Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti,cercetata de CSM

Ultimele săptămâni au abundat în acuze aduse procurorilor. Dar au fost acuze aduse de către oameni politici şi le putem considera, până la urmă, declaraţii politice.

Să nu uităm, însă, că unii procurori acţionează şi împotriva unor oameni simpli sau a unor societăţi comerciale care-şi caută dreptatea prin instanţe. Şi, uneori, oamenii legii, cei plătiţi să aplice legea sunt primii care o încalcă. Dacă în primul caz este vorba de politică, în cazul prezentat de către noi se poate vorbi despre interese economice.

Cazul este simplu, în ciuda documentaţiei stufoase ce însoţeşte acest material, documentaţie destinată în primul rând specialiştilor, pentru a nu fi acuzaţi de afirmaţii fără acoperire. Agenţia Domeniilor Statului a concesionat un teren agricol de peste 8.000 de hectare, unei societăţi comerciale, SC Vitifam SRL, din Feteşti. Pentru că acelaşi teren era dorit şi de o altă societate, care-l avusese concesionat anterior, s-a ajuns în instanţă. După mai multe procese, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că terenul revine Vitifam. ADS ieşea şi în câştig, preţul primit ca redevenţă fiind mai mare decât cel oferit de societatea concurentă. Dar pentru că se încurcau, probabil, ceva interese, s-a făcut recurs, procesul a luat-o de la capăt, lucrurile s-au dat peste cap şi nimeni nu mai înţelege nimic.

Cine credeţi că a făcut recursul cu pricina? Ei bine, Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care, teoretic, trebuie să apere interesul statului, adică al ADS. Iar domnia sa înţelege să apere interesele statului dând mai ieftin terenul în cauză, adică aducând mai puţini bani la buget. De ce, oare? La dosar se regăseşte şi o expertiză, care demonstrează că Statul român va fi păgubit cu peste 20 mil euro.

RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ EXTRAJUDICIARĂ

Subsemnata POSTOLE OLIVIA, expert contabil, am acceptat misiunea efectuării unei expertize contabile extrajudiciare pentru SC VITIFAM SRL, cu sediul în Feteşti, jud. Ialomiţa.

Clientul vrea sa se calculeze care este diferenţa de redevenţă care ar trebui plătită pentru suprafaţa de teren cu destinaţie agricola de 8546 ha catre Agenţia Domeniilor Statului, care a încheiat două contracte de concesiune pentru acelaşi teren cu două societăţi comerciale, fixând şi redevenţe diferite.

Concluzii
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul prezentului raport de expertiză, formulăm următoarele concluzii la obiectivele fixate acesteia:

Cuantumul redevenţei care ar trebui plătită în anul 2011 de SC A& S INTERNAŢIONAL 2000 - contractul de concesiune nr.10/05.2004, către Agenţia Domeniilor Statului pentru un teren cu destinaţie agricolă în suprafaţa de 8546 ha este de 3288992,09 lei.
Cuantumul redevenţei care ar trebui plătită în anul 2011 de SC VITIFAM SRL- contractul concesiune nr.11/27.05.2011, către Agenţia Domeniilor Statului pentru un teren cu destinaţie agricolă în suprafaţa de 8546 ha este de 4805137,22 lei.

Dacă pentru un an redevenţa ce ar trebui achitată către Agenţia Domeniilor Statului de către SC VITIFAM, pentru anul 2011 - contractul concesiune nr. 111/21.05.2011 este cu 1516145,13 lei mai mare decât redevenţa ce ar trebui achitată de SC A& S INTERNAŢIONAL 2000 - contractul de concesiune nr. 10/05.2004, în 20 de ani diferenţa între cele două contracte de concesiune va fi de 30.322.902,6 lei.

