Best Dental

Falimentul Institutului Pasteur, atentat la siguranța națională

Ştefan Diaconu, 5 mai 2014, Ora 00:00

  • print
  • |
falimentul-institutului-pasteur-atentat-la-siguranta-nationala-39863-1.jpg

Că legile țării sunt interpretate diferit, în funcție anumite interese, o știm cu toții.

Că din România s-a furat masiv și nici astăzi nu se iau măsuri reparatorii, știm, de asemenea. Dar cum poate fi catalogată situația în care hotărârârile definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată nu sunt luate în considerare și puse în aplicare de instituțiile statului?

Privatizarea Institutului Pasteur, așa cum reiese din documentele publicate de-a lungul timpului de Atac și conform unor oameni politici care, prin funcțiile deținute, au avut, într-un fel sau în altul tangență cu această afacere, a fost, pur și simplu, unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare date în România postdecembristă. Demersurile întreprinse ulterior de Stănescu&Co., inclusiv în instanță, demonstrează, cu vârf și îndesat, acest lucru. În această săptămână și în următoarea vă vom prezenta modul abuziv în care a revendicat sute de hectare de teren. În unul dintre cazuri, cel prezentat, instanța a anulat certificatul de proprietate. Doar că mare parte a terenurilor fuseseră deja vândute și nu se mai știu prea multe despre ele. Instituții ale statului, care au fost complice la aceste afaceri, se fac că plouă. O verificare mai atentă ar face să cadă prea multe capete.

Povestea, la prima vedere, e simplă: după ce Institutul Pasteur a fost preluat de echipa lui Stănescu și transformat într-o societate comercială, prin siluirea legii s-a cerut refacerea dreptului de proprietate pentru o suprafață de peste 100 de hectare, așa-numita Biobază Boja. Suprafața a tot crescut și a scăzut, succesiv, în funcție de evenimente cunoscute, la acea vreme, doar de protagoniștii acestei inginerii. În cele din urmă, Primăria Comunei Chiajna a cerut Prefecturii Ilfov aprobarea titlului de proprietate pentru 107 ha și 9100 mp. Comisia Județeană a fost de acord. A urmat o serie de adrese, în care suprafața a tot fost modificată. În cele din urmă, Institutul Pasteur a primit terenul în București, pe raza sectoarelor 5 și 6.

Instanța de judecată a anulat acest act de proprietate, cu atât mai mult cu cât patronii Institutului au încercat să-l prezinte drept o unitate de învățământ, deși îl transformaseră în societate comercială.

Întrebări incomode pentru instituțiile statului

1. După ce actul de proprietate a fost anulat de instanţă, au fost anulate și actele prin care Pasteur a vândut ternurile către terți? Terenul a fost recuperat? Cumpărătorii și-au primit banii înapoi? ADS-ul, Parchetul sau alte instituții s-au sesizat în acest caz?

2. Cum a putut fi posibil ca terenul cu pricina să fie mutat în Capitală? Pe ce bază s-a reconstituit dreptul de proprietate în sectoarele 5 şi 6? Ce pagube au fost produse statului român? Ce măsuri s-au luat împotriva funcționarilor din ADS care au fost implicați?

3. Ce măsuri a luat Comisia judeţeană Ilfov împotriva celor implicați?

Primăria Chiajna se dezvinovățește

ATAC a solicitat Primăriei Comunei Chiajna un răspuns oficial privind implicarea în acest caz. Răspunsul, relativ evaziv, aruncă toată vina către Prefectura Ilfov și autoritățile din Capitală, sectoarele 5 și 6:

Ca urmare a adresei Dvs. nr. 56/02.04.2014 înregistrată la instituţia noastră sub nr. 5692 din aceeaşi dată, prin care ne solicitaţi comunicarea temeiului legal în baza căruia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate pe raza comunei Chiajna al SN PASTEUR SA, anexând totodată și Titlul de proprietate nr. 68401 din 05.02.2004 vă comunicam următoarele:

Prin titlul de proprietate antemenționat Societăţii Naţionale Institutul Pasteur SA i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 107 ha si 9100 mp. pe raza teritorială a municipiului Bucureşti sectoarele 5 si 6 și nu pe raza comunei Chiajna.

