Klaus Iohannis, la bilanțul MApN: Acțiunile militare de tip hibrid reprezintă o provocare directă

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, alături de premierul Victor Ponta, la bilanţul MAPN pe anul 2014.

Prezent pentru prima dată în calitate de președinte la acest bilanț, Iohannis a precizat că în proximitatea României, acțiunile militare de tip hibrid reprezintă o provocare directă la adresa spațiului european.

"Un moment de bilanț poate fi unul formal sau presupune un raport rece. Vă asigur însă că pentru mine nu este. (...) Sunt momente care ne unesc și ne inspiră. Iar dumneavoastră, militarii Armatei Române, ne faceți, de fiecare dată, să redescoperim mândria și încrederea în forța națiunii noastre și în noi înșine. Pentru aceste lucruri vă mulțumesc, în numele meu și al concetățenilor noștri. Vă mărturisesc că pentru mine, în exercițiul funcției de Președinte, nu există moment mai emoționant decât salutul drapelului de luptă", le-a spus Iohannis celor prezenţi.

Şeful statului a arătat că România se află "într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global".

"În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă și violentă la adresa fundamentelor juridice ale securității spațiului european.

În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii și de statutul de membru al Uniunii Europene, reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Consolidarea profilului României în NATO și UE reprezintă o prioritate esențială și o componentă a securității țării noastre, o linie de conduită specifică bunei guvernări. Și în același timp răspunde așteptărilor concetățenilor noștri.

La 11 ani de la aderarea la NATO şi la 8 ani de la aderarea efectivă la Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îşi consolideze credibilitatea strategică. Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu proprii noştri concetăţeni.

Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: • continuitatea în promovarea unei politici orientată european şi transatlantic; • predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele; • transparenţă în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor", a adăugat Iohannis.

Preşedintele a vorbit şi despre acordul politic încheiat pentru creșterea bugetului apărării la 2% din PIB, începând cu anul 2017.

"Mai mult, am propus - şi toate partidele au fost de acord - susținerea acestui prag minim timp de 10 ani, până în 2027, pentru a avea predictibilitatea necesară unei mai bune planificări a resurselor bugetare destinate sectorului apărării. Este, însă, responsabilitatea dumneavoastră ca acest efort financiar făcut de întreaga națiune să se materializeze printr-o prioritizare adecvată a programelor de înzestrare, care să corespundă noilor realități strategice şi bugetare. (...)

În calitate de Comandant al forţelor armate şi de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării voi acorda atenția cuvenită atât problemelor ce țin de optimizarea cadrului legislativ și organizatoric al unei structuri de forțe eficace şi agile, cât și de buna pregătire a Armatei și de înzestrarea corespunzătoare a acesteia. Avem nevoie de o legislație clară, unitară și coerentă, de mai puțină birocrație și de dotări pe măsura provocărilor actuale, dar și angajamentelor noastre", a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat totodată că va prezenta Parlamentului noua Strategie Națională de Apărare a Ţării.

"Acest document va evalua mediul internațional de securitate, va prezenta potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale a României pe termen lung.

Conform legii, în baza acestui document şi a Cartei Albe a Apărării, Ministerul Apărării Naționale va elabora noua Strategie Militară, ultimul document de acest tip care a fost aprobat datând din anul 2000. De asemenea, în conformitate cu angajamentele şi priorităţile actualului program de guvernare, ar trebui finalizat procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării şi generării capabilităţilor de apărare naţionale şi multinaţionale. Rezolvarea restanțelor în materie acumulate în ultimii ani și respectarea termenelor reprezintă o datorie politică și o dovadă de responsabilitate și seriozitate. Acestea sunt esențiale pentru asigurarea credibilității strategice.

Nu în ultimul rând, în concordanță cu nevoile operaționale și cu nivelul prognozat de bugetare, majorat la 2% din PIB, avem nevoie de o regândire a cadrului strategic privind priorităţile de înzestrare. Obiectivul nostru comun este de a asigura armonizarea politicilor de achiziţii cu planificarea apărării şi cu resursele puse la dispoziţie prin buget. Într-o perspectivă pe termen scurt, este obligatoriu să ne îndeplinim obiectivele asumate în comun la ultimul summit al Alianţei Nord-Atlantice, în special operaţionalizarea celor două noi comandamente, precum şi să finalizăm, conform calendarului agreat cu partenerul strategic american, operaţionalizarea Bazei de la Deveselu", a spus şeful statului.

"Armata este o instituție al cărei crez, «Onoare și Patrie», exprimă valorile fundamentale pe care se clădește unitatea, coeziunea şi loialitatea, mai ales în situațiile dificile în care această instituție fundamentală este chemată să intervină. Valoarea supremă a instituției dumneavoastră sunt oamenii în uniformă, femei și bărbați, militarii de toate gradele, care în țară sau în teatrele de operații din afara țării își fac datoria, conform jurământului şi având în minte și în suflet fidelitatea față de țară. Este datoria noastră să le asigurăm un statut profesional și social corespunzător, condiții bune de muncă și de viață, atât timp cât sunt activi profesional, dar și pensii decente după trecerea în rezervă. Creșterea calității vieții personalului militar și civil trebuie să devină o preocupare permanentă a conducerii ministerului și a Guvernului.", a conchis Iohannis.