Plângere împotriva procurorului

Cum era şi firesc, reprezentanţii Vitifam au adresat CSM o plângere prin care aduc la cunoştinţă acestei instituţii detaliile cazului. Din cauza lipsei de spaţiu, am fost nevoiţi să nu o publicăm în totalitate. Am omis părţile pur tehnice, înţelese doar de către jurişti. În schimb, restul plângerii oferă toate detaliile acestui caz:

„Subscrisa, S.C. VITIFAM S.R.L., formulăm prezenta plângere, prin care solicităm Consiliului Superior al Magistraturii:
Să verifice în ce măsură au fost respectate de către procurorul Mihaela Cozmaciuc dispoziţiile legale privind promovarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri în materie civilă în dosarul nr. 1281/2/2008 aflat în prezent pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
Să declanşeze cercetarea disciplinară şi să procedeze la atragerea răspunderii disciplinare a magistratului Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;
Să aplice sancţiunile disciplinare corespunzătoare, în condiţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004, împotriva procurorului Mihaela Cozmaciuc, având în vedere următoarele motive:

Scurtă prezentare a cauzei în care este parte subscrisa şi în care procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului cu nerespectarea vădită a dispoziţiilor legale

Obiectul dosarului nr. 1281/2/2008 este reprezentat de recursurile formulate de către recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, recurenta-intervenientă S.C. A&S International 2000 S.R.L. ("A&S") şi recurenta-pârâtă Agenţia Domeniilor Statului („ADS") împotriva Deciziei civile nr. 270/16.06.2011 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 1281/2/2008.

Dosarul se află în al doilea ciclu procesual, urmare a pronunţării de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Deciziei comerciale nr. 3932/30.11.2007 pronunţată în dosarul nr. 20367/2/2004 prin care s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului Agenţiei Domeniilor Statului.
Prin decizia pronunţată de Curtea de Apel în rejudecare instanţa a respins ca neîntemeiat apelul formulat de către Agenţia Domeniilor Statului împotriva sentinţei comerciale nr. 7786/09.06.2004, pronunţata de Tribunalul Bucureşti - secţia a VI comercială în dosarul nr. 1178/2004, prin care a fost admisa cererea subscrisei şi a fost obligată pârâta ADS la încheierea unui contract de concesiune având ca obiect suprafaţa de 8546 ha, în conformitate cu dispoziţiile art. 211 din Legea 268/2001 modificată, conform cărora terenurile cu destinaţie agricolă vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acţiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinaţie agricolă precum şi dispoziţiilor art. 1073 şi urm. Cod Civil.

La data de 27.05.2011, între subscrisa şi ADS s-a încheiat Contractul de Concesiune prin atribuire directă nr. 11/27.05.2011, prin care s-a transmis dreptul şi obligaţia de exploatare a terenului agricol în suprafaţă totală de 8402,1173 ha cu aplicarea Legii nr. 268/2001, Legii nr. 249/2003, H.G. nr. 354/2005 si a H.G. nr. 859/2009 în schimbul unei redevenţe în conformitate cu obiectivele impuse de legislaţia aplicabilă ADS.

În cadrul dosarului nr. 1281/2/2008, S.C. A&S International 2000 S.R.L are poziţie procesuală de intervenientă în interesul ADS. Interesul acesteia de a interveni în acest dosar este dat de faptul că în anul 2004, prin Contractul de concesiune nr. 10/05.08.2004, ADS a concesionat către A&S terenul cu destinaţie agricolă în suprafaţă de 8546 ha, teren cu privire la care, prin sentinţa comercială definitivă nr. 7786/09.06.2004, i s-a recunoscut societăţii noastre dreptul de a-i fi concesionat, drept concretizat, de altfel, prin încheierea contractului de concesiune nr. 11/27.05.2011.

Este locul a menţiona faptul că, pe parcursul perioadei în care A&S şi-a exercitat dreptul concesionar asupra terenului în suprafaţă de 8546 ha, urmare a controalelor efectuate de către autorităţile competente ale statului, au fost descoperite numeroase nereguli în exercitarea acestui drept de către A&S cu înlesnirea oferită de ADS, pe care, procurorul, cu minime diligenţe, le-ar fi putut descoperi şi valorifica în cadrul prezentului dosar.

Promovarea de către reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, procurorul Mihaela Cozmaciuc, a recursului împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti nr. 270/16.06.2011. Motivele de recurs invocate

La sesizarea intervenientei A&S, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 270/16.06.2011.

În acest scop, magistratul nu a studiat nici actele dosarului, nici hotărârea recurată în vederea stabilirii necesităţii (ca urmare a unor vicii de legalitate ale acestei hotărâri) şi oportunităţii (prin prisma protejării intereselor statului român faţă de care are această obligaţie) promovării recursului, ci doar a preluat în mod fidel argumentele invocate prin recursul promovat de intervenienta A&S.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia atacată ca urmare a învestirii cu rejudecarea apelului formulat de către Agenţia Domeniilor Statului conform deciziei de casare nr. 3932/30.11.2007 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor formulate de ADS şi intervenienta S.C A&S International 2000 S.R.L.

