JAF de 35 de milioane de euro la IRIGAȚII

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a angajat paznici profesioniști, cu milioane de euro, pentru a proteja sistemul de irigații și pe cel de desecare. După ce i-a angajat, valoarea furturilor s-a dublat, creându-se un prejudiciu uriaș.

Construit în perioada comunistă, singurul sistem care i-ar fi putut ajuta pe proprietari să-și ude culturile, dar să le şi protejeze de viituri, este acum falimentar, după ce a fost devalizat, ani de-a rândul. Indolența șefilor de la Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) poate fi considerată atac la siguranța națională, având în vedere că sistemul de irigații și cel de desecare în caz de inundații sunt considerate de importanță națională.

Până în 2012, 80% din sistemul de irigații și stațiile de desecare erau păzite de angajații Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Atunci, pentru că s-a constatat că numărul furturilor ajunsese la o medie de 404 anual, în perioada 2004-2011, șefii Agenţiei Naţionale au luat decizia să angajeze paznici privați.

Zis şi făcut - în 2011, au fost contractați paznici privați, dar socoteala din ANIF nu s-a potrivit cu aceea de pe teren. În loc să scadă furturile, pagubele au crescut mai ceva ca la jafurile din Vestul Sălbatic, reiese dintrun raport finalizat de Curtea de Conturi a României în iunie 2014.
Cu „profesioniștii", furturile s-au dublat

Inspectorii Curţii de Conturi s-au îngrozit de-a dreptul după ce au socotit, pe hârtie, cât de eficient şi de inteligent a fost gestionat serviciul de pază, timp de doi ani, după angajarea de pază privată. În raportul de control, ei au stabilit că valoarea medie a furturilor din primul trimestru al anului 2014 a fost aproape dublă (1,9 ori) față de media din perioada 2004 - 2011, de la 3,5 milioane de lei la 6,6 milioane de lei. Chiar şi atunci când s-au raportat la moneda euro, rezultatul calculelor privind furturile din patrimoniul ANIF au rămas la fel de îngrijorătoare - cu pază privată paguba a fost de 1,5 milioane de euro pe trimestrul I 2014, faţă de numai un milion de euro, cât era media furturilor din perioada în care ANIF îşi asigura paza din mijloace proprii.

24 milioane de euro pentru paza păguboasă
Cifrele sunt cu atât mai halucinante atunci când aflăm că paza privată a costat chiar şi de o sută de ori mai mult decât cea făcută cu proprii angajaţi. „Faptul că numărul furturilor/ distrugerilor nu a înregistrat diminuări semnificative după anul 2011 (așa cum ar fi fost normal), în condițiile în care valoarea alocațiilor bugetare/ cheltuielilor destinate asigurării pazei cu operatori a crescut de 71 de ori în anul 2012 și de 104 ori în 2013 față de 2010/2011, ridică serioase semne de întrebare atât asupra eficacității acestei metode, cât și asupra calității și performanței manageriale de la nivelul centralei ANIF și de la nivelul sucursalelor, cu privire la modul în care a fost contractată, monitorizată și verificată asigurarea pazei prin acești operatori", se arată în documentul citat.

Potrivit calculelor inspectorilor, valoarea cheltuielilor destinate asigurării pazei cu operatori economici specializați a fost de 44,7 milioane de lei (echivalent 9,9 milioane de euro) în anul 2012 și de 65,6 milioane de lei (echivalent 14,6 milioane de euro) în 2013. Adunând cele două sume, rezultă că s-au cheltuit din bani de la buget mai mult de 24 milioane de euro pentru a plăti o pază păguboasă. Adăugat la suma furturilor din 2004 încoace, prejudiciul depăşeşte 35 de milioane de euro.

Furturi de 11,2 milioane de euro în 2004 - 2014
ANIF a fost, practic, devalizată. Curtea de Conturi a constatat că valoarea pagubelor, numai din furturi, este de aproximativ 42,8 milioane de lei, adică mai mult de 11,2 milioane de euro. „Valoarea pagubelor a însumat aproximativ un milion de euro pe an, în perioada 2004-2011, și respectiv 1,5 milioane de euro în perioada 2012-2013", se arată în raportul întocmit de inspectori după ce au verificat starea sistemului de irigații și a stațiilor de pompare.

