Corupția de la Anticorupție (3)

Corupția de la Anticorupție (3)

Așa cum am menționat în articolele noastre anterioare, la data de 21.02.2023 procurori din Direcția Națională Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea comisarului șef de poliție Radu ANDRONACHE pentru comiterea de infracțiuni de corupție, în mod concret fiind vorba despre două infracțiuni de trafic de influență care constau în pretinderea pentru sine, în calitatea menționată anterior, a sumei de 10 000 euro pentru a-și exercita presupusa influență pe care a pretins că o are, asupra unor persoane cu putere de decizie menționate în mod generic că ar fi din București, a unora din cadrul Consiliului Județean Dâmbovița și a altora din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, în vederea angajării unei persoane pe un post de asistent medical.

Un aspect deosebit de interesant care rezultă din Comunicatul nr. 216/VIII/3 al Direcției Naționale Anticorupție, este acela că ofițerul superior de poliție a acționat în calitatea oficială pe care o avea, formularea din comunicat fiind una neechivocă, respectiv că ,,în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins, pentru sine, de la o persoană (martor în cauză) suma de 10.000 euro din care a primit efectiv suma de 2.000 de euro, pentru a-și exercita o presupusă influență pe care ar fi pretins că o are asupra mai multor persoane cu putere de decizie de la București, din cadrul Consiliului Județean Dâmbovița și din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște în vederea angajării persoanei respective și ulterior definitivării pe postul de asistent medical la Serviciul Județean de Ambulanță Dâmbovița.”

Din cele  menționate în comunicat rezultă în mod clar că polițistul nu și-a exercitat influența sa ca persoană fizică care în mod normal este mai ușor de refuzat în situația exercitării de acte de încercare de influențare a deciziei unor persoane asupra cărora sunt exercitate, ci și-a traficat și exercitat influența specifică funcției oficiale pe care o ocupa și care datorită specificului acesteia constituie un element de presiune concretă asupra celor cu care interacționa.

Un aspect foarte important este acela că, comisarul șef de poliție Radu ANDRONACHE era numit pe o funcție publică în Direcția Generală Anticorupție, preferința sa pentru comiterea de infracțiuni din categoria celor pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea sa, fiind ușor de înțeles, deoarece în condițiile în care cunoștea problematica corupției și era salarizat pentru a combate infracționalitatea în domeniul corupției, ar fi fost nefiresc să se apuce de comiterea de furturi de autovehicule ori din locuințe, deoarece exista posibilitatea de a intra în  ,,zona de competență” a altora.

Dacă analizăm mărimea sumei plătite ca preț al traficării influenței de către comisarul șef de poliție Radu ANDRONACHE din D.G.A., unii ar putea fi tentați să creadă că veniturile care sunt asigurate funcționarilor care sunt numiți pe funcțiile publice ale acestei agenții de aplicare a legii, sunt unele insuficiente asigurării acoperirii nevoilor de trai, raportate atât la nivelul veniturilor celorlalți membri ai personalului Ministerului Afacerilor Interne, cât mai ales la nivelul veniturilor altor membri ai societății românești.

Din verificările efectuate a rezultat că veniturile membrilor personalului Direcției Generale Anticorupție sunt superioare cu mult celor de care beneficiază colegii lor din Ministerul Afacerilor Interne, iar insuficiența veniturilor nu poate constitui o explicație și cu atât mai puțin o justificare pentru comiterea de infracțiuni de corupție de către aceștia.

După cum este menționat în articolul 21 alin.  (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor,

"(1^1) Poliţiştii care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază."

Apreciind că resursele publice sunt insuficiente pentru asigurarea sprijinului din partea statului pentru categoriile de persoane în mod real defavorizate, este imposibil să explicăm care sunt rațiunile pentru care poliţiştii care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază.

O posibilă explicație ar putea să o constituie faptul că, așa cum s-a constatat și în cazul comisarului șef de poliție Radu ANDRONACHE, produsul infracțiunilor de corupție comise de către categoria de polițiști menționată, nu este suficient ca în urma cumulării cu veniturile oficiale pe care le obțin, să le satisfacă cerințele și/sau necesitățile.

Luând în calcul faptul că există și polițiști care își îndeplinesc în mod onest atribuțiile de serviciu și primesc drepturi bănești la un nivel simțitor inferior celor realizate de către polițiștii din Direcția Generală Anticorupție, este evident că acordarea sporului lunar de 30% din salariul de bază pentru membrii personalului D.G.A., nu este morală și nici justificată, fiind o risipă de resurse publice.

În același timp constituie o discriminare față de ceilalți polițiști, iar infracțiunile de corupție constatate de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție că au fost comise de către membri ai personalului Direcției Generale Anticorupție, demonstrează că acordarea sporului menționat nu este meritată.

Analizând modalitatea comiterii infracțiunilor reținute în sarcina comisarului șef de poliție Radu ANDRONACHE, un alt aspect important este acela că în mod logic interacțiunile cu cei care posedă putere de decizie, au avut loc în intervalele de timp în care aceștia se află la locurile unde își desfășoară activitatea oficială și în timpul programului de lucru, ceea ce conduce la concluzia că în timp ce sunt salarizați din fonduri publice, respectivii oficiali desfășoară activități ilicite cu caracter penal.

Aceasta înseamnă că ofițerul D.G.A. în timpul programului de lucru, în loc să își exercite atribuțiile de serviciu, avea ca preocupare, neconstatată și nesancționată de șefii săi ierarhici, comiterea de infracțiuni de corupție.

Având în vedere aspectele ce țin de atribuțiile manageriale ale conducerii Direcției Generale Anticorupție este evident și constatat de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, că în condițiile punerii în mișcare a acțiunii penale și reținerii ofițerului D.G.A., acestea nu au fost îndeplinite în mod corespunzător.

În art. 24 alin. (1) din Regulamentul din 19 decembrie 2017 de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție publicat în  Monitorul Oficial nr. 17 din 8 ianuarie 2018 aprobat prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 158 din 19 decembrie 2017pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție, este prevăzut că, ,,Directorul general răspunde în fața ministrului afacerilor interne de întreaga activitate pe care o desfășoară direcția generală.”.

Deși lucrurile sunt clare din punct de vedere al responsabilității, până la această dată nici Direcția Generală Anticorupție, nici Ministerul Afacerilor Interne, nu au emis vreun comunicat referitor la reținerea pentru comiterea de infracțiuni de corupție a comisarului șef de poliție Radu ANDRONACHE din D.G.A., despre dezaprobarea și/sau condamnarea comiterii unor astfel de fapte, ori despre dispunerea de către ministrul afacerilor interne de măsuri de eliberare din funcția de director general al D.G.A. a chestorului șef de poliție Liviu VASILESCU, ceea ce demonstrează o dată în plus că în M.A.I. există un sistem de complicități și de asigurare a protecției pentru unii dintre funcționarii din sistem.

O altă posibilă explicație o poate constitui faptul că  ministrul Lucian-Nicolae BODE zis ,,Somnorosul” nu a reușit să se trezească din somn pentru a putea fi informat despre ce s-a întâmplat în timp ce dormea, în ministerul pe care în mod aparent și oficial îl conduce.

Indiferent de eventualele puncte de vedere ce vor fi exprimate despre responsabilitățile pentru comiterea de infracțiuni de corupție de către personalul Direcției Generale Anticorupție, concluzia este că principalul vinovat este chestorul șef de poliție Liviu VASILESCU care trebuie eliberat din funcția pe care o ocupă de director general al D.G.A..

În acest context concluzia noastră este clară: ,,Go VASILESCU”!