În primul ciclu procesual, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înlăturat în mod irevocabil o serie de critici. Prin decizia de casare s-a statuat astfel cu caracter obligatoriu pentru judecătorii instanţei de trimitere şi cu putere de lucru judecat că subscrisa aveam dreptul de a solicita atribuirea directă a terenului agricol aferent activelor dobândite de la S.C. Agrozootehnica SA Stelnica, în temeiul art.211 - 213 din Legea 268/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea 249/2003.

Unicul motiv pentru care instanţa de control judiciar a trimis cauza spre rejudecare a fost legat de faptul că nu s-au motivat soluţia atribuirii întregii suprafeţe de teren de 8.546 ha şi înlăturarea concluziilor expertizei tehnice, înalta Curte dispunând „o se stabili argumentat suprafaţa de teren necesară exploatării activelor deţinute de reclamantă în raport de natura fiecăruia dintre acestea."

În soluţionarea apelului, Curtea de Apel Bucureşti a dispus efectuarea unui raport de expertiză în completare, având ca obiectiv stabilirea argumentată a suprafeţei de teren necesară exploatării activelor deţinute de reclamantă în raport de natura fiecăruia dintre acestea, aspect de fapt impus a fi lămurit exact în această formă de către înalta Curte prin ultimul paragraf al deciziei de casare.

După întocmirea acestei expertize suplimentare, instanţa de apel a analizat întreg probatoriul administrat şi a stabilit situaţia de fapt relevantă în cauză:

Din conţinutul şi concluziile raportului de expertiză rezultă că suprafaţa necesară exploatării activelor este de 8546,12 ha, aceeaşi suprafaţă cu cea stabilită prin sentinţa comercială nr.7786 din 09.06.2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a Vl-a Comercială, argumentându-se această concluzie prin conţinutul raportului de expertiză.

2. Temeinicia prezentei plângeri. Necesitatea aplicării sancţiunilor procedurale cele mai severe. Grava neglijenţă de care a dat dovadă procurorul Mihaela Cozmaciuc a condus la producerea unei erori judiciare

Procurorul Mihaela Cozmaciuc şi-a exercitat profesia cu gravă neglijenţă ceea ce a condus la o eroare judiciară. Procurorul a promovat o cale de atac vădit neîntemeiată, cu încălcarea normelor de procedură incidente
Dispoziţiile art. 45 alin. 5 C.proc.civ. îi conferă procurorului legitimare procesuală activă în promovarea căilor de atac împotriva oricăror hotărâri "în condiţiile legii".
Aşadar, pornind de la situaţia premisă a respectării dispoziţiilor legale incidente (de drept material sau procesual), procurorul poate promova cale de atac împotriva oricărei hotărâri.

În speţa de faţă situaţia premisă nu este îndeplinită, în sensul că procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat un recurs cu nerespectarea principiilor elementare de drept şi ale normelor procedurale din materia recursului.

Procedând de asemenea manieră caracterizată de gravă neglijenţă, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat un recurs profund neîntemeiat împotriva unei hotărâri temeinice şi legale, neinvocând niciun motiv pertinent de recurs ci doar aşa-zise critici care tind să repună în discuţie aspecte tranşate cu putere de lucru judecat de instanţa de casare, ignorând astfel dispoziţiile legale din materia recursului; cu ignorarea intereselor statului român care ar fi prejudiciate prin admiterea recursului pe care procurorul l-a promovat.

În primul rând, astfel cum am arătat, procurorul nu a studiat actele dosarului atunci când a promovat recursul, acest lucru fiind cu atât mai necesar cu cât procurorul nu a participat la judecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. 1281/2/2008, ci, din diverse motive, nu a făcut decât să răspundă prompt sesizării pe care i-a adresat-o intervenienta A&S şi să preia integral şi ad litteram motivele de recurs formulate de aceasta.

Dacă ar fi procedat în sens contrar, cum de altfel prevăd normele de procedură şi cele care reglementează activitatea procurorilor, acesta ar fi trebuit să observe aspectele pe care le vom dezvolta mai jos şi care l-ar fi împiedicat să procedeze la promovarea recursului.
Astfel, în al doilea rând, prin motivele de recurs invocate, Ministerul public prin reprezentantul său, procurorul Mihaela Cozmaciuc, invocă motive de netemeinicie a hotărârii recurate, mai exact se manifestă dezacordul cu privire la modul în care au fost apreciate şi valorificate probele în faţa instanţei de apel.

Or, formularea criticilor de netemeinicie încalcă dispoziţiile imperative ale art. 304 C.proc.civ. care reglementează controlul exclusiv de legalitate pe care îl permite calea extraordinară de atac a recursului, criticile de netemeinicie fiind inadmisibile. Astfel, modul in care instanţa de apel a înţeles sa aprecieze probele administrate şi in particular concluziile raportului de expertiza Mărăcineanu nu poate face obiectul analizei în calea de atac a recursului.

Instanţa a încuviinţat obiecţiunile formulate de părţi, expertul Mărăcineanu a răspuns acestora, concluziile acestuia alături de cele reţinute sub aspect faptic de expertul Mitoiu constituind baza stabilirii situaţiei de fapt de către instanţa de apel. Aplicarea propriu-zisa a legii la situaţia de fapt astfel stabilită a fost realizata de către instanţa, singura de altfel abilitată în acest sens.

În ceea ce priveşte solicitarea de efectuare a unui nou raport de expertiză, argumentele invocate de recurent pun în discuţie temeinicia soluţiei adoptate de către instanţa de apel şi modalitatea în care aceasta a interpretat probatoriul administrat cu privire la situaţia fiecărei categorii de active a fost analizata de ambii experţi, iar in final de către instanţa de judecată, chestiuni care în mod evident nu pot face obiectul verificării de legalitate din faţa instanţei de recurs.

Concluzionând cu privire la acest aspect, procurorul, prin grava neglijenţă de care a dat dovadă prin nerespectarea dispoziţiilor art. 304 C.proc.civ., a comis o gravă eroare judiciară prin promovarea unui recurs fundamentat pe critici de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, cum prevăd dispoziţiile legale din materia recursului (acesta fiind unul dintre aspectele care întăresc afirmaţia potrivit căreia procurorul nu a studiat actele dosarului anterior promovării recursului).

În al treilea rând, procurorul, prin motivele de recurs formulate, aduce în discuţie inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 211 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu ignorarea faptului că acest aspect a fost deja tranşat în mod irevocabil prin Decizia de casare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.3932/30.11.2007.

Nu în ultimul rând, arătăm faptul că, prin promovarea unei căi de atac vădit nefondate împotriva unei hotărâri temeinice şi legale, procurorul Mihaela Cozmaciuc prejudiciază şi interesele statului român având în vedere faptul că redevenţa pentru care s-a încheiat Contractul de concesiune 11/27.05.2011 este inferioară celei prevăzute în Contractul de concesiune încheiat cu A&S nr. 10/05.08.2004, ceea ce înseamnă că, prin rămânerea în fiinţă a acestui din urmă contract de concesiune în detrimentul celui încheiat de ADS cu subscrisa, statul român ar suferi un prejudiciu de aproximativ câteva milioane de euro.

Mai mult decât atât, astfel cum am arătat la pct. 1.1., cu prilejul controalelor efectuate de autorităţile competente, s-au descoperit o serie de nereguli în exercitarea de către A&S a Contractului de concesiune nr. 10/05.08.2004, nereguli pe care procurorul Mihaela Cozmaciuc ar fi trebuit să le cunoască şi care i-ar fi trezit cel puţin câteva semne de întrebare cu privire la legitimitatea sesizării adresate de A&S, caz în care cel puţin ar fi lecturat dosarul în care a promovat calea de atac.

Sancţiunile disciplinare incidente

Având în vedere cele de mai sus, procurorul Mihaela Cozmaciuc a încălcat în mod flagrant dispoziţiile de drept procesual aplicabile, promovând o cale de atac profund neîntemeiată.

Prin raportare la gravitatea faptelor de care se face vinovat magistratul Mihaela Cozmaciuc, solicităm aplicarea celor mai severe sancţiuni disciplinare, având în vedere că acesta a determinat producerea unei grave erori judiciare. Pe cale de consecinţă vă solicităm să procedaţi de urgenţă la cercetarea disciplinară a procurorului Mihaela Cozmaciuc.

S.C. VITIFAM S.R.L."