Naivitatea și indiferența întrețin mediocritatea ce protejează hoția ce sufocă și falimentează România

Ziarul Atac, 1 februarie 2016, Ora 15:24

  • print
  • |

Circulă o zicală, precum că „românul s-a născut poet". În practică însă constatăm că românul s-a născut și rămâne naiv, nu poet. Altfel cum se explică faptul că deși este furat consecvent, mințit fără rușine, umilit prin aroganță, românul continuă să-i crediteze cu bună-credință pe cei care-l fură, îl mint și-l tratează cu dispreț ? Cum se explică altfel, decât prin naivitate, faptul că hoții și devalizatorii averii publice și banului public, respectiv primarii, șefii de consilii județene și parlamentarii, sunt aleși și realeși, instalați și reinstalați, prin votul „democratic", în funcțiile cheie, din administrație, ca administratori (ordonatori de credite) a averii și banilor publici ?

Naivitatea românului derivă nu din lipsa de percepție ci din refuzul de a percepe realitatea. Din refuzul de a accepta concretul, adică realul și din credința în iluzie. Niciodată nu e acceptat ceea ce se vede, ce poate fi demonstrat, logic, ci se vede și se acceptă doar ceea ce se vrea să se vadă. O abordare abstractă a concretului, stupidă și păguboasă. Spune-i românului ce vrea să audă, anticipă-i dorința și promite-i ce-și dorește să-i fie promis, indiferent de absurditatea promisiunii și l-ai câștigat. În asta constă arta manipulării de douăzecișișase de ani. În „talentul" de a minți, anticipând ce-și dorește să audă cetățeanul și a mima că încerci să transformi abstractul (absurdul) în concret.

Sub ochii cetățeanului, fără perdea, averea publică (active industriale, terenuri, păduri, obiective turistice, resursele naturale, etc.) au trecut, prin tot felul de scamatorii legislative (care n-au făcut altceva decât să mistifice adevărul), din proprietatea publică (adică a tuturor cetățenilor) în proprietatea celor pe care cetățenii i-au ales să administreze corect averea publică sau în proprietatea unor corporații multinaționale. Puținii bani încasați din tranzacționarea proprietății publice au fost rapid risipiți. Or către clientela privată a celor care administrau averea publică, ori pentru susținerea camarilei administrative și mituirea electoratului naiv. Asta pentru că cetățeanul n-a avut cultul și simțul proprietății, n-a înțeles rolul său de proprietar al averii publice și n-a cerut, celui ce-a înstrăinat averea publică, explicații privind modul ilicit în care a înstrăinat averea publică, fără consimțământul proprietarului de drept al averii publice (adică înstrăinând ceva ce nu-i aparținea, fără a fi mandatat în acest sens). Și, deși timp de douăzecișișase de ani, primarii, președinții de consilii județene (prin comisiile constituite), parlamentarii, șefii de instituții publice, miniștrii, prim-miniștrii, au înstrăinat averea publică, fără a avea „mandat" de la proprietarii de drept în acest sens, prea puțini au fost trași la răspundere pentru gestionare frauduloasă a proprietății ce-o aveau în administrare.

La fel se întâmplă și cu banul public. Impozitele și taxele, redevențele și alte „obligații" pe care cetățenul le achită către bugetul de stat, sunt, ori sustrase înainte de a a ajunge la bugetul de stat, ori sustrase prin redistribuirea către clientela politică, prin alocarea de fonduri către ordonatorii de credite, în mod discreționar, cu dedicație precisă pentru plăți aferente unor lucrări efectuate de clientela politică care spală banii publici. În a doua categorie intră și rambursările de taxe și impozite pe criterii nereale.

În România, mafia și crima organizată au două obiective principale:  furtul (însușirea prin fraudă) a averii (proprietății) publice (de stat și private), instituindu-se, în acest sens, celebrii administratori ai averii publice, F.P.S., F.P.P., A.V.A.S., Fondul „Proprietatea", etc. - instituții care au administrat în stil mafiot averea publică, fiind împuternicite, prin legi incorecte și proceduri total netransparente, să înstrăineze proprietatea publică sau public privată, către grupurile de interese care au înființat ș coordonat aceste instituții. Al doilea obiectiv al mafiei și crimei organizate în România este furtul (însușirea prin fraudă) banilor publici, colectându-i direct de la plătitorii de impozite și taxe sau din bugetul public, ulterior colectării, speculând mecanismele deficitare ale colectării taxelor și impozitelor, mecanisme care sunt menținute, deliberat, în forma actuală.

Dacă pentru jaful național, privind furtul și înstrăinarea proprietății publice (de stat și private) sunt responsabili Parlamentul și guvernele care au administrat averea publică, pentru furtul banilor publici există un singur vinovat: ANAF. Iar ANAF, exact pe modelul instituțiilor care au înstrăinat fraudulos averea publică (active, terenuri, păduri, resurse naturale, etc.), administrează banul public nu în favoarea bugetului public, ci protejîndu-i pe cei ce sustrag banul public, printr-un barter sinistru asumat de ambele tabere. Profitând de naivitatea cetățenului și de înclinația nativă a acestuia de a percepe nu realitatea ci o realitate indusă, conformă cu dorințele, consecvent, în loc de rezultate concrete, cetățeanului i se oferă iluzii, promisiuni și programe futuriste, respectiv reorganizări, epurări, comasări, divizări, desființări și înființări, care, în fapt, nu sunt decât „jocuri de gleznă" și „driblinguri" ce amețesc naivul etățean și-i oferă ceea ce-și dorește. Nu realitate ci iluzie. Nu se modifică legislația în domeniul colectării impozitelor și taxelor. Nu se corectează mecanismele deficitare de colectare. Nu se introduc metodele simplificate de colectare a impozitelor și taxelor, care ar avea efecte imediate și certe. Se mimează doar că se dorește creșterea gradului de colectare a veniturilor, prin schimbări formale, fără efect concret. O tactică cu un singur câștigător anticipat: crima organizată.

Deși șeful ANAF, Gelu-Ștefan Diaconu, se laudă cu creșterea veniturilor bugetare colectate, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește veniturile bugetare atrase, gradul de colectare rămânând același ca și în 2011.

 Astfel, în loc ca orice bilanț, când e vorba de colectarea veniturilor, să se raporteze la media veniturilor bugetare atrase în țările UE, șefii ANAF, pentru a-și ascunde incompetența și faptul că protejează doar mafia și crima organizată,  raportează, stupid, activitatea ANAF doar la anii anteriori, făcând abstracție de nivelul PIB (care crește constant, în primul rând din cauza inflației) și media veniturilor bugetare colectate în țările ce alcătuiesc UE. În aceastaă situație, când veniturile nu se raportează la PIB (adică la ceea ce a produs economia pentru consum), e logic că acestea sunt mai mari decît anii anteriori, în primul rând din cauza inflației. Dacă, însă, veniturile atrase, sunt raporate, corect, la PIB realizat, catastrofa managerială a ANAF, adică amatorismul și ineficiența, este mai mult decât evidentă.

Conform rapoartelor oficiale, media Uniunii Europene, raportată la PIB, în ceea ce privește colectarea veniturilor bugetare, este de 44%, în ultimii șase ani. România - deși Ministerul de Finanțe și ANAF au fost supuse unor ample procese de reorganizare, restructurare și epurare profesională -, bate pasul pe loc la acest capitol, media veniturilor colectare situîndu-se la 32,65 % din PIB, adică cu 11,35% mai puțin decât media europeană. Or, 11,35%, raportat la un PIB, aferent anului 2015, în valoare de 704,542 miliarde lei, reprezintă o pierdere anuală de 79,96 miliarde lei. Și ce înseamnă, în fap, această pierdere ? Înseamnă taxe și impozite certe, plătite de populație, colectate și sustrase de mafie și crima organizată, care n-au ajuns la bugetul de stat. Din cele 79,96 miliarde lei, necolectate la buget, sustrase de mafie și crima organizată, conform statisticilor, 80% reprezintă TVA colectată și sustrasă de la plata către bugeul de stat, în special prin intermediul societăților de tip „fantomă". Deci, aproximativ 63,96 miliarde lei reprezintă furtul anual de TVA în România. Și cu asta se laudă Gelu-Ștefan Diaconu ? Că au crescut încasările, cu 13,3 miliarde lei în 2015 (la un PIB de 704,542 miliarde lei) față de 2014 (când PIB-ul a fost de 674,300 miliarde lei) ? Dacă a crescu PIB nu era logic să crească și încasările din venituri ? Adică, concret, dacă aplici taxele la venituri mai mari, nu e logic să obții sume mai mari ? Cum explică însă faptul că a cheltuit 82 de milioane de euro, pentru a crește gradul de colectare al veniturilor și a reduce evaziunea în domeniul colectării TVA, iar gradul de colectare al veniturilor, în raport cu media UE a scăzut, în timp ce evaziunea fiscală a crescut ?

ANAF acunde faptul că fiecare reorganizare a fiscului s-a soldat cu scăderea veniturilor încasate și că, în fapt, reorganizările au fost favorabile crimei organizate.

 În anul 2011, veniturile bugetare colectate au reprezentat 33,1 % din PIB, iar cele din TVA au reprezentat 8,7% din PIB. Guvernul Boc, ca și Guvernul Ponta, sub pretextul reducerii evaziunii fiscale și creșterii gradului de colectare a veniturilor, a reorganizat ANAF (în special Garda Financiară). Rezultatul ? În 2012 veniturile au scăzut la 33% din PIB, iar TVA la 8,6 % din PIB. Deci, în urma reorganizării, evaziunea fiscală a crescut și gradul de colectare al veniturilor a scăzut. La ce și cui a folosit reorganizarea ? Nu e evident că „premiatul” a fost crima organizată ?  În 2013, veniturile totale colectate la buget au reprezentat 32% din PIB, deci o prăbușire cu 1,1% din PIB față de cele realizate înaintea reorganizări ANAF din 2011. TVA, de asemenea, a scăzut la 8,5 % din PIB, față de 8,7 din PIB în 2011. În aceste condiții, în 2013, Guvernul Ponta, a decis, din nou, ca unica soluție este reorganizarea ANAF (și, în special, desființarea Gărzii Financiare). Rezultatul ? În 2014, veniturile colectate au reprezentat 31,7 % din PIB (cu 1,4% din PIB mai puțin decât în 2011, cu 1,3 % mai puțin decât în 2012 și cu 0,3 % mai puțin decât în 2013) iar TVA colectată a reprezentat 7,5 % din PIB (cu 1,2 % din PIB mai puțin față de 2011 și cu 1,1 % mai puțin decât în 2012). Deci, în urma reorganizării ANAF, marca Ponta-Chițoiu, gradul de colectare a veniturilor bugetare și al TVA a scăzut cu 1,4, respectiv 1,2 % din PIB. În sumă, la nivelul anului 2014, aceasta a reprezentat 9,44 miliarde lei mai puțin la bugetul public și 9,44 miliarde lei mai mult în conturile crimei organizate. În aceste condiții, în avantajul cui au fost operate reorganizările ? Și cetățeanul naiv chiar crede în buna-credință !

