Cine sau ce îl recomandă pe Bordea în fruntea CSM?

Bordea, un judecător bogat

Conform declaraţiilor sale de avere, Bordea e un magistrat "latifundiar". Deţine peste 90.000 de metri pătraţi de pământ extravilan şi intravilan, din care aproape 28.000 mp de pădure. Mai deţine cu familia două apartamente în Bucureşti şi Târgovişte şi o casă de 132 mp la Târgovişte, şi două maşini, un Mercedes şi un BMW, iar în conturi a economisit circa 190.000 RON. Soţia sa lucrează la o societate comercială.

Adrian Bordea, proaspătul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, este, deopotrivă, lăudat și contestat de către colegii săi. Și mai degrabă mai mult contestat de cei din afara sistemului, dacă luăm în considerare reacțiile din ultima perioadă. Cu atât mai curios apare faptul că a fost singurul candidat la înalta funcție, în condițiile în care în anii trecuți s-au dus adevărate războaie pentru postul respectiv. La fel de curios este și că numele viitorului președinte al CSM era cunoscut chiar înainte ca domnia sa să-și depună candidatura.

Jocurile erau făcute demult, au lăsat să se înțeleagă unele persoane apropiate sistemului de Justiție. Și atunci, dacă este adevărat, se pune întrebarea normală: cine a făcut jocurile? Cui folosește numirea lui Adrian Bordea în fruntea unui organism care reprezintă Justiția din România atât pe plan intern, cât și în raporturile cu instituțiile internaționale din Europa, SUA și din toată lumea?

Ori, poate, judecătorul Bordea este mai presus de orice bănuială, iar competența sa nu lasă loc îndoielilor. Din nefericire, această ultimă variantă pare să fie contrazisă de contestatarii săi, care susțin că au existat probleme în fiecare fază a carierei sale. Acuzațiile s-au referit fie la jocuri de culise orchestrate de anumite servicii de informații, fie la acțiuni care au ajutat, indirect sau pe față, grupuri de interese din sistem.

Mona, funcția și demisia

Adrian Bordea are o experienţă în magistratură de 34 de ani. A ajuns judecător la ICCJ în 2001, din poziţia de preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa. Din 2001 este judecător la Curtea Supremă. În 2010 a condus secţia comercială a Curţii Supreme, apoi a condus Curtea Supremă fiind desemnat preşedinte interimar după pensionarea fostului şef al instanţei supreme, Nicolae Popa.

Bordea, ca judecător al instanței supreme, s-a lansat în candidatura pentru CSM împotriva Gabrielei Bîrsan și a fostului judecător de Înaltă Curte, Mona Pivniceru, pentru a rupe voturile. Scorul final, extrem de strâns, prin care Pivniceru a ajuns în CSM în detrimentul Gabrielei Bîrsan, a fost realizabil tocmai prin candidatura lui Bordea.

Apoi a fost ales membru al CSM pe locul lăsat liber de Mona Pivniceru care a fost numită în decembrie 2012 ministru al Justiţiei.
Anul trecut, a fost ales vicepreşedinte al CSM. Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România au cerut retragerea candidaturii judecătorului Adrian Bordea, dar acesta a tot cerut amânări, până când, în cele din urmă, a reușit să obțină postul pe care și-l dorea.
Totuși, la sfârșitul anului și-a dat demisia din această funcție.

Bordea contra Ghica şi Dănileţ

Candidatul Bordea a fost vicepreşedinte al CSM în anul 2013, ales după un imens scandal prin care a fost eliminată din cursă judecătoarea Alina Ghica pe motiv că în anul 2012 a fost preşedintele CSM, iar legea nu ar permite candidatura pentru o nouă funcţie de conducere (corect: legea nu permite reînnoirea mandatului pentru aceeaşi funcţie).

Această interpretare a legii CSM a fost clamată atunci şi de Adrian Bordea. Culmea, acum acest principiu pare să nu mai fie valabil pentru Adrian Bordea, care, deşi în 2013 a fost vicepreşedinte, nu s-a sfiit să-şi depună candidatura în 2014 pentru funcţia de preşedinte al CSM.
„În 2013, drept pedeapsă pentru că a îndrăznit să-şi depună candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte, Alina Ghica a fost eliminată abuziv din CSM. De altfel şi judecătorul Cristi Dănileţ a fost eliminat atunci abuziv din CSM tot pe motiv că a îndrăznit să-şi anunţe candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte. Curtea Constituţională a sancţionat abuzurile, readucându-i pe Ghica şi Dănileţ în CSM", notează RL, referitor la jocurile actualului președinte al CSM.

