Georgiana Naghel a colaborat cu DIICOT

Georgiana Naghel a colaborat cu DIICOT 

În România există patru tipuri de percheziții: domiciliară, corporală, informatică și a vehiculului. Frații Tate au fost supuși tuturor acestor patru tipuri de proceduri la finalul anului trecut însă aceștia nu au colaborat cu anchetatorii nedorind să furnizeze parolele sistemelor informatice ridicate de la domiciliile percheziționate. Surse judiciare au declarat că specialiștii DIICOT au reușit accesarea cu deplin succes a tuturor sistemelor informatice ale fraților Tate și că acum urmează ca aceștia să asiste în zilele următoare la verificarea datelor stocate de la momentul primei plângeri pentru trafic de persoane depuse împotriva lor.

Interesant este faptul că la ultimele transportări de la Beciul Domnesc la DIICOT, Georgiana Naghel nu a fost adusă, în imagini apărând doar frații Tate și Luana Radu. De altfel, din cei patru , Georgiana Naghel pare veriga slabă și singura care ar putea să-și negocieze libertatea cu procurorii DIICOT așa cum, în urmă cu doar câțiva ani, negocia cu jurnaliștii de la SPYNEWS trădarea milionarilor. Aceștia au fost contactați de traficanta de femei care le-a cerut câte 200 Euro pe fiecare informație picantă oferită despre frații Tate și 500 de lei pentru „fiecare tipă/amantă cu numele hotelului și perioada”.  

Georgiana Naghel are 28 de ani, adoră viața de lux, hainele de firmă și petrecerile exclusiviste. Tănâra e născută în București dar are și cetățenie americană și se descrie ca fiind o femeie de afaceri și influencer. Ea are o relație de iubire cu Andrew Tate de aproximativ un an, el nu!

În ce constă percheziţia informatică

Prin percheziţie în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înţelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.

În cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune efectuarea unei percheziţii informatice, la cererea procurorului, atunci când pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.

Judecătorul dispune prin încheiere admiterea cererii, atunci când aceasta este întemeiată, încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice şi emite de îndată mandatul de percheziţie.

Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra cererii de încuviinţare a efectuării percheziţiei informatice nu este supusă căilor de atac.

În cazul în care, cu ocazia efectuării percheziţiei unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice căutate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, procurorul dispune de îndată conservarea, copierea datelor informatice identificate şi va solicita de urgenţă completarea mandatului, dispoziţiile alin. (1)-(7) aplicându-se în mod corespunzător.

În vederea executării percheziţiei dispuse, pentru asigurarea integrităţii datelor informatice stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii.

Percheziţia în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează în prezenţa suspectului ori a inculpatului, dispoziţiile art. 159 alin. (10) şi (11) aplicându-se în mod corespunzător.