La sfârșitul anului 2015, așa cum rezultă din raportările Ministerului Finanțelor Publice, după reorganizări și para-reorganizări (în special creșterea numărului personalului de control), România a reușit „performanța" să colecteze, din nou, la fel ca în 2011, venituri totale bugetare reprezentând 33,1 % din PIB. Adică nimic în plus față de perioada în care s-au început reorganizările (2011) pentru creșterea eficienței ANAF în ce privește diminuarea evaziunii fiscale și imbunătățirii gradului de colectare al TVA. Iar față de UE, unde gradul de colectare al veniturilor s-a menținut la o cotă de 44% din PIB (Bulgaria a ajuns la 40%), decalajul a rămas același. 11,35 %. Iar acesta, culmea tupeului, este un motiv de „mândrie" pentru Gelu-Ștefan Diaconu ! Că după ce a administrat și manageriat ANAF timp de trei ani (2012 - 2015), a reușit „performanța" să readucă încasările bugetare la nivelul la care le preluase în 2012 ! Dar pentru că cetățeanul este naiv, ce omite, cu bună știință, să facă public, Gelu-Ștefan Diaconu, este raportul dintre TVA colectată în „mandatul" său (indicator care reprezintă „oglinda" activității de colectare al ANAF) și TVA colectată la preluarea mandatului (procent din PIB). Adică un minus de 1,2 % din PIB, reprezentând 8,45 miliarde lei (aproximativ două miliarde de dolari sau 1,87 miliarde euro). Această sumă, în fapt, Gelu Ștefan Diaconu a băgat-o în buzunarele crimei organizate prin managementul catastrofal în fruntea ANAF. Iar analiza activității lui Gelu Diaconu la ANAF ar trebui să se bazeze exact pe aceste cifre statistice, reale, respectiv veniturile bugetare realizate de ANAF în 2011 (ultimul an a guvernării Boc) și cele realizate în 2015 (ultimul an al guvernării Ponta) și, în special, cele privind colectarea TVA, pentru că cea mai mare evaziune fiscală în România se înregistrează în domeniul colectării TVA. Or, analizând în structură gradul creșterii veniturilor colectate, raportate la PIB, observăm că acestea au crescut doar în sfera impozitului pe profit, salariilor, veniturilor și taxelor pe proprietate - venituri unde colectarea este constantă, se bazează pe plata voluntară și are legătură directă și proporțională cu creșterea economică. Deci sunt venituri asupra cărora reorganizarea activității ANAF n-are nici o influență în ceea ce privește creșterea volumului colectării. În schimb, colectarea suplimentară, al cărei volum este influențat direct de managementul ANAF, respectiv colectarea în domeniul impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii (TVA, accize, taxe vamale, taxele pentru utilizarea bunurilor, autorizarea activităților, etc.), domeniul unde se înregistrează cea mai mare evaziune fiscală, este mai mult decît deficitară în mandatul lui Gelu-Ștefan Diaconu, procentul scăzând de la 13% în 2012 (la preluarea mandatului), la 12,7 % (la sfârșitul anului 2015). Iar cauza principală o reprezintă scăderea gradului de colectare al TVA de la 8,6 % în 2012 la 8,1% în 2015. Desigur, analiștii vor spune că TVA a scăzut pentru că s-a redus cota, la anumite produse, la 9%. Statisticile arată însă că în domeniul comerțului cu carne, legume și fructe, unde se înregistra cea mai mare evaziune fiscală din România, reducerea TVA nu a avut influență asupra volumului încasărilor în acest sector de activitate.

