Best Dental

Devalizarea rezervelor strategice de hidrocarburi convenționale ale României

Mihai Bărbuliceanu, 3 februarie 2014, Ora 00:01

  • print
  • |
devalizarea-rezervelor-strategice-de-hidrocarburi-conventionale-ale-romaniei-37942-1.jpg

Diversiunea gazelor de şist, codurile multicolore de vreme rea şi ingineriile financiare transnaţionale, pentru devalizarea rezervelor strategice de hidrocarburi convenţionale ale României.

În contextul actual al ameninţărilor televizate, de creştere iminentă a preţurilor la gaze şi energie, pe fondul apocalipsei de trei zile cu coduri roşii, galbene portocalii şi arestări, accidente şi alte... stele verzi, ne-am îndreptat atenţia spre acţiunile şi deciziile guvernamentale privind producţia şi... exportul de hidrocarburi!

Din toamna anului 2012, naţiunea română a fost atrasă într-o sarabandă rocambolescă a diversiunii mediatice şi politice numită „gaz de şist". Indivizi, cu moft de profesori şi politicieni, ne-au atras într-un conflict social fabricat, în care se strecoară cu obstinaţie ideea că România ar avea rezerve de iluzorii gaze de şist, pentru 100 de ani! Aşa că... ce mai tot vorbim de amărâtele alea de 90-100 mld. mc de gaze convenţionale, rezerve strategice? La gunoi cu ele (pardon, la export)! PE DEGEABA! Dacă se poate, să mai şi plătim că ne scapă de ele! Să le ardă şi să polueze în Ungaria sau aiurea... ca în România putem să aşteptăm ...gaze de şist ieftine, că aşa ne-au promis dom' Premier şi dom' Preşedinte şi ...americanii, că doar suntem învăţaţi cu aşteptatul, i-am aşteptat vreo 60 de ani!

Dar să fim serioşi! În săptămâna care vine, la Senatul României este programată, pentru analiză în comisii, Propunerea legislativă cu numărul 666, referitoare la protejarea rezervei de gaze naturale a României şi interzicerea exploatării resurselor naturale prin metode neconvenţionale care periclitează siguranţa mediului. Dacă ar trece, ar fi o lovitură mortală data rackeţilor financiari care s-au cuibărit în structurile decizionale ale statului român!

Începerea exporturilor de gaze în 2013 a fost justificată de guvernanţi ca fiind una dintre obligaţiile asumate de România faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Începând cu 1 februarie 2014, prin deschiderea sensului de curgere dinspre România spre Ungaria, cantitatea de gaze exportată poate să crească semnificativ, prin încheierea cu TRANSGAZ a unor contracte, în regim ferm (cca. 10.000 mc/h) , până la 1 miliard de mc/an.
Astfel, conform datelor din spaţiul public, consumul din producţia internă de gaze a României s-ar putea reduce, îngrijorător, de la nivelul actual de 70%, ca urmare a exportării rezervelor.

Creşterea continuă a consumului de carburanţi şi gaze, concomitent cu permisivitatea exportului hidrocarburilor din rezerva naţională a României, va accentua în anii următori dependența de importuri şi majorarea constantă a preţurilor, cu un efect major în diminuarea resurselor bugetare, prin pierderea contravalorii accizelor şi taxelor şi altor impozite aferente producţiei interne de hidrocarburi exportate (pe care o estimăm la minim 5 miliarde de euro în următorii 3-4 ani).

Dar, ce să facem, a venit Uniunea Europeană şi FMI şi ne-a impus! Ce? Să dăm gazele degeaba şi apoi să importăm aceeaşi cantitate, la preţuri de 3 ori mai mari decât dacă le-am fi consumat la intern, pe ale noastre?

Pentru că tot U.E. a elaborat şi Regulamentul (UE) nr. 994/2010 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în baza căruia "onorabilii" reprezentanţi guvernamentali ar fi trebuit să garanteze un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor.
Ce să mai spunem de transparenţa condiţiilor contractuale şi a informaţiilor generale privind în special concesionarea resurselor de hidrocarburi ale ţării, prin noile acorduri petroliere (secretizate)?