Emiterea Titlului de proprietate nr. 68401 din 05.02.2004 s-a făcut de către Comisia Judeţeană Ilfov de aplicare a legilor fondului funciar și a avut la bază hotărârea aceleiaşi comisii.

Precizam faptul ca Titlul de proprietate antemenţionat (cel ataşat de Dvs.) a fost atacat in instanţă de către Comisia locala de fond funciar Chiajna prin Preşedintele acestei comisii dl. Primar Minea Mircea, iar ca urmare a acestui demers a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 3028 din 13.04.2010 pronunţată de Judecătoria sector 6 Bucureşti în dosarul nr. 1560/303/2008, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursurilor.

Instanța pune punctul pe i

Pentru a nu fi acuzați de subiectivism, am decis să prezentăm în totalitate hotărârea instanței de judecată. Cititorii noștri vor putea, astfel, să înțeleagă multitudinea de tertipuri folosite de cei care au falimentat Institutul Pasteur și să înțeleagă cel puțin o parte din dedesubturile acestei afaceri și din modul în care s-a acționat.

„ Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 22.02.2008, reclamantul Primarul Comunei Chiajna a chemat în judecată pe pârâţii Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a Judeţului Ilfov şi SC Institutul Pasteur SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 68401/05.02.2004 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a Judeţului Ilfov.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în baza Legii nr. 18/1991, prin intermediul titlului de proprietate nr.68401/05.02.2004 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a Judeţului Ilfov, a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea SC Societatea Naţională Institutul Pasteur SA, pentru o suprafaţă totală de 107,91 ha.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. III alin 1 lit a din Legea 169/1997.

Prin sentinţa civilă nr. 1277/18.02.2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, s-a admis excepţia lipsei de interes, s-a respins cererea formulată de reclamantul Primarul Comunei Chiajna, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Judeţului Ilfov şi SC Institutul Pasteur SA, ca lipsită de interes şi s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active ca rămasă fără obiect.

Pentru a se pronunţa această soluţie instanţa de fond a avut în vedere în esenţă următoarele aspecte de fapt şi de drept în argumentarea lipsei de interes al reclamantului în promovarea prezentei acţiuni:

În fapt, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 427/14.02.1953 s-a dispus trecerea Secţiei Boja, Ferma Alimentară de Stat Dudu-Regiunea Bucureşti de la Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat la Ministerul Agriculturii pentru Institutul Pasteur.

Conform hotărârii menţionate, Secţia Boja a trecut la Institutul Pasteur împreuna cu suprafaţa de 285.5 ha teren, împreună cu toate construcţiile și instalaţiile aflate pe acest teren, necesare Institutului Pasteur pe bază de inventar.

La data de 13.12.2000, Agenţia Domeniilor Statului și SC SN Institutul Pasteur SA Bucureşti au încheiat contractul de concesionare nr. 66/13.12.2000, având ca obiect exploatarea terenului agricol în suprafaţă de 400 ha și teren neagricol în suprafaţă de 49,08 ha situat în perimetrul localităţilor Bucureşti și Bulbucata din domeniul privat al statului aflat în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului. Prin actul adiţional nr. l la contractul de concesiune, suprafaţa de teren agricol s-a diminuat la 346,72ha.

Prin adresa nr.4029/09.10.2001, pârâta a solicitat Comisiei judeţene de aplicare a Legilor fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul agricol în suprafaţă de 142,86 ha, situat în Șos. Bucureşti - Domneşti (Prelungirea Ghencea nr. 80) Biobaza Boja.
La data de 01.07.2003, pârâta a formulat cererea înregistrată sub nr. 1225/01.07.2003, prin care a solicitat, conform dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 coroborate cu prevederile Legii nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei pentru terenul agricol în suprafaţă de

139,73 ha, situat în Sos. Bucureşti - Domneşti ( Prelungirea Ghencea nr.80) Biobaza Boja.

La data de 18.07.2003, Primăria Comunei Chiajna a emis adresa nr. 38284/18.07.2003 către Prefectura Judeţului Ilfov - Comisia Judeţeană, aprobarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de

107,91 ha, conform prevederilor Legii nr. 1/2000, anexa 41, în cuprinsul adresei menţionându-se cererea formulată de pârâtă și înregistrată sub nr. 713/17.08.2001.

Prin Hotărârea nr.594/18.07.2003 a Comisiei Judeţene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, s-a aprobat înscrierea în Anexa nr.41, poziţia 1, titular SC SN Institutul Pasteur SA Bucureşti cu suprafaţa de 107,91 ha.

Comisia Judeţeană Ilfov a aprobat revocarea Hotărârii nr.594/18.07.2003, prin Hotărârea nr. 842/11.12.2003. Prin aceeaşi hotărâre s-a aprobat înscrierea în anexa 41 poziţia 1, titular SN Pasteur SA Bucureşti, cu suprafaţa totală de 112,91 ha, din care 91,91 ha arabil, 12 ha păşune si 9 ha alte terenuri neagricole.

La data de 12.01.2004, Primăria Chiajna a emis către Comisia Judeţeană Ilfov adresa nr. 159/12.01.2004, prin care solicita revocarea Hotărârii nr. 842/11.12.2003 și revenirea la Hotărârea nr. 594/18.07.2003, respectiv la suprafaţa de 107,91 ha.
Prin adresa nr. 205/13.01.2004, înregistrată sub nr. 744/15.01.2004 la Oficiul Judeţean de Cadastru Geodezie și Cartografie Ilfov, Primăria Comunei Chiajna a solicitat emiterea titlului de proprietate pentru pârâtă.

Prin Hotărârea nr. 1/14.01.2004, Comisia Judeţeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a aprobat modificarea în anexa nr. 41 poziţia 1, titular Societatea Naţională Institutul Pasteur Bucureşti, prin diminuarea suprafeţei validate de la 112,91 ha la 107,91 ha, din care 95,91 ha arabil și 12 ha păşune, dispunându-se în acelaşi timp transmiterea hotărârii Comisiei Comunale Chiajna pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor si Oficiului Judeţean de Cadastru Geodezie și Cartografie Ilfov.

La baza adoptării acestei hotărâri au stat propunerea Comisiei Comunale Chiajna, transmisă cu numărul 159/12.01.2004 și înregistrată cu nr.332/12.01.2004 și referatul nr. 1/14.01.2004 al colectivului de lucru de pe lângă Comisia Judeţeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Deşi s-a solicitat în mod expres depunerea la dosarul cauzei a propunerilor menţionate în cuprinsul Hotărârilor Comisiei Judeţene, reclamanta nu a depus aceste înscrisuri, care nu se regăsesc nici în evidențele celorlalte instituţii implicate în emiterea titlului.

La data de 14.01.2004, a fost pusă în posesie pârâta SC Institutul Pasteur Bucureşti în suprafaţa de 107 ha 9100 mp situate pe raza teritorială a municipiului Bucureşti - Sector 5 și sector 6.

Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Judeţul Ilfov a emis în favoarea pârâtei Societatea Naţionala Institutul Pasteur SA la data de 05.02.2004, titlul de proprietate nr. 68401 pentru suprafaţa de 107 ha 9100 mp situate pe raza teritoriala a municipiului Bucureşti - Sector 5 si sector 6.

Toate terenurile menţionate în titlu au fost încadrate în categoria de folosinţă teren arabil.

Conform certificatului nr. 408621/11103/17.08.2004 emis de PMB Serviciul Nomenclatură Urbană, s-a stabilit că terenul la care se referă titlul de proprietate emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Judeţului Ilfov sub nr. 68401/05.02.2004, capitolul A, pct. 1 alin. 6, respective parcela 183/6 deţinut de SN Institutul Pasteur SA, va purta provizoriu numărul 402 -412 pe Prelungirea Ghencea, sector 6.

