CONSUMUL DE ALCOOL LA VOLAN - ÎNTRE CONTRAVENȚIE ȘIINFRACȚIUNE

CONSUMUL DE ALCOOL LA VOLAN - ÎNTRE CONTRAVENȚIE ȘIINFRACȚIUNE

 Sloganuri precum „Alcoolul (în exces) dăunează  grav sănătății!" sau "Alcoolul  lavolan - îți este mare dușman !" apar frecvent în mass - media; impactul lor asupra consumuluide alcool, în general sau asupra consumului de alcool de către conducătorii unor autovehiculenu este cel scontat. Deși numeroase studii evidențiază corelații însemnate între consumul dealcool și starea de sănătate a populației (boli grave și decese), precum și între consumul dealcool și accidentele grave de circulație (pagube materiale, morți și răniți), statisticile dinaceste domenii, ce privesc Romania, sunt îngrijorătoare. Ne vom referi în  rândurile ce  urmează  doar asupra aspectelor generate  deconsumul de alcool de către conducătorii auto din Romania și asupra consecințelor juridiceale acestui fenomen. ALCOOLUL ȘI CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI Un român consumă în medie 11 litri de alcool pur pe an, valoare ce poziţionează piaţalocală în prima parte a clasamentului european, într-un top realizat de Organizația Mondială aSănătăţii. Conform aceleiași organizații, aproape 18% dintre accidentele mortale sunt cauzatede consumul de alcool, ceea ce situează Romania pe locul 9 în Europa și pe locul 29 în lume.Conform  datelor  Poliției  Române,  aproximativ 3%  dintre   accidentele  de  circulație  graveproduse la nivel național au drept cauză conducerea autovehiculelor sub influența băuturiloralcoolice. Spre deosebire de alte substanțe ingerate, alcoolul este absorbit rapid în sânge. Pemăsură  ce  concentrația  de  alcool   crește,   creierul  este  din   ce  în   ce  mai  afectat.   Aceastaalterează două  funcții de bază, care sunt esențiale pentru cel care conduce un autovehicul:prima parte a corpului care este afectată este creierul, în special acea zonă a creierului care îipermite   conducătorului   auto   să   gândească   și   să   ia   decizii   corecte.   Efectele   sedative  alealcoolului afectează judecata într-un mod care de cele mai multe ori nu este observat de celcare bea. De asemenea, afectată este acea parte a creierului care controlează inhibițiile sociale,ceea ce-i face pe oameni să facă și să spună lucruri pe care altfel nu le-ar face/spune. A douaparte  a  corpului  afectată   de  consumul  de alcool,  este   controlul  mușchilor.  Mușchii carecontrolează mișcările ochilor sunt foarte sensibili la efectele alcoolului, astfel că vedereapoate fi afectată chiar și la un consum scăzut de alcool. De asemenea consumul de alcooldetermina   scăderea   vigilenței,   reducerea   abilitații   de   a  urmări   obiecte   aflate   în   mișcare,

