Best Dental

Umbrele fostei Securități se răsfrâng iar asupra Justiției

Ştefan Diaconu, 27 ianuarie 2014, Ora 00:02

  • print
  • |
umbrele-fostei-securitati-se-rasfrang-iar-asupra-justitiei-37790-1.jpg

Numirea noului șef al Consiliului Superior al Magistraturii afectează grav România

Dincolo de jocurile politice, dincolo de luptele intestine din interiorul sistemului, numirea/alegerea lui Adrian Bordea ca președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) dă prilejul ca tot mai multe și mai puternice voci să spună că o aripă a serviciilor secrete, controlată de bătrâni securiști, va face cărțile din nou în anul electoral de grație 2014.

Un plan bine pus la punct

Adrian Bordea nu este un personaj proeminent, care să fi ieșit în evidență până acum, care să fi făcut jocuri sau care să fi fost reprezentant al vreunui grup de interese cunoscut. Dimpotrivă. Candidatura sa, la începutul anului trecut, pentru funcția de vicepreședinte al CSM a fost privită, inițial, ca o glumă. Cu toate astea, a obținut funcția aproape fluierând, în condițiile în care unii apropiați ai lui Traian Băsescu fuseseră ejectați chiar de colegii lor din sistem.

A urmat o demisie a lui Bordea din funcția proaspăt câștigată, la sfârșitul anului. Din nou, nimeni nu s-a aplecat cu prea mare atenție asupra acestui demers. Cei mai mulți spuneau că omul s-a plictisit, s-a săturat, a văzut că nu poate face nimic în mijlocul atâtor interese și și-a văzut de treaba lui. Chiar a câștigat capital din punct de vedere al imaginii, pentru că a fost perceput drept o victimă a sistemului, un judecător care n-a fost cooptat în niciunul dintre cercurile cu interese mari, în niciunul dintre grupurile în care se fac adevăratele jocuri de culise. În prima săptămână a lunii decembrie 2013, Bordea a anunțat că își va depune demisia din funcția de vicepreședinte al CSM.

Demisia lui Bordea a fost discutată în plenul CSM din 10 decembrie 2013, când s-a decis că ea urmează să devină efectivă din data de 7 ianuarie 2014. Pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează, Bordea devenea, surprinzător, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce se întâlnise cu Traian Băsescu, chiar înainte ca acesta să prezideze ședința de alegere al noului șef. Șah-mat.

Judecători vs. procurori

Și totuși, Bordea nu trebuia să-și dea, neapărat, demisia din funcția de vicepreședinte, pentru a candida la cea de președinte. Dovadă, faptul că era încă vicepreședinte în ziua alegerilor, chiar dacă a doua zi își termina mandatul. Jocul a fost, însă, altul, susțin voci autorizate. În situația în care Bordea și-ar fi dus mandatul până la capăt, noul șef al CSM urma să fie tot un procuror, conform Legii privind statutul magistraților și Legii privind organizarea judiciară, iar alegerile din ianuarie 2014 urmau să fie organizate doar pentru funcția de președinte. Procurorul Oana Hăineală, fostul președinte al CSM își alesese deja succesorul, în persoana Liei Palade. Prin demisia lui Bordea, însă, urma să se facă din nou rocada, astfel încât președinția CSM să revină judecătorilor, iar reprezentantul procurorilor să fie adjunct.

Poliția politică, mereu pe-aproape

S-a vehiculat, la un moment dat, informația că Adrian Bordea este nepotul generalului-maior Aron Bordea, fostul șef al Direcției I a Departamentului Securităţii Statului. Ulterior, s-a descoperit că Aron Bordea este chiar tatăl său. Aron Bordea a fost șeful Direcției I a DSS între 1980-1986. Între 1986-1989 a fost șeful Direcției pentru pașapoarte, evidența străinilor și controlul trecerii frontierei a Ministerului Afacerilor Interne. CNSAS a decis că generalul Aron Bordea a comis acte de poliție politică. Decizia a fost publicată în MO nr. 924, partea a III-a, din 28 decembrie 2005.

Până la urmă, însă, fiul nu poate fi făcut responsabil pentru faptele părinților. Însă contactele dintre Adrian Bordea și Securitate nu se opresc la relațiile de familie. Judecătorul a judecat un dosar în care erau implicați ofițeri superiori ai SRI, anchetați pentru o mulțime de fapte de corupție și de legături cu mafia italiană. Generalul SRI Ovidiu Soare, colonelul Gheorghe Dumitrache, colonelul Corneliu Păltânea, fostul șef al SRI Prahova, și adjunctul acestuia, colonelul Daniel Bucur erau numele grele din acest dosar. Primii doi au fost eliberați din arest, în urma unei decizii date chiar de către judecătorul Adrian Bordea.

Presa a scris că Păltânea și Dumitrache ar fi intervenit la președintele Tribunalului Dâmbovița pentru ca acesta să dea câștig de cauză unor mafioți italieni, aparținând organizației "Cosa Nostra", urmăriți penal pentru o serie de infracțiuni grave, primind, în schimb, de la aceștia, două autoturisme Alfa Romeo, două BMW, două Mercedes, o rulotă Fiat Ducato, un jeep Mitsubishi Pajero, un jeep Mitsubishi Sport, un Mitsubishi Eclipse, un jeep Toyota Land Cruiser, un jeep Toyota, o Toyota Corola și o Toyota Carina.

Președintele Tribunalului Dâmbovița era, în acea perioadă, chiar Adrian Bordea, actualul președinte al CSM.

Ulterior, magistratul Adrian Bordea a fost anchetat de procurorul Vasile Doană de la DNA și de inspecția judiciară a CSM. Explicația oficială a fost că Bordea a semnat actul de eliberare din arest a învinuiților Ovidiu Soare, general SRI și Gheorghe Dumitrache, colonel SRI, nu în calitatea de judecător în caz, nici în cea de făptuitor în același dosar, nici măcar în calitatea de președinte al Tribunalului Dâmbovița, ci în cea de judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Politica și Justiția

Faptul că la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a ajuns Adrian Bordea, chiar în anul în care vor avea loc alegerile pentru președinția României poate să fie, pur și simplu, o simplă coincidență. Dar, la fel de bine, ar putea să nu fie. Imediat după numirea lui Bordea, CSM-ul a luat poziție oficială față de unele declarații ale premierului Ponta, considerate drept o dovadă de ingerință în Justiție. A fost de ajuns pentru a provoca o reacție viguroasă din partea mai multor organisme internaționale. Era momentul în care se vehicula ideea că premierul se îndreaptă clar către o candidatură la cea mai înaltă funcție în stat.

CSM poate deveni, în orice moment, o groaznică armă politică. Și, dacă acest lucru se va întâmpla, ar fi imperios necesar să descoperim și păpușarii din spatele reflectoarelor. Chiar dacă aceștia aparțin anumitor instituții...secrete.

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
12:18