Best Dental

Funcționarii statului CONTRA STATULUI. Aici sunt banii dumneavoastră!

Ştefan Diaconu, 28 aprilie 2014, Ora 00:01

  • print
  • |
functionarii-statului-contra-statului-aici-sunt-banii-dumneavoastra-39644-1.jpg

Acciza la combustibil, taxele și impozitele care apar unele după altele, scăderea nivelului de trai al populației, toate acestea sunt justificate de guvernanți prin lipsa încasărilor la Bugetul de Stat, prin nevoia de lichiditate pentru plata salariilor și pensiilor, prin imposibilitatea declarată a sistemului de a face încasări.

Dincolo de toate acestea, descoperim o realitate crudă: sume imense, de care statul român ar trebui să beneficieze, dispar în găurile negre ale unor instituții care aparțin aceluiași stat cu picioare de lut, pe filiera unor grupuri de interese mai mult sau mai puțin obscure, adevărate caracatițe cu tentacule înfipte la diferite paliere ale puterilor în stat.

ATAC a dezvăluit nenumărate abuzuri ale reprezentanților statului, care au provocat Bugetului pierderi substanțiale. Acolo unde cei implicați nu aveau acoperire la cele mai înalte niveluri, anchetele noastre au fost urmate de controale făcute „pe bune" și, de cele mai multe ori, cu recuperări ale prejudiciilor. În alte cazuri, autoritățile s-au făcut că plouă, nimeni n-a mișcat un deget pentru a se descoperi și remedia neregulile semnalate.

Un asemenea caz, pe care-l vom aduce, iar și iar, în lumina reflectoarelor, până când autoritățile își vor face datoria și vor oferi răspunsuri clare, capabile să facă lumină, este cel binecunoscut, al terenurilor din Ialomița. Un caz în care statul, servit „impecabil" de angajații săi, a pierdut o sumă incredibilă.

10 milioane de euro, dintr-un foc

Aceasta este suma pe care, spun experții, în urma unor expertize oficiale, statul român a pierdut-o în această speță.

Cazul, la o primă vedere, e simplu: o societate comercială, Vitifam SRL, a luat în concesiune, de la Agenția Domeniilor Statului, o suprafață de teren de aproximativ 8.500 de hectare. Contractul prevedea sumele pe care societatea urma să le plătească statului ca redevență. A și plătit o parte din aceste sume. Doar că cineva, undeva, a ajuns la concluzia că terenul ar putea fi dat altcuiva, care să plătească statului o sumă cu mult, mult mai mică. ADS-ul s-a răzgândit. Pentru că era nevoie și de instanță, de nicăieri a apărut și un procuror cu funcție mare, Mihaela Cozmaciuc, care a uimit justiția, făcând recurs la recurs.

Iar terenul a ajuns la SC A&S International 2000 SRL. O societate aflată sub controlul lui Sorin Stănescu. Aceeași societate și același personaj care, în condiții obscure, au pus mâna pe Institutul Pasteur. Și l-au distrus.

Statul a pierdut, din nou, incredibil de mult. Pare, însă, că asta nu are nicio importanță. Nu putem să nu ne întrebăm cine este în spatele lui Stănescu. Sau cine va plăti toate aceste pagube. Deși răspunsul la a doua întrebare îl cunoaștem: noi, toți!

Rechizitoriu în vânt

Pentru cei care nu cunosc spețele amintite, spicuim din plângerile penale făcute împotriva celor implicați. Plângeri care (și cei care ne citesc știu de ce și cum) au rămas, și ele fără răspunsuri.

Aşa cum reiese din raportul de expertiză extrajudiciară, prejudiciul cauzat statului este de 30.322.902,6 lei.

La data de 17.10.2003, în şedinţa publică, Tribunalul Ialomiţa, în baza dispoziţiilor art. 101/ 102 din Legea nr. 64/1995, a dispus autorizarea vânzării în bloc a bunurilor debitoarei SC AGROZOOTEHNICA SA STELNICA şi negocierea directă a imobilelor aparţinând societăţii debitoare. La negocierea directă s-a prezentat, printre alţii, şi SC A&S INTERNAŢIONAL 2000 SRL.

La data de 17.12.2003, Consiliul de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului a adoptat Hotărârea nr. 87/17.12.2003 prin care s-a aprobat caietul de sarcini şi instrucţiunile de concesionare prin metoda licitaţiei cu plic închis pentru terenul cu destinaţie agricolă de 8.546 ha ce se afla în exploatarea SC AGROZOOTEHNICA SA STELNICA, judeţul Ialomiţa.

În litigiul prezentat de noi sunt implicate, alături de ADS, firmele A&S Internaţional 2000 SRL Bucureşti şi Vitifam SRL Feteşti, judeţul Ialomiţa. Cele două firme se luptă pentru dreptul de concesionare a circa 8.500 de hectare de teren arabil situat în Balta Ialomiţei, teren care a aparţinut societăţii comerciale Agrozootehnica Stelnica.

În anul 2003, firma Vitifam a cumpărat, de la lichidatorul desemnat de judecătorul sindic, activele societăţii, în speranţa că ADS îi va concesiona, ulterior, conform Legii 249/2003, prin atribuire directă, cele circa 8.500 de hectare de teren aferente acestor active. Numai că ADS, condusă la acea vreme de Corneliu Popa, a refuzat acest lucru şi, în mai 2004, a concesionat terenul în cauză, prin licitaţie publică, pentru o perioadă de 49 de ani, firmei A&S Internaţional 2000 SRL.

În aceste condiţii, Vitifam a acţionat în instanţă Agenţia Domeniului Statului, solicitând nu numai acordarea concesiunii, ci şi despăgubiri de milioane de euro, inclusiv pentru subvenţiile care i s-ar fi cuvenit pe suprafaţa în cauză. După ani în şir de judecată, atât la fond, cât şi la apel, instanţa i-a dat câştig de cauză firmei Vitifam. Dar ADS şi A&S Internaţional au făcut recurs.

De notat că în considerentele Deciziei nr. 3932/ 30.11.2007 a ICCJ - Secţia Comercială se precizează: "Se vor admite că fondate recursurile formulate de pârâtă şi de intervenienta în interes accesoriu, cu consecinţa casării deciziei atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă care, cu prilejul rejudecării, va stabili argumentat suprafaţa de teren necesară exploatării activelor deţinute de reclamantă în raport cu natura fiecăreia dintre acestea".

După care urmează decizia: "Admite recursurile declarate de pârâta Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti şi de intervenienta accesorie SC A&S Internaţional 2000 SRL Bucureşti, împotriva Deciziei nr. 139, din 9 martie 2007, a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a V-a Comercială, casează decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanțe pentru rejudecare. Irevocabilă".

Însă, la data de 26 mai 2011, în urma unei "concilieri" cu reprezentanţii Vitifam, care se obligau să renunţe la o parte din pretenţiile băneşti (circa 3,5 milioane de euro) solicitate prin instanţă, ADS a reziliat, unilateral, contractul de concesiune încheiat în anul 2004 cu A&S Internaţional şi a încheiat un alt contract (nr. 11/27.05.2011 ), pentru aceeaşi suprafaţă de teren, de 8.546 de hectare, cu firma Vitifam Feteşti. Apoi, preşedintele ADS, Radu Mihai Cristescu, a emis Decizia nr. 169/07.06.2011, prin care a numit comisia de punere în posesia firmei Vitifam a terenului cu pricina.

Până aici toate bune şi legale, numai că în scenă intră vicepreşedintele ADS, ADRIAN DIDA, care în data de 17-05-2012, la orele 22.02, trimite prin fax o adresă către ICCJ, prin care arată că ADS susţine recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Acesta nu avea voie, prin fişa postului, să întocmească el de unul singur acea adresă. Adresa trebuia întocmită şi aprobată de compartimentele responsabile cu întocmirea acestor documente, după care el, ca director, dădea viza finală. Ora 22, la care a fost trimisă adresa către ICCJ, lasă loc de multiple interpretări. La fel şi faptul că în data de 18.05.2012 era termen în acel recurs, mai exact, completul de judecată, fără acea adresă, nu ar fi aprobat recursul.

Cu alte cuvinte, domnul vicepreședinte s-a comportat precum un salariat al A&S Internaţional 2000 SRL Bucureşti, care se temea ca nu cumva respectiva societate să rateze vreo cale de atac. Din ce motiv a făcut-o, însă, doar procurorii DNA și, ulterior, instanța de judecată pot stabili.

Procurorul contraatacă

După mai multe procese, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că terenul revine Vitifam. ADS ieşea şi în câştig, preţul primit ca redevenţă fiind mai mare decât cel oferit de societatea concurentă. Dar pentru că se încurcau, probabil, ceva interese, s-a făcut recurs, procesul a luat-o de la capăt.

Cine credeţi că a făcut recursul cu pricina? Ei bine, Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care, teoretic, trebuie să apere interesul statului, adică al ADS. Iar domnia sa, înţelege, să apere interesele statului dând mai ieftin terenul în cauză, adică aducând mai puţini bani la buget. De ce, oare? La dosar se regăseşte şi o expertiză, care demonstrează că Statul român va fi păgubit în timp, cu peste 20 milioane euro.

REZULTATELE RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ EXTRAJUDICIARĂ

În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul prezentului raport de expertiză, formulăm următoarele concluzii la obiectivele fixate acesteia:

Cuantumul redevenţei care ar trebui plătită în anul 2011 de SC A& S INTERNAŢIONAL 2000 - contractul de concesiune nr.10/05.2004, către Agenţia Domeniilor Statului pentru un teren cu destinaţie agricolă în suprafaţa de 8546 ha este de 3288992,09 lei.

Cuantumul redevenţei care ar trebui plătită în anul 2011 de SC VITIFAM SRL - contractul concesiune nr.11/27.05.2011, către Agenţia Domeniilor Statului pentru un teren cu destinaţie agricolă în suprafaţa de 8546 ha este de 4805137,22 lei.

Dacă pentru un an redevenţa ce ar trebui achitată către Agenţia Domeniilor Statului de către SC VITIFAM, pentru anul 2011 - contractul concesiune nr. 111/21.05.2011 este cu 1516145,13 lei mai mare decât redevenţa ce ar trebui achitată de SC A& S INTERNAŢIONAL 2000 - contractul de concesiune nr. 10/05.2004, în 20 de ani diferenţa între cele două contracte de concesiune va fi de 30.322.902,6 lei.

Plângere împotriva procurorului

Cum era şi firesc, reprezentanţii Vitifam au adresat CSM o plângere prin care aduc la cunoştinţă acestei instituţii detaliile cazului:
La sesizarea intervenientei A&S, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 270/16.06.2011.

În acest scop, magistratul nu a studiat nici actele dosarului, nici hotărârea recurată în vederea stabilirii necesităţii (ca urmare a unor vicii de legalitate ale acestei hotărâri) şi oportunităţii (prin prisma protejării intereselor statului român faţă de care are această obligaţie) promovării recursului, ci doar a preluat în mod fidel argumentele invocate prin recursul promovat de intervenienta A&S.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia atacată ca urmare a învestirii cu rejudecarea apelului formulat de către Agenţia Domeniilor Statului conform deciziei de casare nr. 3932/30.11.2007 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor formulate de ADS şi intervenienta S.C A&S International 2000 S.R.L.

Procurorul Mihaela Cozmaciuc şi-a exercitat profesia cu gravă neglijenţă ceea ce a condus la o eroare judiciară. Procurorul a promovat o cale de atac vădit neîntemeiată, cu încălcarea normelor de procedură incidente.

Dispoziţiile art. 45 alin. 5 C.proc.civ. îi conferă procurorului legitimare procesuală activă în promovarea căilor de atac împotriva oricăror hotărâri "în condiţiile legii".

Aşadar, pornind de la situaţia premisă a respectării dispoziţiilor legale incidente (de drept material sau procesual), procurorul poate promova cale de atac împotriva oricărei hotărâri.

În speţa de faţă, situaţia premisa nu este îndeplinită, în sensul că procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat un recurs cu nerespectarea principiilor elementare de drept şi ale normelor procedurale din materia recursului.

Procedând de asemenea manieră caracterizată de gravă neglijenţă, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat un recurs profund neîntemeiat împotriva unei hotărâri temeinice şi legale, neinvocând niciun motiv pertinent de recurs ci doar aşa-zise critici care tind să repună în discuţie aspecte tranşate cu putere de lucru judecat de instanţa de casare, ignorând astfel dispoziţiile legale din materia recursului; cu ignorarea intereselor statului român care ar fi prejudiciate prin admiterea recursului pe care procurorul l-a promovat.

În primul rând, procurorul nu a studiat actele dosarului atunci când a promovat recursul, acest lucru fiind cu atât mai necesar cu cât procurorul nu a participat la judecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. 1281/2/2008, ci, din diverse motive, nu a făcut decât să răspundă prompt sesizării pe care i-a adresat-o intervenienta A&S şi să preia integral şi ad litteram motivele de recurs formulate de aceasta.

Concluzionând cu privire la acest aspect, procurorul, prin grava neglijenţă de care a dat dovadă prin nerespectarea dispoziţiilor art. 304 C.proc.civ., a comis o gravă eroare judiciară prin promovarea unui recurs fundamentat pe critici de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, cum prevăd dispoziţiile legale din materia recursului (acesta fiind unul dintre aspectele care întăresc afirmaţia potrivit căreia procurorul nu a studiat actele dosarului anterior promovării recursului).

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
06:21