dificultăți în efectuarea virajelor, o viteză de reacție scăzută în situații de urgență, scădereaconcentrării, probleme de percepție, reducerea capacității de procesare a informațiilor (ex:detectarea semnalelor, căutarea vizuală), reducerea abilitații de a menține poziția în bandă șide   a   frână   corespunzător,   pierderi   majore   de   echilibru,   etc.   De   asemenea,   starea   demahmureala (a doua zi după consumul de alcool) poate determina lipsa de concentrare și chiaradormirea la volan. ALCOOLUL ȘI TINERII ȘOFERI În  Romania, mai mult de o treime dintre tinerii până la 21 de ani aupermis de conducere; din păcate, cele mai multe accidente datorate consumului de alcool lavolan sunt comise de tineri cu vârstă cuprinsă între 18  și 23 de ani. Tinerii şoferi asociazăconsumul de alcool la volan cu suspendarea permisului sau implicarea într-un accident rutier.Potrivit rezultatelor unui studiu sociologic, ei nu percep însă pericolul asupra propriei lor vieţişi a celorlalți participanți la trafic; 30% dintre ei au recunoscut că au condus cel puţin o datăsub influența alcoolului. Tinerii recunosc că cel mai adesea conduc sub influența alcooluluiatunci când pleacă noaptea din club, deoarece cred că șansele de accidente sunt mai micidatorită traficului redus. Psihologul Ionel Simionca, vicepreședinte al Asociației de Psihologieşi Siguranță Rutieră – PsihotrafiQ arată că tinerii tind să braveze la volan şi să minimalizezeriscurile   în   trafic;   datele   Comisiei   Europene,   evidențiază   faptul   că   riscul   şoferilorneexperimentaţi şi al celor tineri de a provoca accidente rutiere este de două până la trei orimai mare decât în cazul conducătorilor auto mai experimentați; aceştia tind să-şi concentrezeatenţia pe volan, nu pe drumul pe care îl parcurg. Detectarea situaţiilor complexe apărute întrafic se face şi ea lent, din lipsa experienţei. Apoi, şoferii tineri au o percepţie deformatăasupra riscurilor care pot apărea în trafic. În cele mai multe accidente provocate de tineri aflațisub influenta alcoolului sunt implicați și pasagerii, astfel încât conversaţii cu aceștia saumuzica pe care o ascultă face ca viteza lor de reacţie în caz de manevre urgente să fiesupraestimată, iar anticiparea riscurilor să fie scăzută. Datele instituţiei europene mai arată căşoferii începători tind să conducă mult pe timp de noapte şi uneori chiar şi sub influenţaalcoolului sau a drogurilor. Totodată, o mare parte dintre aceştia au maşini vechi, fără sistememoderne de siguranţă, ori, din contră, au maşini prea performante şi puternice, pe care nu ştiusă le stăpânească. În plus,  şoferii tineri au tendinţa de a explora  posibilitățile proprii şi alemașinii, însă  uită de măsurile de siguranţă şi de propriile limite, punându-și  viaţa lor şi aaltora în pericol, consideră psihologul Ionel Simionca. 

CÂT ALCOOL PUTEM CONSUMA FARĂ REPERCUSIUNI ?  Unii autori considera că riscul producerii unui accident de circulație de către unconducător auto care a consumat alcool, debutează de la o concentrație de 0,3g/l alcool pur însânge. Din păcate, un asemenea răspuns este considerat corect și în unele chestionare folositeîn școlile de șoferi pentru testarea elevilor: dincolo de lipsa fundamentării științifice a unuiasemene răspuns, faptul denota grave carențe în activitatea acestor instituții (cu un randamentcomplet  necorespunzător),  unde   clivajul   dintre   instrucție   și educație are  influente   nociveasupra   formarii   viitorilor   conducători   auto.   (Acest   aspect   deosebit   de   important,   curepercusiuni   asupra  securității   rutiere,  deloc   tratat   în   societatea   românească,  ar   merita   oanaliza mai amănunțită). Nu există o concentrație sigură de alcool în sânge pentru șoferi; oricecantitate,   oricât   de   mică,   afectează   capacitatea   de   a   conduce.   Potrivit   unui   studiu   alUniversității din California, șoferii cu o concentrație de alcool în sânge de 0.01% erau cu 46%mai   expuși   riscului   de   a   cauza   un  accident   decât   un  șofer   care  nu   a  consumat  băuturialcoolice. Un bărbat adult poate ajunge la o concentrație de alcool în sânge de 0,01% doarconsumând jumătate dintr-o bere de 0,3 litri. De altfel, cu cât o persoana are o concentrațiemai mare de alcool în sânge, cu atât crește șansa  de a provoca un accident rutier. (Sursa:drugfree.org, injuryprevention.bmj.com).  Șoferii cu o concentrație de alcool în sânge  între0,02 și 0,05 au un risc de cel puțin 3 ori mai mare de a muri într-un accident de mașină. Risculcrește de 6 ori pentru o concentrație între 0,05 și 0,08, crescând exponențial după 0,08. (Sursa– Global Road Safety Raport 2015 – who.it) Nivelurile permise de alcool în sânge în stateledin Europa, diferă la o tara la alta, de la 0,1g/l (Albania), 0,2g/l ( Estonia, Norvegia, Polonia șiSuedia), 0,3 g/l ( Belarus, Bosnia-Herzegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru și Șerbia), la0,5g/l (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania, Elveția și altele)și chiar 0,8 g/l (Marea Britanie, Lichenstein, Malta). În majoritatea acestor țări, șoferilor cu oexperiență de mai puțin de 2 ani la volan, precum și șoferilor profesioniști, li se aplica fiepragul de 0,00 g/l, fie de doar 0,2 g/l. Ungaria, Slovacia, Cehia, Ucraina și România sunt țăricu „toleranță zero", consumul de alcool fiind total interzis șoferilor. În Romania, numărulaccidentelor rutiere produse pe fondul consumului de alcool la volan este la jumătate față demedia europeană. „O contribuție esențială la aceasta diferență o are faptul că în tara noastrăconducerea sub influenta alcoolului este interzisă", arată datele publicate de Poliția Română.Totuși, acest lucru nu trebuie să ne încânte, deoarece numărul victimelor rezultate în urmaunor accidente de circulație provocate de șoferi care au consumat alcool este destul de mare.

