BĂSESCU: România riscă o nouă CRIZĂ!

Preşedintele Traian Băsescu a participat în această dimineaţă la Forumul Forbes cu tema „Reluarea creșterii economice sustenabile în piețele emergente", unde a avertizat asupra blocării reformelor structurale din companiile de stat şi a impredictibilităţii măsurilor fiscale.

Iată ce a declarat Băsescu, potrivit evz.ro:

Este un eveniment important şi arată că regiunea a înţeles că relansarea economică nu poate fi concepută ca una insulară şi regiunea, în întregul ei, trebuie să-şi valorifice potenţialul de creştere. Altfel, va fi dificil ca fiecare să se relanseze astfel încât să asigure o creştere durabilă.

Cel mai important element este legat de capacitatea de a crea locuri de muncă. Ţările din jur au o situaţie dificilă din punct de vedere al şomajului. Elementul fundamental care va măsura relansarea economică este capacitatea de a crea locuri de muncă.

Vedem că ţări prospere până acum câţiva ani, cum au fost Grecia, Italia, inclusiv Germania, au intrat într-un declin al prosperităţii. Întrebarea este: de ce acest declin al prosperităţii? De ce acest declin al locurilor de muncă? Răspunsurile se pot da. Prima motivaţie a declinului de prosperitate este legată de modul în care s-a asigurat prosperitatea. Nu s-a asigurat pe baza unei creşeri durabile, ci din împrumuturi. Asta a generat criza economică. În 2008, declinul a început cu o criză bancară.

Lucrul esenţial mi se pare să pornim de la realitatea că nu putem repeta un ciclu de prosperitate pe datorie. Singura noastră soluţie este să gândim o creştere a nivelului de trai prin creştere economic, investiţii.

Nu sunt un adversar al creşterii economice prin consum, dar nu consumul este principalul pilon al relansării economice. Altfel riscăm. După o explozie a consumului 2006-2008, a urmat o prăbuşire în 2009.

Ce susţin aici este ce a trăit România şi am văzut că o creştere a consumului fără acoperire nu ne duce decât la criză.
De aceea există o discuţie, dacă vom continua consolidarea fiscală sau stimulăm consumul, fără răspuns în creşterea de productivitate.

După măsurile extrem de dure din 2009 şi 2010, România şi-a reluat creşterea economică şi a continuat până acum, până au apărut semnele unei recesiuni, de scădere a creşterii economice. România încă echilibrată economic. Toate criteriile de la Maastricht sunt îndeplinite de România.

Trebuie să privim la două lucruri: resursele de anul viitor şi barierele în calea relansării economice. Aş privi la banii pe care România îi are la dispoziţie. Lucrurile par clare: pot fi îndreptaţi către investiţii. Pentru 2007-2013, România a avut la dispoziţie fonduri de coeziune de 19 miliarde. Am absorbit doar 37,2%. Am cheltuit 7,1 miliarde. Trebuie să cheltuim restul până în 2015. Nu pot fi optimist. 12 miliarde stau la dispoziţia României. Mai mult, peste perioada de programare 2007-2013, se suprapune perioada de programare 2014-2020. Resursă există pentru a continua programele de autostrăzi, recalificare a forţei de muncă.

Mai mult, pentru România există o alocare de un miliard de euro de la BEI. Un alt proiect al UE: orice stat poate obţine credite mai mari de trai ori decât suma depusă garanţie din fondurile de coeziune. România poate depune garanţie un miliard şi obţine trei miliarde pentru IMM-uri. Alt proiect: reluarea reformelor structurale întrerupte din vara lui 2012. Aparent, economia României devine tot mai competitivă, exportul a crescut. Partea de competitivitate este dată de investiţiile străine directă, de acea parte a economiei care a fost privatizată. cealaltă parte a economiei este dată de companii de stat, cu datorii. Reformele structurale trebuie îndreptate către companiile de stat.

Altă reformă: către costurile de funcţionare a statului, care au ajuns la 7,4% din PIB. În 2011 se coborâse la 6,9%, ceea ce era un optim. Trebuie stopată tendinţa de reluare a creşterii costurilor de funcţionare a statului.

Acele state care au prelungit momentul luării unor măsuri severe pentru restabilirea echilibrelor continuă să se afle în criză şi acum cer derogări de la tratatul fiscal. Amânările nu fac decât să le agraveze situaţia.
Avem zona de risc, în economia românească, în proprietatea statului.
Avem şi alte zone de risc, să le spunem bariere. De exemplu, infrastructura. Construim autostrăzi prea încet şi prea scump. Altă barieră: educaţia. Sistemul este prea puţin profilat pe economia românească. Nu dă economiei calificările de care are nevoie. Altă barieră, sistemul de sănătate. Există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor. Procesul se întâmplă, dar trebuie accelerat.

Altă barieră: predictibilitatea măsurilor fiscale. Face ca investitorii să facă un pas înapoi. De aceea au scăzut investiţiile cu 13%.
Pe acest drum România riscă să reintre într-o perioadă de criză economică. Anul 2015 trebuie să transmită investitorilor un semnal legat de predictibilitate, iar Guvernul să-şi propună utilizarea unui buget pentru investiţii care să genereze creştere economică durabilă.

Obligaţiile asumate, şi aici este un mare semn de întrebare. Bugetul ar trebui să aibă un plus de trei miliarde de euro. Îi va avea sau nu? Anul 2015 va fi un an decisiv în ceea ce priveşte relansarea economică.
Există alternativa nerespectării obligaţiilor. Asta înseamnă risc major.