Cum pierde Romania banii de la UE pe mana ANIF

Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare tine cu dintii de infrastructura existenta pe terenurile agricole

Romania se situeaza pe ultimele locuri in topul tarilor membre UE care au reusit sa atraga fonduri europene. Nu doar institutiile statului au probleme in accesarea fondurilor UE, ci si marile companii care actioneaza in diverse domenii. De foarte multe ori insa, chiar autoritatile sunt cele care pun bete in roate intreprinzatorilor privati. In cele ce urmeaza vom prezenta un caz care arata ceea ce se intampla in prezent in Romania. Cum se pot pierde milioane de euro din cauza institutiilor statului.

Marile companii care activeaza in agricultura se plang de faptul ca nu pot accesa proiecte europene din cauza unor institutii ale statului. Mai exact, este vorba despre Agentia Nationala a Imbunatatirilor Funciare. In ultima perioada, marii agricultori din Romania au incercat sa obtina fonduri europene, banii urmand sa fie utilizati apoi in modernizarea si imbunatatirea sistemelor de irigatii si de desecare, dar si pentru decolmatarea canalelor. Cate un milion de euro, nerambursabil, pentru fiecare dintre aceste proiecte, conform masurii 125 privind imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii.

Pentru a obtine fondurile UE in infrastructura este nevoie de infiintarea unor Organizatii de Desecare si Drenaj (ODD), lucru stabilit prin Legea 138 din 2004. Practic, mai multe asociatii de fermieri se unesc si pun bazele unei asemenea organizatii. Apoi, pot cere sa preia structura de irigatii si desecare, care apartine acum ANIF. Mai departe, ODD-urile primesc infrastructura existenta pe terenurile agricole, adica sistemul de irigatii sau cel de desecare. In final, aceste conditii fiind indeplinite, ODD-urile pot depune proiectele pe masura 125, pentru accesarea fondurilor europene. Problema este insa ca nimic dintre toate aceste lucruri nu se intampla ca la carte, desi organizatiile au depus dosare complete. Asta intrucat ANIF blocheaza procesul, din motive pe care le vom dezvalui in cele ce urmeaza.

Presedintele, la acea vreme, al Comisiei parlamentare de ancheta privind situatia sistemelor de irigatii, precum si a altor sectoare de imbunatatiri funciare, deputatul PDL Valeriu Tabara, actualmente ministru al Agriculturii, sustinea intr-un raport de control ca ANIF este foarte aproape sa ajunga la stadiul unei institutii parazitare: "Noi ne-am concentrat foarte mult pe problema imbunatatirilor funciare si a irigatiilor. Am facut si un raport in care am scos la iveala nenumarate nereguli. Nu s-a facut insa nimic. Nici o institutie a statului nu a luat nici o masura. Nici Ministerul Agriculturii. Desi, pana si DNA ar putea sa intervina in chestiunea achizitiilor publice ale ANIF. Raportul a plecat si la primul ministru. Noi am facut deja un proiect de lege prin care sa cedam utilizatorilor service-ul, mentenanta si patrimoniul de la ANIF. Trebuie o lege noua. Trebuie reglementata aceasta problema. ANIF tine de patrimoniu ca o institutie care devine parazitara. Dorim sa clarificam aceste probleme".

Intre timp, Valeriu Tabara a ajuns ministru al Agriculturii, numai ca, din pricina unei manevre politice, ANIF a trecut in subordinea Ministerului Mediului si Padurilor, la Laszlo Borbely, iar situatia pe care o prezentam aici a ramas neschimbata. Doar ca spagile si-au schimbat destinatarul.

Am luat la intamplare, in ancheta noastra, cateva organizatii de agricultori, din cele aflate pe listele Ministerului Agriculturii. Spre exemplu, ANIF blocheaza de ceva timp infiintarea Organizatiei de Desecare si Drenaj Fatana, dar si accesarea fondurilor europene. Toate actele pentru constituirea ODD Fatana au fost depuse inca de anul trecut, dar totul s-a blocat inca de acum un an, de la inceputul lui 2010. Atunci cand autoritatile au decis ca pentru infiintarea ODD-urilor este nevoie si de un referat tehnic. Dar care este foarte neclar atat ca forma, cat si ca si continut. Fiind altul de la sucursala la sucursala a ANIF, de multe ori de la inspector la inspector, in cadrul aceleiasi sucursale. In cazul de fata, documentul a fost elaborat de sucursala ANIF din teritoriu, ulterior el fiind completat de cei care puneau bazele ODD Fatana. A fost semnat de catre sefii ANIF din teritoriu, dar la Bucuresti lucrurile s-au blocat. Asta, chipurile, pe motiv ca referatul tehnic a fost elaborat dupa un model gresit, desi modelul era cel al sucursalei din teritoriu. Ca atare, a fost emis un nou document, care insa, de aceasta data, s-a blocat in teritoriu, sefii ANIF nesemnandu-l nici pana in ziua de azi, considerand ca documentul initial este cel corect. La fel stau lucrurile si in cazul unei alte organizatii, ODD Viisoara. Ministerul Agriculturii a decis, inca din 2008, ca aceasta sa preia infrastructura de irigatii insa nici pana in momentul de fata hotararea nu a fost pusa in practica de ANIF.

Am cautat si cine este cel care pune bete-n roate acestor organizatii. Responsabilul pentru situatia in care s-a ajuns, acesta este indicat ca fiind seful sucursalei ANIF Olt - Arges, Ionel Preda, in raza careia intra judetul Teleorman. Sucursala respectiva este cea mai importanta din tara, intrucat cuprinde bazinele hidrografice din zona raurilor Olt si Arges, dar si o portiune insemnata din Lunca Dunarii. Preda insa se disculpa si sustine ca nimeni de la Agentie nu blocheaza procesul intentionat si da vina pe lege. "Intr-adevar, legea prevede ca aceasta infrastructura sa fie predata ODD-urilor. Dar nu este bine reglementat procesul. Infrastructura este in domeniul public si ea trebuie trecuta in cel privat. Trebuie data o hotarare de guvern. De ce sa facem noi aceste lucruri?", ne-a declarat Ionel Preda. Cat despre suprataxarea beneficiarilor din irigatii si desecari, acesta se explica: "Sunt instalatii vechi, cu randament scazut, canale sparte, asa ca se consuma cantitati foarte mari de apa in plus ca sa umplem bazinele beneficiarilor din irigatii. Dar nu e adevarat ca nu se contorizeaza. Nu avem peste tot debitmetre, dar exista un raport clar de calcul intre energia electrica consumata la statiile de pompare si cantitatea de apa. Asa ca din acest calcul rezulta clar cata apa am pompat." De asemenea, si fostul presedinte al Consiliului de Administratie al ANIF, Valentin Apostol, este acuzat ca ar fi unul dintre cei care pun bete in roate si din cauza caruia sunt blocate proiecte europene. Aflat in prezent la Directia pentru Politici de agromediu, imbunatatiri funciare si fond funciar, acesta nu a putut fi gasit, el fiind "plecat din minister".

De ce blocheaza ANIF actele pentru constituirea ODD-urilor. Raspunsul este extrem de simplu: in momentul in care aceste organizatii ar fi constituite, ANIF nu ar mai avea nici un rol in procesul de irigatii si desecare. Practic, toata infrastructura ar intra in administrarea ODD-urilor, care si-ar trage singure apa pentru irigatii si ar face, tot singure, desecarea. In momentul de fata, tot acest proces se realizeaza prin intermediul ANIF. Agricultorii "comanda" necesarul de apa pentru irigatii de la ANIF si achita din start 10% din valoare. La randul ei, ANIF ia apa de la Apele Romane. Chiar daca nu se consuma intreaga cantitate de care agricultorii au estimat ca ar avea nevoie, ea se plateste ANIF-ului in totalitate. In ceea ce priveste pretul, acesta este de multe ori umflat, pierderile cauzate de defectiunile existente in sistemul de irigatii sau de desecare fiind suportate tot de catre beneficiarul serviciilor. Asta desi canalele, pompele si restul echipamentelor care asigura irigatiile si desecarea nu se afla in administrarea agricultorilor. In cazul in care ODD-urile s-ar constitui si ar prelua infrastructura, ANIF ar fi "sarita", agricultorii luandu-si direct necesarul de apa de la Apele Romane. Mai mult, ei si-ar administra singuri canalele de irigatii si desecare, nemaiplatind astfel pierderile invocate de ANIF. De asemenea, procesul de desecare s-ar realiza exact cand trebuie, in momentul de fata multi agricultori plangandu-se de faptul ca hectare intregi sunt compromise din cauza intarzierii cu care ANIF face desecarea sau din cauza lipsei acestei masuri.

Evident ca ANIF nu vrea sa piarda din maini o asa gaina cu oua de aur, drept pentru care nu vrea sa privatizeze sistemul de irigatii si desecari, sa se desfiinteze apoi, asa cum prevede UE. Banii ar ajunge la asociatii, iar spagile si afacerile cu clientela politica ar pica. ANIF, in schimb, are o revista dedicata. Nu aflam din ea mare lucru despre imbunatatiri funciare, in schimb suntem pusi la punct cu civilizatiile extratereste si despre cum a aparut lumea dintr-un accident de laborator. Revista poate fi accesata pe site-ul agentiei cu pricina. Poate ca ANIF doreste sa-si extinda sfera de activitate si nu-i mai ajung banii de la UE, ci doreste sa se extinda in sferele galactice.