ANIF: „Ne-am făcut treaba bine"
Deși jaful este evident, iar concluziile controlului sunt dezastruoase, șefii ANIF suțin că ei și-au făcut treaba cum trebuie și că nu au ce să-și reproșeze. „Conducerea ANIF consideră că au fost respectate și aplicate, în mare măsură, în perioada 2004-2013, prevederile privind obligația de a asigura paza și protecția infrastructurii - chiar și în condițiile în care valoarea furturilor a crescut", au consemnat inspectorii care a fost punctul de vedere al șefilor de la Îmbunătățiri Funciare. Potrivit răspunsurilor, șefii instituției s-au catalogat cu „foarte bine" pentru modul în care ANIF s-a preocupat și implicat în ceea ce privește contractarea serviciilor de pază și au trecut calificativul „bine" pe evaluarea care a stabilit modul în care a reușit să se asigure paza și protecția infrastructurii.
Mai aberant: au trecut pe raportul privind activitatea de contractare și asigurare a pazei calificativul „foarte bine", în condițiile în care valoarea pagubelor din furturi și cea a asigurării pazei este uriașă. La fel s-a gândit și Dănilă Prepeleac după ce s-a întors de la târg cu o pungă goală primită pentru perechea de boi!

Milioane de euro plătiți pe concedieri făcute aiurea și pe încadrări nelegale
Pe lângă milioanele aruncate în vânt pentru o pază privată păguboasă, Statul mai este obligat acum să dea alte milioane, după ce angajații concediați de la ANIF au dat în judecată instituția, se arată în același raport. Nu este numai atât: în timp ce concediau aiurea, şefii ANIF au făcut angajări din privat, creându-se astfel un prejudiciu mare în vistieria ANIF-ului.

105 milioane lei pentru 4.000 de salariați concediați
De la ANIF au fost concediați nu mai puțin de 4.225 de angajați, din totalul de 4.877.
Ulterior, 963 au fost reangajați, după ce au primit plăți compensatorii, iar restul au încasat milioane de euro din aceleași plăți.
După concedieri, șefii ANIF șiau dat seama că nu se descurcă și au început să facă noi angajări. „Au fost stabilite compensații pentru 4.225 de persoane concediate însumând 52,4 milioane de lei (11,6 milioane de euro) din care aferente personalului concediat și reangajat (963) - 13,2 milioane de lei (2,9 milioane de euro)", se arată în raport.
Alte 39,2 milioane de lei (8,7 milioane de euro) au fost cheltuielile pentru cei 3262 de salariaţi concediaţi, care nu au fost reangajaţi.

Angajări din privat „ca să meargă bine"
Inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că, începând cu luna iunie 2012, Adi Barbu (foto), directorul general ANIF, numit prin detașare, ar fi practicat „în mod extins" numirea prin detașare în posturi/funcții stabilite prin statutul de funcții aprobat de către Ministerul Agriculturii, a unor persoane angajate la alte entități, cu precădere operatori economici privați. „Aproximativ 60 de persoane, din care 40 la filialele teritoriale și aproximativ 20 la centrală au fost angajate prin detașare, de regulă pe durate de șase, 12 luni - inclusiv pe funcțiile de director economic, respectiv de șef serviciu juridic fiind ocupate, prin decizie a directorului general, de către persoane detașate de la operatori economici privați", au constatat inspectorii. Ei au explicat că nu pot accepta motivațiile și justificările conducerii ANIF.

Salarii mai mari pentru cei aduși de la firme private
În notele scrise de şefii ANIF au apărut explicaţii care probează batjocura faţă de cheltuirea banului public. Conform acestora, s-a ocolit legea în ceea ce privește angajările pentru a merge bine instituția. „Au apărut subiectivismul și abuzuri, ca urmare a inexistenței procedurilor interne de selecție și angajarea pe baza criterilor formalizate, precum pătrunderea în sistem a unor persoane fără pregătirea și experiența profesională necesare", au constatat inspectorii Curții de Conturi. Mai mult, se arată în raport, cei aduși de la firme private au primit salarii și mai mari decât angajații ANIF, deși unii nu aveau pregătirea necesară.

Atac la siguranța națională
Considerat, conform legii, bun al statului de importanță națională, Sistemul național de irigații și desecare a fost distrus sistematic. Indolența actualei conduceri de la ANIF, dar și a celorlalți șefi care s-au perindat de-a lungul anilor, poate costa foarte mult România: creșterea vulnerabilității privind asigurarea și prezervarea securității alimentare naționale, și chiar distrugerea singurului sistem care poate ajuta în caz de secetă sau inundații ca să nu se distrugă culturile agricole. „Dacă tot vorbim, de 20 de ani, de infrastructura României ar trebui să acordăm prioritate infrastructurii agricole. Pentru refacerea sistemului de irigații e nevoie, mai ales, de voință politică", susțin specialiștii în domeniu.

Sursa: www.evz.ro