Secretizarea informatiilor publice si guvernele PNL

Dacă generalul Ciucă a reușit să aducă ceva nou în politica românească, atunci a adus secretizarea informațiilor publice la un nivel de care credeam că scăpaserăm cam de pe vremea lui Adrian Năstase. Dar, na, așa e când încep militarii să guverneze: totul devine secret, pentru că e de-a dreptul blasfemie ca civilii să afle cum stau cu adevărat lucrurile. Nu, încă nu e ca în Ucraina, unde toate televiziunile transmit cam același program de știri, obligate fiind, ci se aplică modelul original românesc, unde toate televiziunile ignoră aceleași știri, plătite fiind ca să facă asta de către partidele aflate la guvernare.                  Una dintre informațiile de care Guvernul ține cu dinții de luni bune este dimensiunea reală a datoriei publice. La începutul anului, datoria publică a României depășise pragul de 50% din PIB. Așa au stat lucrurile din ianuarie și până în mai. În situația asta, conform legii, România ar fi trebuit să impună, tot prin lege, câteva măsuri de austeritate, printre care și înghețarea cheltuielilor salariale publice. Doar că președintele Iohannis a dat, la timp, semnalul că așa ceva este inacceptabil, deci premierul a executat conștiincios ordinul nerostit, uitând să ia măsurile impuse de legea responsabilității fiscal-bugetare.  Ar fi putut fi două moduri în care Guvernul să ocolească legea cu pricina: să apară o prorogare a prevederilor legii sau să se ascundă cât mai mult informațiile. Legea în sine nu putea fi nici amendată și nici abrogată, făcând parte din pachetul legislativ necesar pentru aderarea României la euro. Dacă Guvernul Ciucă ar fi ales să proroge prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare, ar fi însemnat în primul rând să recunoască faptul că economia României se duce în cap de la an la an, iar în al doilea rând ar fi trebuit să aplice niște măsuri deloc populare, mai ales în contextul crizei prin care trece toată Europa.  Așa că mintea ascuțită de militar-erou a premierului a ajuns la cea mai bună soluție: secretizarea informațiilor despre datoria publică. Evident, nu vorbim despre vreo lege, ordonanță sau hotărâre de guvern în acest sens, ci de o secretizare discretă. De exemplu, de luni bune, Ministerul Finanțelor nu mai publică informații actualizate despre datoria publică. Dacă până prin iunie-iulie o mai făcea, de atunci încoace nu doar că nu a mai adus informațiile la zi, dar a și șters de pe site toate rapoartele lunare aferente anului 2022 pe care le publicase deja. Acum, dacă vrei să afli cum a mai evoluat datoria publică, descoperi că cele mai noi informații sunt din decembrie 2021.  Și totuși, din neatenție, mai scapă câte ceva, pe ici, pe colo. Așa se face că aflăm, tot de la MF, dintr-un flash-report, că datoria publică a ajuns la 628,4 miliarde de lei la finalul lunii septembrie 2022. Cum aceeași datorie publică era, la finalul lunii iunie, de 621,8 miliarde de lei, asta înseamnă că, în doar trei luni, România și-a sporit datoria cu 6,6 miliarde de lei. În total, de la sfârșitul lui 2021 și până la 1 octombrie 2022, datoria publică a României a crescut cu 51 de miliarde de lei. Mai mișto e că de la finalul lui 2019, de când guvernele României sunt conduse de prim-miniștri de la PNL, datoria publică a României a crescut cu 255 de miliarde de lei, ajungând de la 35% din PIB la 50% din PIB și, deseori depășind și procentul ăsta. Să stăm liniștiți, însă. Deficitul bugetar de anul acesta nu este, momentan, decât de 6,2% din PIB, adică puțin mai mult decât dublul deficitului maxim pe care ni l-am asumat în fața UE, șomajul este de doar 5,4%, iar inflația de-abia a ajuns la 15,32%. De trei premieri PNL încoace, România e pe creștere la cei mai importanți indicatori: datorie publică, deficit bugetar, inflație și șomaj. Dacă nici asta nu vă mulțumește…