Printre securiști, împărțind dreptatea

În anii 2000, presa a relatat pe larg despre dosarele judecate de Adrian Bordea. O anchetă jurnalistică a EVZ.ro arată că Adrian Bordea a fost investigat de Inspecţia Judiciară CSM în cazul eliberării din arest a generalului SRI Ovidiu Soare şi a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetaţi într-un dosar de corupţie.

Potrivit relatărilor, magistratul a decis eliberarea celor doi într-un dosar în care era şi el cercetat. Adrian Bordea a fost audiat de procurorii DNA în septembrie 2005 în legătură cu un presupus trafic de influenţă pe care l-ar fi comis în 1998, când era preşedinte al Tribunalului Târgovişte, la cererea ofiţerilor SRI Soare şi Dumitrache condamnaţi pentru fapte de corupţie.

În final, Inspecţia Judiciară a CSM a decis că judecătorul nu a greşit în niciun fel şi nu a dispus niciun fel de sancţiune. În 2006, EVZ.ro mai nota şi următoarele: "Judecătorul Adrian Bordea de la ICCJ este fiul generalului de securitate Aron Bordea. Surse din SRI au confirmat pentru EVZ că, înainte de 1989, generalul Aron Bordea a fost şeful coloneilor prahoveni Gheorghe Dumitrache, Corneliu Paltanea şi Daniel Bucur, cercetați pentru fapte de corupţie".

Cui prodest?

În proiectul de management al judecătorului Adrian Bordea, pe care l-a prezentat în calitate de candidat în „lupta" pentru funcţia de preşedinte al CSM, pe care a dus-o singur, specialiștii au descoperit o „capcană cumplită, care ar putea subordona Justiţia intereselor unor organizaţii sindicale ale judecătorilor sau procurorilor". Adrian Bordea vrea "încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor / CSM-nn), ca alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare".

„Dacă ajung sindicatele unor magistraţi (mulţi judecători şi procurori NU fac parte din aceste asociaţii!) să decidă în comisiile CSM, atunci unde mai este independenţa instituţiei în care membrii sunt aleşi în adunările generale ale TUTUROR magistraţilor din ţară, nu doar a celor afiliaţi la diverse asociaţii sau uniuni?!

În plus, periculoasă în proiect pare a fi și dorinţa lui Bordea ca promovările judecătorilor şi procurorilor pe funcţii de conducere să nu se mai facă în plenul CSM. Bordea propune şi eliminarea articolelor de lege prin care Plenul CSM stabileşte comisiile pentru evaluarea judecătorilor şi procurorilor.

Aceste modificări legislative îl pot face pe magistrat mult mai dependent de cei care îl evaluează şi îl promovează sau sancţionează deoarece sunt eliminate criteriile transparente de evaluare, spun specialiştii", a scris presa centrală, comentând scopurile pe care le va urmări, în mandatul său, Adrian Bordea.

Un „executant docil" ce ar putea compromite imaginea României

Surse specializate spun că este grav faptul că pentru funcţia de preşedinte CSM nu şi-au depus candidatura magistraţi cu o bună reputaţie, rupţi de vechile structuri, care să asigure, inclusiv prin propria imagine internaţională, faptul că România va continua reformele în Justiţie în sensul îndeplinirii criteriilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

Între atribuţiile preşedintelui CSM se află se află şi reprezentarea în relaţiile internaţionale, importante fiind relaţiile cu Comisia Europeană, cu comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, cu alte instituţii internaţionale care apară principiile statului de drept. Un preşedinte CSM mai puţin credibil va marginaliza România în relaţiile pe Justiţie cu partenerii externi.

„Muscalu va conduce, practic, instituţia. Judecătorul Adrian Bordea este o persoană căreia îi lipseşte curajul de a aduce aer proaspăt în încăperile unui Consiliu ferit de ochii critici ai societăţii civile şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

Aşa cum îl ştiu majoritatea colegilor, Bordea este un tip echilibrat, căruia nu îi place cearta, dar pe de altă parte este şi un executant docil atunci când e vorba de anumite interese ce ţin de sfera marilor aranjamente de culise, tocmai datorită faptului că aşa înţelege <<să nu se pună rău cu nimeni>>.

Să nu uităm, în acest an se vor da două mari bătălii în care se va încerca implicarea Justiţiei: europarlamentarele şi alegerile prezidenţiale", notează Luju.ro.