Cum își justifică Gelu Ștefan Diaconu incompetența managerială        

Ca și Constantinescu și Băsescu, ce s-au declarat învinși de „servicii" și Gelu Ștefan Diaconu dă vina pe „grupurile de interese" când e vorba de a justifica incompetența și catastrofa managerială în fruntea ANAF. În urma lui Gelu-Ștefan Diaconu, ANAF va contabiliza doar trei ani de reorganizări, în care scopul principal (a se vedea cazul Govor din Satu Mare) a fost instalarea clientelei politice, conform algoritmului de tip mafiot, stabilit de partide și subordonarea ANAF, SRI, transformând instituția într-o secție a SRI și menținera mecanismului fraudulos prin care crima organizată sustrage TVA, prin lipsa inițiativei de a solicita modificarea legislației. În ce privește eficiența reorganizării ANAF, sub „bagheta" lui Gelu-Ștefan Diaconu, faptul că după re-re-reorganizările la care a fost suspus ANAF, veniturile fiscale colectate nu au trecut pragul de 33,1 % din PIB, atins în 2011, dovedește impotența cronică a managementului ANAF, de a depăși pragul de 33,1 % din PIB, indiferent de restructurări, epurări, reorganizări și spune totul despre eficiența managementului acestei instituții. Iar dacă suntem corecți și comparăm managementul lui Blejnar la ANAF (cu toate păcatele reale și nereale), în perioda căruia media veniturilor colectate a fost de 33,033 % din PIB (2010 - 2012), cu cel a lui Gelu-Ștefan Daconu, a cărui medie  este de 32,666 % din PIB (2012 - 2015), ce performanță profesională remarcă primul-ministru Cioloș pentru menținerea în funcție a lui Gelu-Ștefan Diaconu ? Creșterea volumului evaziunii fiscale în domeniul colectării TVA ? Creșterea numărului clientelei politice instalată în funcții în mandatul lui Gelu Ștefan-Diaconu la ANAF ? Pentru că, analizînd corect cifrele, alte „creșteri" nu pot fi contabilizate în mandatul lui Diaconu la ANAF.

Suntem, se pare, un popor care s-a obișnuit să fie furat, mințit, umilit și disprețuit de către cei „votați" sau împuterniciți să administreze averea publică. Nu reacționăm decât haotic, manipulați, atunci când anumite grupuri de interese, ce controlează mass-media, sunt amenințate că-și pierd privilegiile acaparate. Reacționăm cu indiferență când suntem deposedați de bunurile noastre, ce constituie patrimoniul public și nu cerem explicații celor ce înstrăinează, fraudulos, patrimoniul public, fără acordul nostru. Ne solidarizăm doar când între grupările mafiote izbucnesc lupte pentru acapararea a ceea ce a mai rămas din patrimoniul public, lăsându-ne, conștient, manipulați de una sau alta din părți. Nu ne pasă ce destinație au taxele pe care le plătim și, în special, TVA, care alimentează, în prezent, mafia politică și crima organizată cu cei mai mulți bani negrii din economie. Nu ne pasă cînd banii colectați din taxe sunt cheltuiți, discreționar, pe lucrări publice inoportune, care au ca scop alimentarea cu fonduri a clientelei politice. Realegem, din naivitate sau prostie, în funcții, pe cei care ne jefuiesc, mint și umilesc, făcându-ne că nu vedem cum sunt cheltuite sume uriașe din buget, pe lucrări supraevaluate și unde ajung, în fapt, banii din fondurie publice. Ne facem că nu vedem averile uriașe acumulate de clientela politică, politicieni, primari, președinți de cosilii județene, funcționari publici ordonatori de credite, fără justificare, care au un numitor comun: furtul patrimoniului public și al banilor publici. Deși știm adevărul, nu-l acceptăm și acceptăm minciuna, pentru că nu ne place ce se vede ci ce ni se spune. Iar dacă șeful ANAF ne spune că au crescut încasările la buget, ni se pare firesc să-l credem chiar dacă suntem conștienți că minte. Și minte, pentru că numai prin minciună poate justifica lipsa oricărei inițiative privind introducerea metodei simplificate de colectare a TVA la buget, care ar aduce, suplimentar, un plus de cel puțin 30-40 de miliarde de lei anual. Și minte pentru că numai astfel crima organizată poate exploata erorile legislative și mecanismul defect de colectare al TVA ce permite colectarea acesteia de către crima organizată. Iar minciuna este produdul logic al indiferenței și toleranței prostești care a generat și menține monstruasa putere a mediocrității, ce profită, din plin, de o astfel de resemnare ale unui "stupid peoples" încremenit în această postură.

 

 

 

 

 

EDITORIAL

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta De ce acest titlu de ziar, care, la o apreciere superficială, ar putea lăsa impresia că încalcă deontologia profesională. Deontologia jurnalistică. Nu ai voie să ataci persoane. Nimic  însă mai fals. Dimpotrivă! Publicaţia  relanseze presa adevărată, presa de informaţie şi atitudine, p ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
19:47
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou