Best Dental

Procurorul Mihaela Cozmanciuc contra Statului român. Prejudiciu de peste 20 milioane euro la bugetul de stat

Constantin Georgescu, 27 ianuarie 2013, Ora 23:33

  • print
  • |
procurorul-mihaela-cozmanciuc-contra-statului-roman-prejudiciu-de-peste-20-milioane-euro-la-bugetul-de-stat-29104-1.jpg

Ziarul Atac supune, de ceva timp, atenției opiniei publice un caz mai puțin obișnuit în lumea justiției.

Exceptând celelalte demersuri cel puțin ciudate care au avut loc în această speță, ne vom opri la acțiunile unui procuror ce pare să țină cu tot dinadinsul ca una dintre părțile din dosarul respectiv să iasă în câștig. Chiar dacă aceasta înseamnă păgubirea statului român. Domnia sa și-a permis să târască Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în acțiuni la limita legii, care pun în dificultate imaginea, și așa extrem de șifonată, a Justiției din România.

Pentru că nu este la prima "abatere", am încercat să aflăm mai multe despre acest procuror destul de controversat în unele medii. Ei bine, așa cum o dovedesc și declarațiile de avere pe care le-a depus în ultimii ani, procurorul Mihaela Cozmaciuc a avut un succes material de invidiat în ultima perioadă. Dacă în urmă cu câțiva ani avea un Oltcit de pe vremea lui Ceaușescu, 2000 de metri pătrați de teren, din care jumătate în extravilan și datorii mai mari decât cele câteva mii de euro depuse la bancă, lucrurile s-au schimbat radical.

Doamna procuror și soțul, avocat, au reușit să strângă, împărțind dreptatea și aplicând legea, o avere de invidiat. Rubricile din declarațiile de avere au devenit, cu fiecare an, insuficiente pentru realizările cuplului. Așa cum se vede din facsimilele alăturate, vorbim despre conturi serioase, "fără număr".

Ca să nu bată prea tare la ochi, descoperim și o stratagemă folosită de către mulți funcționari care trebuie să-și justifice, cumva, veniturile exagerate: o persoană care i-a împrumutat cu sume mari. În cazul nostru, o persoană fizică ce a împrumutat-o pe doamna procuror cu peste 100.000 de euro. Nu putem înțelege decât că doamna împrumută bani de pe la unii sau alții doar din dorința de a-și deschide mai multe conturi. Sau, cine știe, poate există și o altă explicație...

Oare este moral si legal ca un procuror sa imprumute bani de la un avocat, in speta de fata fiind vorba despre avocatul Puiu Mihail, acesta fiind asociat cu avocatul Cozmaciuc Cezar nimeni altul decat sotul doamnei procuror. Oare de ce?

Gurile rele spun că ceva e putred în Danemarca și că toți banii aceștia au un preț, echivalent cu ceva demersuri.

De ce, oare?

Unii procurori acţionează împotriva unor oameni simpli sau a unor societăţi comerciale care-şi caută dreptatea prin instanţe. Şi, uneori, oamenii legii, cei plătiţi să aplice legea sunt primii care o încalcă. În cazul prezentat de către noi se poate vorbi despre interese economice ale părților și nu este exclus să se ajungă la concluzia că și procurorul respectiv aleargă tot după ceva foloase materiale.

Cazul este simplu, în ciuda documentaţiei stufoase ce însoţeşte acest material, documentaţie destinată în primul rând specialiştilor, pentru a nu fi acuzaţi de afirmaţii fără acoperire. Agenţia Domeniilor Statului a concesionat un teren agricol de peste 8.000 de hectare, unei societăţi comerciale, SC Vitifam SRL, din Feteşti. Pentru că acelaşi teren era dorit şi de o altă societate, care-l avusese concesionat anterior, s-a ajuns în instanţă. După mai multe procese, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că terenul revine Vitifam. ADS ieşea şi în câştig, preţul primit ca redevenţă fiind mai mare decât cel oferit de societatea concurentă. Dar pentru că se încurcau, probabil, ceva interese, s-a făcut recurs, procesul a luat-o de la capăt.

Cine credeţi că a făcut recursul cu pricina? Ei bine, Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care, teoretic, trebuie să apere interesul statului, adică al ADS. Iar domnia sa, înţelege, să apere interesele statului dând mai ieftin terenul în cauză, adică aducând mai puţini bani la buget. De ce, oare? La dosar se regăseşte şi o expertiză, care demonstrează că Statul român va fi păgubit în timp, cu peste 20 milioane euro.

Există un precedent

Intervenţia procurorului Cozmaciuc de la PCAB trimite instanţa la jurisprudenţa CEDO. În cazul „Brumărescu vs. România", CEDO a calificat intervenţia procurorului într-o cauză cu autoritate de lucru judecat ca pe o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Ziarul ATAC a supus atenţiei opiniei publice şi instituţiilor abilitate litigiul existent între S.C. Vitifam SRL şi Administraţia Domeniilor Statului, pe terenul ce a aparţinut SC Agrozootehnica S.A. Stelnica. În cursul acestui litigiu unul dintre momentele interesante şi discutabile în acelaşi timp a fost acela în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a intervenit în acest dosar deşi privea o chestiune comercială, fapt rar întâlnit până acum în practică instanţelor din România.

Intervenţia surprinzătoare a parchetului într-o cauză civilă

Conform Curţii Constituţionale, „interpretarea instanţei de contencios european în virtutea principiului subsidiarităţii, se impune şi faţă de instanţă de contencios constituţional naţional", ceea ce se poate extinde asupra tuturor instanţelor, sunt de părere avocaţii SC.Vitifam SRL. Ţinând cont de literatura de specialitate, procurorul poate exercita toate căile de atac (ordinare sau extraordinare, de reformare sau retractare), împotriva tuturor hotărârilor judecătoreşti, inclusiv cele date în procesele la care nu a participat sau a celor în cazul cărora nu poate introduce acţiunea civilă.

În urma Hotărârii CEDO în cauza Brumărescu vs. România, prin OUG 58/2003 a fost modificat Codul de procedura civilă în sensul că s-a renunţat la calea de atac a recursului în anulare şi, în consecinţă, procurorul poate să introducă toate căile de atac ordinare sau extraordinare indiferent dacă a participat sau nu la procesul respectiv. În cauza Brumărescu vs. România se ştie situaţia de fapt: reclamantul câştigase irevocabil o acţiune în revendicare împotriva Statului, dar hotărârea a fost desfiinţată în urma introducerii unui recurs în anulare de către Procurorul General al României. În cauza judecată la Strasbourg, CEDO a notat că, la data faptelor, procurorul general al României, care nu era parte în procedura, avea competența de a ataca o hotărâre definitivă şi nu era ţinut de un termen. Totuşi, CEDO a arătat că, admiţând recursul în anulare în acest caz, ICCJ a şters în întregime o procedură judiciară care se finalizase, deci care dobândise „autoritate de lucru judecat" şi care, în plus, fusese şi executată. CEDO a mai arătat că „dreptul reclamantului la un proces echitabil în sensul art. 6 paragraf 1 din Convenţie a fost încălcat". Reprezentanţii SC Vitifam SRL se raportează la acest caz, susţinând că există mai multe similitudini: şi în acest litigiu e vorba de o hotărâre irevocabilă şi avea autoritate de lucru judecat, mai mult, era executată, deoarece se încheiase, ca efect al hotărârii, contractul de concesiune nr.11/2011 dintre ADS şi SC Vitifam SRL. Conducerea S.C. Vitifam SRL subliniază faptul că, ţinând cont de toate argumentele sus-menţionate, recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este un "recurs la recurs şi vine în contradicţie cu jurisprudenţa CEDO".

Recurs la recurs în dispreţul legii

Reamintim că în acest caz, împotriva procurorului Mihaela Cozmaciuc de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, SC Vitifam SRL a depus o sesizare la Inspecţia Judiciară a CSM.

Pe de altă parte, este surprinzătoare intervenţia Ministerului Public în această luptă dintre SC VITIFAM SRL, ADS şi A&S Internaţional 2000, motiv pentru care VITIFAM SRL a depus plângere la Inspecţia Judiciară a CSM şi împotriva procurorului Mihaela Cozmaciuc de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. În această plângere se arată cum procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului "cu nerespectarea vădită a dispoziţiilor legale". Este vorba tot de dosarul 1281/2/2008, în care A&S Internaţional 2000 SRL are calitate de intervenient în interesul ADS. "La sesizarea intervenientei A&S Internaţional 2000 SRL, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr.270/16.06.2011.