În 2020, 102 persoane au murit (80 de bărbați, 22 de femei) și 580 au fost rănite (498 debărbați și 82 de femei) în accidente provocate de șoferi care se aflau sub influența alcoolului. ALCOOLEMIA   CONDUCĂTORULUI   AUTO   –   ÎNTRE   CONTRAVENȚIE   ȘIINFRACȚIUNE Conducătorul auto care a fost depistat în trafic conducând un autovehicul după ce aconsumat băuturi alcoolice este sancționat potrivit legislației în vigoare. Sancțiunea aplicatadiferă   în   funcție   de   cantitatea   de   alcool   ingerată,   fapta   fiind   considerată  contravenție(sancționată cu amenda și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioada de 90de zile, daca alcoolemia, exprimată în grame de alcool per litru de sânge, este până la 0,80 g/lalcool pur în sânge) sau infracțiune (sancționată cu amendă penală sau privare de libertate șianularea permisului de conducere, dacă alcoolemia este de 0,80 g/l alcool pur în sânge saupeste această limită). Dar prima testare la care este supus un conducător auto care a consumatalcool   de   către  reprezentanții   poliției  rutiere cu   ajutorul   unui   aparat   numit   etilotest,   număsoară alcoolemia din sânge ci din aerul expirat. În general, alcoolemia din aerul expiratiese dubla în sânge. De aceea, în cazul unui conducător auto depistat cu o alcoolemie de pânăla 0.4  g/l   în  aerul  expirat,  polițistul  rutier   vă  întocmi  un   proces  verbal  de  constatare   acontravenției; daca valoarea alcoolemiei din aerul expirat depășește aceasta limita, polițistulrutier îl vă informa pe cel în cauza că este obligat să se supună recoltării probelor biologicepentru a se stabili cu exactitate valoarea alcoolemiei din sânge. Dacă în urma analizelor delaborator se determina o alcoolemie de minim 0,80 g/l alcool pur în sânge, celui în cauza i seîntocmește un dosar penal, el riscând o pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani sau o amendăpenală. Până în anul 2006, în legislația rutieră din țara noastră apărea și sintagma „stare deebrietate”. De la aceasta data, starea de ebrietate a fost dezincriminată, deși este prezentă înlegislația statelor europene. Starea de ebrietate nu este determinată de cantitatea de alcoolconsumată ci de efectele alcoolului asupra organismului uman, efecte ce diferă de la unindivid la altul. Este posibil că un conducător auto să fi consumat o cantitate însemnată dealcool, dar starea să psiho-fizica să nu fie serios afectată, după cum este posibil că un șofercare a consumat o cantitate redusă  de alcool   să manifeste semne evidente ale ebrietății:exprimare greoaie, mișcări nesigure, agitație psiho-motorie, tulburări grave de echilibru etc. Înunele state, starea de ebrietate este probata de către polițistul rutier, în altele de către medic înurma unui examen clinic. În Romania, examenul clinic se face doar în cazul șoferilor depistațiîn trafic cu o alcoolemie de cel puțin 0.4 g/l în aerul expirat, care sunt trimiși pentru recoltarea în atenția factorilor de decizie în vederea îmbunătățirii legislației rutiere, dar și aprogramelor instituțiilor unde se formează și se perfecționează viitorii conducători auto.Autori,avocat Gianina Vera Poroșnicu și psiholog Emil Forst