai mare.

Prin intermediul aceleiași societăți comerciale cu care a privatizat Institutul Pasteur, A&S Internaţional 2000 SRL, Sorin Stănescu a făcut și alte afaceri, de același fel. Astfel, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat un teren agricol de peste 8.000 de hectare, unei societăţi comerciale, SC Vitifam SRL, din Feteşti. Pentru că acelaşi teren era dorit şi de A&S Internaţional 2000 SRL, care-l avusese concesionat anterior, s-a ajuns în instanţă. După mai multe procese, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că terenul revine Vitifam. ADS ieşea şi în câştig, preţul primit ca redevenţă fiind mai mare decât cel oferit de societatea concurentă. Dar pentru că se încurcau, probabil, ceva interese, s-a făcut recurs, procesul a luat-o de la capăt.

Cine credeţi că a făcut recursul cu pricina? Ei bine, Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care, teoretic, trebuie să apere interesul statului, adică al ADS. Iar domnia sa, înţelege, să apere interesele statului dând mai ieftin terenul în cauză, adică aducând mai puţini bani la buget. De ce, oare? La dosar se regăseşte şi o expertiză, care demonstrează că Statul român va fi păgubit în timp, cu peste 20 milioane euro. Plângerile făcute împotriva procurorului care se transformă în avocat al apărării și luptă împotriva statului nu au primit, până în acest moment, soluții. Dar niciodată nu-i prea târziu.

Ia suta, neamule!

Între avocatul Mihail Puiu, acuzat de către DNA de favorizarea infractorului, și familia Cozmaciuc există relații extrem de strânse. Și asta, nu doar pentru că Puiu și Cezar Cozmaciuc sunt colegi și parteneri de afaceri, care au creat și conduc Societatea Civilă de Avocaţi Cozmaciuc, Puiu & Oprea. Putem spune asta, ținând cont de faptul că Puiu n-a ezitat să împrumute 105.000 de euro, încă din 2008, Mihaelei Cozmaciuc. Ciudat este că banii au fost împrumutați doamnei procuror, nu domnului avocat, așa cum reiese din declarațiile sale de avere. Sau, poate, așa se practică în înalta societate...

După cinci ani, conform acelorași declarații de avere, scadența a trecut cam de multicel, iar familia Cozmaciuc și-a plătit doar jumătate de datorie. Datele sună cam așa: scadența era în 2011. În 2009, Mihaela Cozmaciuc declara, pe proprie răspundere, că are o datorie la Mihail Puiu de 101.000 de euro. În 2010, datoria era de 105.000 de euro, în 2011 se redusese la 78.000 de euro, pentru ca în 2012 să ajungă la „doar" 51.500.

Cu toate acestea, Mihaela Cozmaciuc declară că deține, la bancă, sume foarte mari, din care și-ar fi putut plăti datoria fără nicio problemă. Nu înțelegem de ce n-a făcut-o, mai ales că, astfel, ar scăpa și de eventuale bănuieli, dat fiind faptul că împrumutul mascat este o metodă folosită de anumite persoane pentru a masca afaceri ce intră sub incidența legii.

Banul e totul

Tot ATAC a dezvăluit că Mihaela Cozmaciuc este, probabil, unul dintre cei mai bogați procurori din România. Iar averea nu a moștenit-o, ci a crescut, an după an, într-un ritm care îl sfidează pe cel care încearcă să facă legătura cu veniturile „oficiale".

O dovedește mulțimea de conturi, care numără sute de mii de euro și de lei, casele și terenurile cumpărate. Declarația de avere pentru anul 2012, pe care a depus-o Mihaela Cozmaciuc arată că veniturile familiei sale au crescut vertiginos, și în ultimul an. Este vorba de nu mai puțin de 25 de depozite și conturi deschise doar în anul 2012. Sumele sunt impresionante pentru un bugetar. Vorbim despre peste 150.000 de euro și peste 260.000 de lei. Chiar și în condițiile în care veniturile soțului, avocat, sunt destul de mari.

Și enorme pentru un procuror care, într-un singur proces, a participat la păgubirea statului român cu zece milioane de euro. Chiar crearea acestor depozite este cel puțin ciudată. Pentru că majoritatea sunt depozite, nu conturi curente. În mod normal, motivul pentru care o persoană optează pentru un depozit, în defavoarea unui cont curent, este dobânda mai mare. Un calcul simplu, pentru care nu este nevoie să fii specialist, relevă faptul că raționamentul este valabil doar în cazul unor sume mai mari.

La depozitele mici, comisioanele și taxele ajung să însumeze, de multe ori, mai mult decât dobânda. Prin urmare, este evident că nu pentru dobândă a ales familia Cozmaciuc să-și deschidă 30 de conturi, contulețe și mini-depozite. Mai degrabă, încearcă să ascundă ceva. Ce anume, ar trebui să descopere instituțiile abilitate.

Așteptăm cu nerăbdare ca doamna procuror să depună noua declarație de avere, pentru a putea descoperi cât a mai agonisit, în ultimul an, din leafa de bugetar.