Falimentarea agriculturii româneşti (I)

Ziarul Atac, 5 iunie 2011, Ora 23:27

  • print
  • |
falimentarea-agriculturii-romanesti-i-1.jpg

Din 2000 până în prezent, 11 miniştri ai Agriculturii au distrus sistemul de îmbunătăţiri funciare

Ameninţarea unei crize alimentare de proporţii, previzionată de experţi şi instituţii internaţionale dintre cele mai credibile, îi găseşte pe români complet dezarmaţi. Lipsa politicilor publice din domeniul agriculturii este vizibilă de ani de zile şi produce efecte dintre cele mai grave - în primul rând o piaţă agroalimentară sufocată de produse de import, de regulă scumpe şi proaste sau de-a dreptul toxice pe termen mediu şi lung.

La aceasta se mai adaugă şi schimbările climatice care produc periodic şi pe zone din ce în ce mai întinse fenomene extreme - de la secetă ucigătoare până la inundaţii contropitoare. Cel puţin acestea două din urmă n-ar fi trebuit să creeze probleme României: Ceauşescu lăsase moştenire ţării un uriaş sistem strategic de îmbunătăţiri funciare şi care funcţiona aproape perfect. Din păcate, după 1989 nepăsarea, idioţenia şi dorinţa de a jefui a celor care au diriguit guvernele României, precum şi a celor care s-au cocoţat în fotoliul de ministru al Agriculturii, cu puţine excepţii, au condus la distrugerea acestui vast sistem strategic de îmbunătăţiri funciare, care ar fi apărat teritoriul românesc de efectele devastatoare ale secetelor şi inundaţiilor deopotrivă. Şi care, evident, ar fi salvat agricultura României şi buzunarele românilor.

Un devastator Raport al Curţii de Conturi a României, care analizează în amănunt cum a ajuns acest sistem strategic în faliment într-o perioadă de 10 ani (2000-2010) şi care se află posesia noastră, ar trebui să-i adune împreună la Jilava pe mulţi dintre cei care au condus destinele Agriculturii României!

Dezastrul a început cu intenţii bune

Până în anul 1990, administrarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare executate din fondurile statului se afla în sarcina a 41 de întreprinderi de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii sau a oficiilor de îmbunătăţiri funciare din subordinea fostelor conduceri judeţene. Finanţarea executării acestor lucrări din cadrul sistemelor de irigaţii, de îndiguiri, desecări-drenaje, combatere a eroziunii solului etc., atât pe terenurile proprietate de stat cât şi pe cele ale fostelor cooperative agricole de producţie, s-a făcut cu fonduri ale bugetului de stat de atunci.

După 1990, până prin 2000, sistemul naţional de îmbunătăţiri funciare a funcţionat. Mai cu opinteli, mai cu furăciuni, dar a funcţionat. Pe 23 martie 2000, guvernul Isărescu emite Ordonanţa de Urgenţă nr. 23, aprobată ulterior de Parlament prin Legea 440/2001, prin care a fost înfiinţată Societatea Naţională „Îmbunătăţiri Funciare" SA (SNIF). Din acel an a început, treptat, degringolada sistemul naţional de îmbunătăţiri funciare. Trebuie să spunem aici că SNIF a fost controlată total de către Ministerul Agriculturii, mai precis de către ministrul Agriculturii.
În 2001, guvernul Năstase înfiinţează Agenţia Domeniilor Statului (ADS), aflată în subordinea Agriculturii şi lansează privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, prin Legea nr. 268/2001.

Conform acestui act normativ, ministerul Agriculturii, în calitate de unic acţionar al SNIF, trebuia să predea către ADS acţiunile deţinute la SNIF, iar ADS trebuia să inventarieze terenurile cu destinaţie agricolă aflate în exploatare şi să treacă la privatizarea SNIF, în numele statului român, prin vânzarea de acţiuni, vânzarea de active şi prin privatizarea managementului către persoane fizice şi juridice, române sau străine.
Ei bine, nici până astăzi SNIF nu a fost privatizată şi aproape nici una dintre prevederile Legii nu a fost respectată şi implementată. Cu excepţia predării de către Ministerul Agriculturii către ADS a acţiunilor SNIF, care s-a făcut abia în 2007, cu o întârziere de şase ani!

Jaf prin ANIF

În 2004, prin Legea nr. 138, a îmbunătăţirilor funciare, apare o altă entitate, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF), prin care are loc restrângerea obiectului de activitate al SNIF până la viitoarea privatizare. Privatizare care nu a avut loc nici până în prezent şi despre care mulţi specialişti spun că nu ar trebui făcută, având în vedere sporirea importanţei strategice pentru România a îmbunătăţirilor funciare în contextul mondial actual al agriculturii.

Din momentul apariţiei ANIF, situaţia începe să se deterioreze din ce în ce mai mult pentru sistemul naţional de îmbunătăţiri funciare. Instituirea măsurilor de administrare specială şi de supraveghere financiară nu reuşeşte să redreseze SNIF din punct de vedere economico-financiar, societatea ajungând astăzi în faliment.

Rotativa penală de la Agricultură

Raportul confidenţial al Curţii de Conturi a României, aflat în posesia redacţiei ATAC, şi care face o analiză pe un deceniu (2000-2010) al activităţii SNIF, scoate în evidenţă una dintre cauzele principale care au dus la falimentul acestei societăţi strategice. "Pentru a defini mai clar perioada 2000-2010, din perspectiva viziunii voinţei şi deciziei politice de la nivelul Ministerului Agriculturii pentru reorganizarea globală şi privatizarea SNIF, amintim că în această perioadă conducerea ministerului a fost asigurată, succesiv, de 11 miniştri. Totodată, din anul 2001 până în prezent conducerea SNIF a cunoscut o fluctuaţie semnificativă, în sensul că postul de director general a fost ocupat, succesiv, de nouă persoane, componenţa Consiliului de Administraţie, începând cu anul 2003, a fost modificată de 17 ori - de 10 ori prin ordine ale ministrului Agriculturii şi de şapte ori prin hotărâri ale Adunării Generale a Acţionarilor (ADS în calitate de unic acţionar începând cu iulie 2007), iar administratorul special, în perioada de administrare specială instituită prin Ordinul nr. 762/2007, s-a schimbat de două ori prin decizii ale ADS.", scriu auditorii Curţii de Conturi.

Iată şi concluzia lor referitoare la această "morişcă" ameţitoare a schimbării componenţei conducerii SNIF: "Este puţin probabil ca acest "carusel" al schimbărilor de la nivelul SNIF să fi fost derulat cu intenţia reală de a găsi cea mai competentă şi motivată formulă de management pentru redresarea SNIF şi pentru privatizarea acesteia conform prevederilor legislaţiei în vigoare." Mai direct spus, toţi cei care au diriguit SNIF, coordonaţi de şefii lor politici din Ministerul Agriculturii nu au fost instalaţi la conducerea SNIF pentru a face treabă ci pentru a ajuta la falimentarea societăţii. Pentru a ilustra acest lucru, este suficient să amintim aici că la conducerea ANIF a fost adus şi celebrul interlop craiovean "don Costelo", prietenul senatorului PDL de Dolj Radu Berceanu!

Marian Ghiţeanu

 

 

EDITORIAL

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta De ce acest titlu de ziar, care, la o apreciere superficială, ar putea lăsa impresia că încalcă deontologia profesională. Deontologia jurnalistică. Nu ai voie să ataci persoane. Nimic  însă mai fals. Dimpotrivă! Publicaţia  relanseze presa adevărată, presa de informaţie şi atitudine, p ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
00:44
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou