Procurorul Maximilian Bălăşescu, condamnat la 5 ani de închisoare pentru luare de mită

Judecatoarea Cristina Craiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, care a pronuntat sentinta, i-a respins fostului procuror Maximilian Balasescu toate probele in aparare - printre care si audierea prietenului sau apropiat Dragos Raducanu - si l-a condamnat la 5 ani de inchisoare, desi a retinut, in motivarea deciziei, data publicitatii in data de 11 iulie 2012, ca "in cazul coruptiei pasive a agentilor publici - printre care se numara si magistratii procurori, in aceasta materie, de multe ori imprejurarile dovedite cu depozitiile martorilor sunt fapte probatorii sau indirecte".

Asa fiind, rezulta ca Max Balasescu a fost condamnat tinand seama doar de depozitiile martorilor acuzarii, in conditiile in care, la ultimul termen pe fond judecatoarea Cristina Craiu i-a respins cererea avocatului Alexandru Chiciu de audiere a trei martori in apararea fostului procuror.

Avocatul lui Maximilian Balasescu, maestrul Alexandru Chiciu, urmarea sa dovedesca, prin audierea lui Dragos Raducanu, imprejurarea ca in convorbirea interceptata ambiental din data de 31 ianuarie 2012 dintre Max Balasescu si denuntatorul sau Sebastian Dobrescu se vorbeste intr-adevar despre bani, respectiv despre suma de 50.000 de euro, dar intr-un alt context - nu de mita, ci de recuperarea unui prejudiciu in Dosarul Vrajitoarelor, instrumentat la acea vreme de procurorul Balasescu.

Avocatul Alexandru Chiciu urmarea sa dovedeasca faptul ca in respectiva inregistrare cei doi vorbesc in paralel, fiecare intelegand altceva in raport de suma de 50.000 de euro si ca inregistrarea ambientala nu dovedeste nimic in sensul vinovatiei clientului sau, asa cum a sustinut si Max Balasescu in fata instantei, la momentul audierii sale. Rationamentul a fost catalogat de judecatoare drept "ad absurdum".

Judecatoarea Cristina Craiu a respins proba cu martori la ultimul termen de judecata pe fond si a retinut, in motivarea deciziei ce se urmarea prin aceasta "doar a se proba a procurorului, pentru a valida un rationament ad absurdum, sustinut in aparare si anume ca, din discutiile purtate intre procuror si invinuit, la 31 ianuarie 2012, rezulta ca acestia "

Judecatoarea Cristina Craiu in motivarea deciziei: "Analiza probelor de vinovatie si a apararilor dezvoltate de inculpatii Balasescu Maximilian Ion, Ene Cristian Marian si Simirianu Marian - prin aparatorii alesi. Probatiunea infractiunilor de coruptie si, in special, a infractiunilor de luare de mita implica intotdeauna dificultati datorita naturii infractiunilor care sunt corelative, aceasta implicand doi autori- mituitorul si denuntatorul mituit care nu are interesul sa divulge fapta, cand folosul este transmis pentru un lucru nelegal.

Datorita multitudinii elementelor de conspirare si a formelor atipice pe care le ia luarea de mita, mai ales in cazul coruptiei pasive a agentilor publici - printre care se numara si magistratii procurori, in aceasta materie, de multe ori imprejurarile dovedite cu depozitiile martorilor sunt fapte probatorii sau indirecte. De aceea, o importanta deosebita o au procedeele probatorii si in special interceptarile in mediu ambiental care prezinta avantajul ascultarii discutiilor in timp real, cum a fost cazul in speta" (...) Inculpatul Balasescu Maximilian Ion, pentru a demonstra caracterul fictiv, nereal al acuzatiilor a solicitat, exempli gratia, pentru a-si dovedi nevinovatia, ca proba in aparare, pe situatia de fapt, audierea martorului D.R. - prietenul sau apropiat - potrivit propriilor alegatii in fata instantei, in sedinta publica din 15.05.2012.

Cu privire la circumstantele factuale relevate de convorbirea din 31 ianuarie 2012, apararea a sustinut ca „ intentia procurorului Balasescu a fost de a opri procedurile de executare in cauza si de a discuta cu invinuitul D. (n.n. - Dobrescu Sebastian) elemente tinand de acoperirea prejudiciului cauzat partii vatamate I.Z. (n.n. - Ioana Zavoranu), in conditiile in care datele de la dosar indicau cu valoare de indiciu, nu cu valoare probatorie, ca o suma de 50.000 euro ar fi apartinut lui D.S. in totalul sumei imprumutate de partea vatamata I.Z. Demersurile procurorului Balasescu si intentiile acestuia, puteau fi confirmate de martorul D.R. care daca ar fi fost ascultat putea confirma ca atunci cand s-a referit la suma de 50.000 euro, procurorul Balasescu Maximilian s-a referit la ipoteza „ca D.S. sa renunte la executarea partii vatamate si respectiv la recuperarea sumei de 50.000 euro de la aceasta".

In declaratia data in sedinta de judecata din data de 15.05.2012 inculpatul Balasescu Maximilian Ion a aratat ca: „Eram impreuna cu prietenul meu apropiat D. R. (n.n. - Dragos Raducanu) la masa in momentul in care am primit de la Ene Cristian mesaje prin care acesta imi comunica ca doreste sa se intalneasca cu mine in orice conditii si la orice ora. Atunci eu mi-am adus aminte de D. (n.n. - Dobrescu) si l-am intrebat pe prietenul meu D.R. (n.n. - Dragos Raducanu) daca a auzit de el prin oras, spunandu-i ca acesta incearca sa faca presiuni sa-si recupereze suma de 50.000 euro din vanzarea apartamentului partii vatamate. R. (n.n. - Raducanu) m-a intrebat ce vreau sa obtin de la D. (n.n. - Dobrescu) in aceasta cauza, iar eu i-am raspuns ca vreau sa renunte la executare si sa-si recupereze cei 50.000 euro din garantiile lasate de B.S.C. (n.n. - Buzea Sava Craiff, inculpat in Dosarul Vrajitoarelor) Neoficial, aflasem ca D. a restituit cele 2,8 kg. aur si a primit cei 22.000 euro dobanda iar in schimbul sumei de 50.000 euro a primit de la B., doua terenuri.

Precizez ca D. este un prieten apropiat si este patronul unui service auto". Prin urmare, nu s-a urmarit a se proba lipsa de temeinicie a continutului informativ al convorbirii ambientale din data de 31 ianuarie 2012, care a fost, in fapt, integral recunoscut de catre inculpatul Balasescu Maximilian Ion ci doar a se proba „intentia reala" a procurorului, pentru a valida un rationament ad absurdum, sustinut in aparare si anume ca, din discutiile purtate intre procuror si invinuit, la 31 ianuarie 2012, rezulta ca acestia „vorbesc in paralel", exista neintelegeri cu privire la sensul exprimarilor si cu privire la scopul conversatiei.

Intentia, tinand de latura subiectiva a infractiunii rezulta insa numai din materialitatea faptelor, iar elementele de fapt continute de probe se interpreteaza prin coroborare, analiza in cadrul careia declaratiile inculpatilor care sunt intotdeauna divizibile pot servi la aflarea adevarului in masura in care converg - intr-o cheie de interpretare ce tine de silogismul logico-juridic, in mod credibil si convingator, catre ceea ce rezulta din ansamblul celorlalte probe administrate. Totodata, Curtea a gasit drept deosebit de contrariant faptul ca martorul propus de inculpatul Balasescu sa dovedeasca realele sale intentii, a luat cunostinta, la fel ca si inculpatul Ene (de data aceasta retinerea este fundamentata pe analiza a ceea ce rezulta, convingator, din probe) tot in calitate de persoana foarte apropiata, de mersul anchetei pe care o efectua, ca procuror, intr-un dosar de urmarire penala si de interesul manifestat fata de unul dintre invinuitii in cauza".

Max Balasescu, in instanta, la audiere: "Dobrescu a realizat ca nu am cerut niciun ban"

Maximilian Balasescu a declarat, in momentul audierii sale in fata Curtii de Apel Bucuresti: "Am realizat ca e o neconcordanta intre ce discutam eu si ce intelegea el. Cand m-a intrebat daca am incredere in fratior eu nu stiam ca se refera la Ene Cristian eu credeam ca se refera la Dragos Raducanu (n.n. - in raport cu care Max Balasescu obisnuia sa foloseasca termenul "fratelli"). Cand si-a dat seama ca discutia e despre 50.000 de euro Dobrescu a inceput sa rada.

Tot Dobrescu mi-a spus ca un volum l-a dat deja (...) Am realizat ca Dobrescu e in eroare si i-am spus acestuia sa stea linistit ca cel cu care a discutat nu are cum sa faca asa ceva. Cand Dobrescu mi-a spus ca sunt mai multe discutii, m-am gandit ca au fost mai multe persoane si atunci i-am spus ca nu ma intereseaza, discutia a fost de 50.000 de euro. Am spus ca nu e vorba nici de 6, nici de 7, nici de 100.000 de euro, nu e vorba de niciun ban.

La replica mea, Dobrescu a ramas mirat, iar eu l-am intrebat daca a inteles. (...) Cand l-am intrebat m-am referit la faptul daca el a realizat ca a fost mintit, in sensul ca nu am cerut niciun ban. Dobrescu mi-a raspuns . Dupa ce am iesit din incaperea in care s-a purtat discutia Dobrescu m-a intrebat daca sunt surprins si i-am spus , spunandu-i ca . Dobrescu a realizat atunci ca eu nu am cerut niciun ban..."