Se pare că odată cu permisivitatea exportului resurselor interne de hidrocarburi, reprezentanţii statului român NU au respectat şi prevederea potrivit căreia statele membre UE iau măsuri corespunzătoare, pentru:

- elaborarea de planuri naţionale de acţiune, asigurarea consumului şi costului optim de energie;
- asigurarea şi consolidarea bugetului în sistemele de asigurări sociale pentru a garanta clienţilor vulnerabili alimentarea cu gazele necesare;
- măsuri pentru a sprijini ameliorarea eficienţei energetice și pentru a combate sărăcia energetică acolo unde este cazul (inclusiv în contextul mai larg al sărăciei).

Toate acestea sunt prevăzute în reglementările politicilor din domeniul energetic ale UE.

Aşa că vom exporta rezervele strategice ale ROMÂNILOR şi ale României cu 4 -5 Euro / 1000 mc şi vom importa aceleaşi cantităţi la media de 452 $/1000 mc, sărăcind şi îndatorând populaţia ţării.

ARGUMENTE ÎN SUSŢINEREA IPOTEZEI: COD FISCAL/SECŢIUNEA a 10-a/Restituiri de accize

ART. 206^42
Restituiri de accize (3^1)
Pentru produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum în România şi care ulterior sunt exportate, persoana care a efectuat exportul are drept de restituire a accizelor, în condiţiile prevăzute în normele metodologice (în vigoare de la 1 ian. 2012).
Norme metodologice

ART. 206^2 cod fiscal
g) pentru produse energetice:
Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face în conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate en gross, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.
Anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal:
Nr. crt. Denumirea produsului său a grupei de produse U.M. Acciza
(echivalent euro/U.M.)
14 Gaz petrolier lichefiat 1.000 kg
14.1. utilizat drept combustibil pentru motor 128,26
14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire 113,50

15 Gaz natural GJ
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor 2,60
15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
15.2.1. în scop comercial 0,17
15.2.2. în scop necomercial 0,32

România este unicul deținător de rezerve de ţiţei în cantități notabile din zona Central și Est Europeană. Tot România dispune și de cele mai mari rezerve de gaze naturale din zonă, de circa două ori mai mari decât rezervele dovedite ale Poloniei.
REZERVA STRATEGICĂ INTERNĂ A ROMÂNIEI DE GAZE CONVENŢIONALE
100.000.000 UNIT x 1.000 mc rezultă:
- ACCIZE mediu = 6,5 miliarde Euro;
- TVA aferent (calculat la 160 euro/1000 mc) = 3,8 miliarde Euro;
Total potenţiale venituri bugetare (numai la gaze) cca. 10,3 miliarde Euro

1GJ = 278 kWh; 10.490,079 kWh / 1000 mc; rezultă 38 GJ/1000 mc gaze;
Acciza (combust auto) = 2,6 euro x 38 GJ = 99 euro;
Acciza com. 38 GJ x 0,17 E = 6,5 E;/ NECOM = 12 Euro;
Densitatea la gaz petrolier lichefiat este de cca 0,800 kg/m³, rezultă o acciză medie de 96 euro/ 1000 mc;

ART. 206^5 Faptul generator
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;
b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
ART. 206^6 Exigibilitatea (f.f. important)
(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.
(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

ART. 206^7 Eliberarea pentru consum
(4) Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute în secţiunea a 9-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din normele metodologice, către:
a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;
c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar.

ART. 206^17 Gaz natural
(1) Gazul natural va fi supus accizelor, iar accizele vor deveni exigibile la momentul furnizării de către distribuitorii sau redistribuitorii autorizaţi potrivit legii direct către consumatorii finali.

REDEVENŢA

La această dată, redevenţa este de 3,5% (până la 13,5% în funcţie de tipul zăcământului şi cantitatea extrasă), ceea ce este un nivel foarte scăzut.
Principalul operator, Petrom, aplică acest procent la valoarea de 26 de dolari pentru un baril (echivalent), deşi preţul internaţional a fluctuat între 125 - 105 $ pe ultimii 8 ani. Aşa se face că practic întreaga producţie naţională de hidrocarburi a fost cedată anii trecuţi cu echivalentul între 1 şi 4 dolari barilul (echivalent şi la gaze).

NOTĂ:
Masa unui baril de petrol poate fi între 119 și 151 kg, depinzând de ce densitate are petrolul.