În acest scop, magistratul nu a studiat nici actele dosarului, nici hotărârea recurata în vederea stabilirii necesităţii (ca urmare a unor vicii de legalitate a acestei hotărâri) şi oportunităţii (prin prisma protejării intereselor statului român faţă de care are această obligaţie) promovării recursului, ci doar a preluat în mod fidel argumentele invocate prin recursul promovat de intervenienta A&S (...) Recurentul, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin procurorul Mihaela Cosmaciuc formulează pe calea de atac a recursului inclusiv critici care vizează temeinicia deciziei recurate, acesta nefiind mulţumit de modalitatea în care instanţa de apel a interpretat şi valorificat probatoriul administrat în cauză", se arată în sesizarea făcută la CSM de conducerea VITIFAM SRL.

În sesizare, se subliniază faptul că procurorul Mihaela Cozmaciuc "şi-a exercitat profesia cu gravă neglijență, cea ce a condus la o gravă eroare judiciară" şi că "procurorul a promovat o cale de atac vădit neîntemeiată (...) cu nerespectarea principiilor elementare de drept şi ale normelor procesuale în materia recursului". De altfel, procurorul, în motivele de recurs promovate, aduce în discuţie aspecte ce ţin de aplicabilitatea Legii 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, ignorând faptul că acestea au fost tranşate în mod irevocabil printr-o decizie de casare a ICCJ nr. 3932/30.11.2007, prin care ICCJ trimisese cauza spre rejudecare pentru a se reface expertiza şi a se stabili clar suprafaţa necesară exploatării fiecărui activ cumpărat de SC VITIFAM SRL.

Inspecţia Judiciară urmează să verifice modul în care a promovat procurorul Mihaela Cozmaciuc acest recurs, promovarea făcându-se în timp ce procurorul general al Curţii de Apel Bucureşti, Lia Palade era în concediu, dovada fiind semnătura adresei trimise către societatea SC VITIFAM SRL.

Legea impune măsuri împotriva Mihaelei Cozmanciuc

Concluzionând cu privire la acest aspect, procurorul, prin grava neglijenţă de care a dat dovadă prin nerespectarea dispoziţiilor art. 304 C.proc.civ., a comis o gravă eroare judiciară prin promovarea unui recurs fundamentat pe critici de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, cum prevăd dispoziţiile legale din materia recursului (acesta fiind unul dintre aspectele care întăresc afirmaţia potrivit căreia procurorul nu a studiat actele dosarului anterior promovării recursului).

În al treilea rând, procurorul, prin motivele de recurs formulate, aduce în discuţie inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 211 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu ignorarea faptului că acest aspect a fost deja tranşat în mod irevocabil prin Decizia de casare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.3932/30.11.2007.

Nu în ultimul rând, arătăm faptul că, prin promovarea unei căi de atac vădit nefondate împotriva unei hotărâri temeinice şi legale, procurorul Mihaela Cozmaciuc prejudiciază şi interesele statului român având în vedere faptul că redevenţa pentru care s-a încheiat Contractul de concesiune 11/27.05.2011 este inferioară celei prevăzute în Contractul de concesiune încheiat cu A&S nr. 10/05.08.2004, ceea ce înseamnă că, prin rămânerea în fiinţă a acestui din urmă contract de concesiune în detrimentul celui încheiat de ADS cu subscrisa, statul român ar suferi un prejudiciu de aproximativ câteva milioane de euro.

Mai mult decât atât, cu prilejul controalelor efectuate de autorităţile competente, s-au descoperit o serie de nereguli în exercitarea de către A&S a Contractului de concesiune nr. 10/05.08.2004, nereguli pe care procurorul Mihaela Cozmaciuc ar fi trebuit să le cunoască şi care i-ar fi trezit cel puţin câteva semne de întrebare cu privire la legitimitatea sesizării adresate de A&S, caz în care cel puţin ar fi lecturat dosarul în care a promovat calea de atac.

Având în vedere cele de mai sus, procurorul Mihaela Cozmaciuc a încălcat în mod flagrant dispoziţiile de drept procesual aplicabile, promovând o cale de atac profund neîntemeiată.

Prin raportare la gravitatea faptelor de care se face vinovat magistratul Mihaela Cozmaciuc, solicităm aplicarea celor mai severe sancţiuni disciplinare, având în vedere că acesta a determinat producerea unei grave erori judiciare. Pe cale de consecinţă vă solicităm să procedaţi de urgenţă la cercetarea disciplinară a procurorului Mihaela Cozmaciuc.

Vezi declaraţiile de avere în Galeria foto.

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
09:20