„Ciocoiul” Mihai Tarbă a fost ejectat de la conducerea Casei Judeţene de Pensii Braşov

După lungi procese şi tergiversări de aplicare a sentinţei judecătoreşti definitive prin care directoarea executivă Camelia Bugnar era repusă în post, Casa Judeţeană de Pensii Braşov a revenit la vechea conducere executivă. Camelia Bugnar a fost trasă pe linie moartă de guvernul Boc, în timp ce se afla în concediu pentru creşterea copilului.

Brambureala ordonanţelor şi erorilor

Guvernul Boc a emis două ordonanţe care, după câteva luni, au fost declarate neconstituţionale. După doi ani de la naştere, în noimebrie 2010, revenită din concediul de maternitate, Bugnar ar fi trebuit repusă pe post. Nu s-a întâmplat aşa, astfel că fosta directoare a atacat în contencios ordinele prin care era schimbată din funcţie. Procesul a ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a hotărât, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, repunerea ei în funcţie.

După o întârziere de 45 de zile, Casa Naţională de Pensii a pus în executare sentinţa şi a emis ordinul de numire. Fostul director, pedelistul Mihail Tarbă a fost obligat să elibereze fotoliul oferit de partidul portocaliu, la propunerea lui George Scripcaru. Mihai Tarbă este mâna dreaptă a lui Scripcaru, fiind prim-vicepreşedinte PD-L Braşov şi consilier local. Conform declaraţiei de avere, deţine case şi terenuri de peste 7 milioane de euro.

Demitere ilegală

Deşi se afla în concediu legal de creştere a copilului, Camelia Bugnar a fost schimbată din funcţie de două ori. A fost numită în funcţia de director executiv al CJP Braşov în anul 2005, după ce a susţinut un examen pentru ocuparea postului. În luna martie 2009 a intrat în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului de până la doi ani. În luna aprilie a aceluiaşi an a fost, însă, demisă, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei 37/2009, care desfiinţa funcţiile de director executiv şi înfiinţarea celor de director coordonator. În această situaţie, pentru a-şi putea păstra contractul de muncă, Camelia Bugnar a susţinut şi a câştigat concursul pentru ocuparea postului de director coordonator adjunct economic.

După două luni, şi-a suspendat contractul de management, revenind în concediul pentru creşterea copilului. În luna octombrie 2009, după declararea ca neconstituţională a Ordonanţei 37, Guvernul a adoptat o altă Ordonanţă (nr. 105/2009), prin aplicarea căreia Camelia Bugnar a fost, din nou, demisă. Pentru că şi această Ordonanţă a fost declarată neconstituţională, anul trecut a fost adoptată Legea 140/2010, (care completează şi modifică Legea 188/1999 privind funcţionarii publici), revenindu-se la posturile de director executiv, toţi directorii care îndeplineau această funcţie înainte de apariţia OUG 37 urmând a fi repuşi pe funcţiile avute.

Pentru că nu a fost repusă pe funcţia de director executiv, Camelia Bugnar a contestat demiterea ei la Judecătoria Braşov, instanţa dîndu-i cîştig de cauză. Cazul s-a finalizat prin sentinţa definitivă şi irevocabilă a Curţii Supreme, prin care Camelia Bugnar trebuia să fie repusă în funcţia de director executiv al Casei de Pensii Braşov, cu statut de funcţionar public.

Sfidarea conducerii Casei Naţionale de Pensii

După o întârziere de 45 de zile, conducerea Casei Naţionale de Pensii a pus în aplicare sentinţa definitivă şi irevocabilă şi a emis ordinul de repunere în funcţie a Cameliei Bugnar. „Deşi Înalta Curte a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă, Casa Naţională nu prea obişnuieşte să le pună în aplicare, astfel că la un moment dat am crezut că va fi nevoie de investirea ei cu formulă executorie. Termenul era 25 aprilie, dar abia pe 14 iunie a fost emis ordinul de numire. Şi asta numai după ce am deschis proces de amendare a Casei Naţionale pentru nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti", a declarat noua directoare. Potrivit Cameliei Bugnar, „amenda prevăzută de lege în acest caz ar fi de 20% din salariul mediu brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere a punerii în aplicare a hotărârii".

Adrian Militaru