Prin actul de dezmembrare autentificat sub 2517/15.09.2004 de notarul public Marincaș Eugen, terenul arabil extravilan în suprafaţă de 695632.51 mp a fost dezmembrat în 5 loturi.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2650/27.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2648/27.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2627/24.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 628/26.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2629/26.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2622/24.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2626/24.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1374/25.05.2005 de Notarul Public Bucur Nicoleta, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2623/24.09.2004 de Notarul Public Marincaş Eugen, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2099/20.12.2007 de Notarul Public Meltiade Riba, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4263114.12.2007 de Notarul Public Andrei Aurel Jean, pârâta a înstrăinat terenul ce formează obiectul titlului de proprietate nr. 68401 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Judeţul Ilfov, cu excepţia parcelelor nr.323/2, 324/1/35 și 5/1.
Terenurile menţionate în titlul de proprietate sunt situate în raza administrativ - teritorială a sectoarelor 5 și 6 Bucureşti, și nu în raza administrativ teritorială a comunei Chiajna, astfel încât o eventuală anulare a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei nu creează pentru reclamant sau instituţia pe care o conduce un folos practic.

Pentru aceste motive, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în temeiul Legii nr. 247/2005 și adresate Primăriei comunei Chiajna sunt greşit îndreptate, acestea trebuiau depuse la Consiliul Local sector 6 în vederea soluţionării.

Reclamantul nu a invocat un interes legitim propriu, ci un interes aparţinând în fapt unor alte persoane, respective cele care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 247/2005.

În drept, instanţa de fond, pornind de la condiţiile de exerciţiu ce trebuie îndeplinite la promovarea acţiunii civile, una dintre acestea referindu-se la interesul în promovarea acţiunii ce trebuie să fie personal şi direct, legitim şi actual, a reţinut că, având în vedere faptul că terenurile cuprinse în TDP contestat se află situate în raza administrativ teritorială a sectoarelor 5 și 6 Bucureşti, o eventuală anulare a TDP emis în favoarea pârâtei nu prezintă pentru reclamant sau instituţia ce o conduce un folos practic, deoarece terenurile nu ar reveni în balanţa de fond funciar a comunei Chiajna, întrucât ele nu făceau parte din aceasta nici anterior emiterii sale, fiind predate de către ADS către Comuna Chiajna tocmai în scopul punerii în posesie a pârâtei cu acele terenuri.

A mai reţinut instanţa, tot sub aspectul legitimităţii interesului reclamantului, că acesta îşi invocă propria culpă în ceea ce priveşte emiterea unui act juridic lovit de nulitate, primarul reclamant deţinând această funcţie și la momentul formulării cererii de reconstituire de către pârâtă, calitate în care a formulat propunerea de emitere a TDP prin încălcarea propriilor obligaţii ce îi reveneau cf. actelor normative aplicabile, ori nimeni nu-şi poate invoca propria culpă.

Referitor la condiţia ca interesul să fie născut şi actual, instanţa a reţinut ca argumentele invocate de către reclamant, legat de faptul ca mai multe persoane ar fi solicitat reconstituirea dreptului referitor la terenurile menţionate în TDP nu pot fi primite întrucât Comisia Locală Chiajna nu are atribuţii în ceea ce priveşte rezolvarea acestor cereri, nefiind de competența sa.

S-a reţinut totodată că nu s-a făcut nici dovada că interesul reclamantului este personal și direct, deoarece reclamantul invocă un interes aparţinând altor persoane și de altfel, între timp, pârâta a și înstrăinat aproape întreaga suprafaţă de teren cu care a fost pusă în posesie, astfel că, în cazul anulării TDP ar deveni aplicabile prevederile art. III al. 24 din Legea 169/1997".

Va urma.

 

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
13:54