DNA încearcă să mușamalizeze dosarul Pasteur

Modul în care a fost „privatizat" Institutul Pasteur și toate afacerile dubioase cu terenuri și clădiri care au urmat după aceea era imposibil să nu atragă atenția autorităților.

Direcția Națională Anticorupție a fost printre primele instituții ale statului care a demarat cercetările, cu atât mai mult cu cât în scenă intraseră și nume sonore, cum ar fi Cristian Poteraș, fostul primar al Sectorului 6. Surprinzător, însă, la fel de brusc ancheta s-a oprit și nu a mai fost reluată. Ori, poate, nu chiar surprinzător, dacă luăm în calcul faptul că Poteraș era unul dintre membrii marcanți ai partidului aflat, în acel moment, la putere, și unul dintre apropiații Elenei Udrea, a cărei influență, în acei ani, nu mai trebuie comentată.

Iată, însă, că puterea politică și-a schimbat culoarea, dar dosarul cu pricina rămâne ascuns tot în sertarele procurorilor anticorupție. Asta, în condițiile în care putem face o comparație cu două cazuri celebre, în care lucrurile au evoluat cu totul altfel. Privatizarea Institutului Pasteur seamănă izbitor cu cea a Institutului de Cercetări Alimentare, cu diferența că suma pierdută de stat din afacerea cu Sorin Stănescu este, de departe, cu mult mai mare. Cu toate acestea, Dan Voiculescu a fost condamnat, de prima instanță, la cinci ani de închisoare, în timp ce dosarul Institutului Pasteur nici măcar nu se îndreaptă către instanță.

În al doilea rând, au declarat surse judiciare, a fost disjunsă din dosar o nouă cauză, pentru un teren revendicat de Armată. Pentru o cauză asemănătoare, Gigi Becali a ajuns la închisoare, în vreme ce firmele lui Sorin Stănescu au continuat operațiunea de punere pe butuci a institutului Pasteur.

Ingineriile imobiliare de tip „suveică" sunt mai mult decât evidente, dar, se pare, procurorii ori nu sunt de aceeași părere, ori nu sunt interesați de subiect.

Încrengătură politică

ATAC a dezvăluit, de-a lungul timpului, o serie de acțiuni cel puțin dubioase, care au contribuit sau au dus la actuala stare de lucruri, de la vânzarea Institutului de către ADS, până în momentul acesta, în care este în faliment. Totul, cu documente, cu acte, cu dovezi. Și unele instituții ale statului au efectuat anumite controale și din rapoartele întocmite se desprind aceleași concluzii. Până și un fost ministru acuză, cu subiect și predicat, că este vorba despre un tun imobiliar. Toate astea, însă, nu înseamnă nimic pentru cei care au datoria să verifice faptele și să ia măsurile care se impun.

Terenurile cu pricina, situate, în mare parte, în sectorul 6 al Capitalei, dar și în împrejurimile Bucureștiului, au fost vândute, unele contra unor sume ridicole. Într-un timp foarte scurt, au fost vândute din nou, iar și iar, cu prețuri din ce în ce mai mari.
Și totuși, de ce nu se iau măsuri? Ei bine, sunt unele voci care susțin că dacă se dezgroapă dosarul, se va ajunge, foarte repede, la fostul primar de la 6, Cristi Poteraș. Și că acesta a amenințat că nu pică singur, ci ia după el câțiva dintre actualii „grei" din USL.

Lațul se strânge

Sub titlul „Dosarul Institutul Pasteur, îngropat la DNA", colegii de la „Adevărul" dezvoltă, în amănunt, o parte din afacerea din care statul a fost păgubit cu sume colosale, și anume cea în care este implicată Armata română. Vi-l prezentăm, în continuare, în încercarea de a completa, pe cât posibil, demersul jurnalistic de devoalare a modului în care este prăduită averea noastră, a tuturor, dar și pentru a înțelege de ce autoritățile tac, de atât timp.

Procurorii DNA trenează de mai bine de patru ani ancheta referitoare la modul în care a fost împroprietărit Institutul Pasteur cu 19 hectare de teren, care aparţineau Armatei. Între timp, institutul, deţinut în prezent de firma medicului veterinar Sorin Paul Stănescu, a intrat în faliment din cauza datoriilor.

Dosarul „Afacerea Pasteur" zace în sertarele procurorilor anticorupţie încă din 2009, fără a fi soluţionat. Surse judiciare au precizat pentru „Adevărul" că din dosarul penal nr.140/P/2009 a fost disjunsă o altă cauză, care are ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi corupţie. Aceste fapte ar fi fost comise în urma reconstituirii dreptului de proprietate şi de punere în posesie a Institutului Pasteur, în cursul anilor 2005-2007, pentru terenul din sectorul 6 al Capitalei revendicat de Armată. În afacere au fost implicaţi Cristian Poteraş, primarul sectorului 6 de la acea vreme, omul de afaceri Sorin Stănescu, cel care controlează institutul prin firma A&S International 2000 SRL şi finul său, Bogdan Georgescu, fost şef al pieţelor din Sectorul 6, plecat din România în urmă cu mulţi ani şi stabilit în SUA.

Armata fluieră a pagubă

În 2007, Ministerul Apărării Naţionale a cerut să-i fie recunoscut dreptul de administrare asupra unui teren de aproximativ 194.000 de metri pătraţi, din cartierul Ghencea, care-i fusese atribuit prin jurnalul Consiliului de miniştri nr. 49/16 ianuarie 1913. Prin acest document, statul aprobase ca 550 de hectare de teren „să fie pusă la dispoziţiunea Ministerului de Războiu, spre a servi pentru exerciţii militare trupelor din garnizoana Bucureşti". Numai că 19,4 hectare din acest teren fusese deja incluse în patrimoniul Institutului Pasteur, după ce acesta a fost privatizat. Oficialii Armatei s-au sesizat la sfârşitul lui 2007, după ce imobilul a fost vândut în "suveică". În urma acestei afaceri, Bogdan Georgescu a făcut un profit de aproximativ 4,5 milioane de euro.

Suveica imobiliară

În noiembrie 2006, Comisia pentru aplicarea Legii Fondului Funciar din Primăria Capitalei a validat decizia comisiei similare din Primăria Sectorului 6 de punere în posesie a Insitutului Pasteur pe terenul din Ghencea, în compensaţie pentru alte suprafeţe. La scurt timp, reprezentanţii institutului au vândut dezvoltatorului imobiliar Sten Consulting suprafaţa de 14 hectare, contra sumei de 15,9 milioane de euro. Ulterior, Sten Consulting a mai vrut să cumpere de la Pasteur alte 2,5 hectare de teren în vecinătate, lot care asigura deschiderea la calea de acces. Terenul a fost vândut însă firmei Highstown România SRL, controlată de Bogdan Georgescu, cu doar 2,8 milioane de euro. Şase zile mai târziu, la 20 decembrie 2007, Georgescu l-a revândut firmei Sten Consulting cu 7,45 milioane de euro. Ancheta iniţiată de DNA a stabilit că tranzacţiile în urma cărora Institutul Pasteur a pierdut 4,65 milioane de euro s-au derulat legal. Ulterior, dosarul a fost disjuns, fiind suspiciuni că Institutul Pasteur a fost împroprietărit ilegal cu terenul Armatei. Această anchetă trenează însă din anul 2009. Sorin Stănescu nu a putut fi contactat pentru a-şi preciza punctul de vedere cu privire la ancheta penală.

Privatizare dubioasă

Privatizat în anul 2000, Institutul Pasteur a făcut obiectul unui dosar penal la DNA cu privire la modul în care a fost înstrăinat. Fondat în 1895 în Cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, prestigiosul institut a fost vândut de Administraţia Domeniilor Statului (ADS), fără licitaţie, în ultima parte a mandatului ministrului de atunci al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan, către firma A&S International 2000, controlată de Sorin Stănescu. Tranzacţia a fost extrem de păguboasă pentru stat, ADS vânzând o instituţie strategică, cu un patrimoniu considerabil, pentru o sumă foarte mică. Potrivit unui raport de control al Ministerului Agriculturii, emis ulterior, privatizarea a fost ilegală. Astfel, la momentul vânzării, A&S International 2000 se afla în litigiu cu ADS şi datora statului aproape un milion de lei. Mai mult, se arată în raport, reprezentanţii A&S International 2000 au declarat în fals că firma nu are datorii către ADS.

Institutul Pasteur, pus pe butuci

Plin de datorii, în aprilie 2013, Institutul Pasteur a cerut insolvenţa, într-un dosar deschis pe rolul Tribunalului Bucureşti. La masa credală s-au înscris nu mai puţin de 37 de societăţi la care compania este datoare. Printre acestea, se numără câteva care aparţin chiar lui Sorin Stănescu, proprietarul institutului: A&S International 2000 SRL, Pasteur Filiala Filipeşti SRL şi Agrozootehnica Pietroiu SA. Conform celor mai recente date de la Ministerul Finanţelor, compania avea în 2011 datorii totale de 12,6 milioane de lei şi creanţe de 16,9 milioane de lei. Ultimul bilanţ depus de Institutul Pasteur, cel pe anul 2012, indică pierderi totale de 32,8 milioane de lei (aproximativ 7,5 milioane de euro).