Acesta este unul dintre cele mai reduse niveluri din lume, cu excepţia celor din Australia sau Marea Britanie, unde nu există redevenţe, ci doar impozitare progresivă a profiturilor, de până la 50%. De asemenea, multe ţări folosesc un model de participare a statului la profit, care poate ajunge la 85% sau de operare exclusivă prin intermediul unui fond suveran. Dintre ţările care folosesc sistemul redevenţelor, la coada clasamentului se află Brazilia, care cu doar 10% tot încasează 12 dolari pe baril, adică de trei ori mai mult decât România. În schimb, SUA ajunge la 20 de dolari pe baril, iar Rusia - la 24.

CONCLUZII:

În condiţiile anterioare, când întreaga producţie de hidrocarburi (petrol şi gaze) era destinată consumului intern, redevenţele, accizele, TVA şi alte taxe şi impozite, au contribuit determinant la susţinerea Bugetului consolidat al statului, reprezentând principala sursă de venit. Nivelul scăzut al redevenţei şi, implicit al celorlalte componente interdependente ale preţului hidrocarburilor din producţia internă, contribuia determinant la stabilirea preţului plătit de consumatorul final din România.

Astfel, potrivit ANRE, Preţul mediu de import luat în calcul de către Direcţia Generală, pentru perioada octombrie - decembrie 2013, este de 420 $/1.000 mc, iar preţul gazelor din producţia internă este în această perioadă de 160 $/1.000 mc.

Conform reglementarilor actuale, pentru perioada de iarnă, POPULAŢIA şi termocentralele vor consuma 95% gaze de producţie internă şi 5% de import, iar pentru clienţii industriali, coşul de consum va fi format din 75% gaze de producţie autohtonă şi 25% gaze din import.
În condiţiile în care, în conformitate cu prevederile din noile acorduri petroliere, în care se prevede liberalizarea exportului hidrocarburilor din rezerva strategică a României, în schimbul unei redevenţe derizorii, efectul va fi devastator atât asupra bugetului de stat, dar mai ales asupra populaţiei deja sărăcite, deoarece:

1. Producţia internă de hidrocarburi nu acoperă în acest moment decât 70% din necesarul de consum al României, diferenţa fiind importată;

2. Populaţia, deja sărăcită, a României, se va confrunta cu creşteri necontrolabile ale preţurilor la toate categoriile de bunuri, în special energie, căldură, mâncare, deoarece exportul cantităţilor de hidrocarburi vor trebui înlocuite cu importuri la preţuri de 3-4 ori mai mari, care vor modifica masiv coşul de consum, predominând preţurile aferente cantităţilor importate;

3. Concesionarul nu mai are obligaţia predării cantităţilor de hidrocarburi extrase din resursele interne ale României către reţeaua de consum naţională, ci poate exporta toată producţia în schimbul plații contravalorii redevenţei derizorii de 3,5% calculat la valoarea costului brut de producţie;

4. Avantajul din anii anteriori, determinat de nivelul scăzut al redevenţei şi, implicit, al celorlalte componente de preţ, aferente producţiei interne, se transforma în prezent într-un factor de destabilizare macroeconomică, cu consecinţe major negative asupra statului român şi asupra cetăţenilor României;

5. În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, contravaloarea accizelor, TVA şi a altor venituri bugetare, aferente cantităţilor de hidrocarburi extrase din resursele României, vor fi încasate la Bugetul altor state, respectiv în statul membru în care se face eliberarea pentru consum. (Pentru România, pierderile vor fi de ordinul sutelor de milioane de $/an).

Justificarea responsabililor părţii române, care gestionează această acţiune, „că aşa cere U.E. şi FMI" este incompletă şi împotriva intereselor României.

Opinia noastră este că aceste argumente reprezintă o mistificare periculoasă cu efecte extrem de grave deoarece U.E. şi F.M.I. nu ne pot impune să exportăm gazul din resursele interne la o redevenţă de 4-5 $/1000 m.c. şi să completăm deficitul astfel creat, printr-un import înrobitor, cu aceleaşi cantităţi, la preţul de 420 - 452 $ /1000 m.c.

O ultimă întrebare: Dacă conducta Arad - SZEGED are dublu sens, este posibil ca să exportăm, în 2014, 1 mld. mc de gaze, cu venit la buget de 5-6 euro/ 1000 mc (adică max. 6 milioane de euro) şi să importăm aceeaşi cantitate, cu 452$/1000 mc (452 milioane de $)? Întrebarea este retorică!

Şi pentru DNA: Subiectul de mai sus o fi prostie, sau acţiunea unui grup organizat de „băieţi deştepţi" care sunt pe cale să producă o inginerie financiară cu consecinţe deosebit de grave?

 

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
20:50