Best Dental

MOLDOVA ÎN GEOPOLITICA SUD-ESTULUI EUROPEAN LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA. RELAŢIILE MOLDO-RUSE ŞI PRIETENIA DINTRE DIMITRIE CANTEMIR ŞI PETRU CEL MARE (IX)

Ziarul Atac, 16 decembrie 2013, Ora 12:57

  • print
  • |
moldova-in-geopolitica-sud-estului-european-la-inceputul-secolului-al-xviii-lea-relatiile-moldo-ruse-si-prietenia-dintre-dimitrie-cantemir-si-petru-cel-mare-ix-36779-1.jpg

Gl.bg(r) MIHAIL ŢĂPÂRLEA, vicepreședinte al Asociației Europene "Dimitrie Cantemir"

Dimitrie Cantemir, membru al "Ordinului Roşicrucian"?

La mai mult de două secole de la moartea sa, în urma negocierilor purtate de Nicolae Titulescu cu omolgul său sovietic, ministrul de externe Litvinov, rămăşiţele pămâteşti ale savantului român au fost repatriate, în anul 1935, fiind aduse, cu vaporul „Regina Maria", în portul Constanţa. La eveniment, a participat şi marele istoric, enciclopedist şi om politic Nicolae Iorga.

În procesul, verbal încheiat cu prilejul preluării osemintelor, s-au consemnat următoarele: "S-au gasit în raclă o parte din oseminte, fără craniu, cuprinzând oasele braţelor şi picioarelor înfăşurate in resturile unui veşmânt de mătase croit oriental". Lipsa neobişnuită a craniului se poate explica prin apartenenţa lui Cantemir la Ordinul Roşicrucian. Prin tradiţie, după moarte, cadavrele mambrilor roşicrucienilor erau decapitate, iar craniile se depuneau, în Scoţia, pe domeniul Rosslyn de lânga Edinburg, unde exista, încă din 1440, o mânăstire construită după regulile şi simbolistica masonică.

De aceea, se admite că, după moarte, capul lui Cantemir a fost luat şi depus în această mânăstire. Aşa se explică lipsa craniului la aducerea osemintelor savantului, în ţară.Unii istorici explică şi salvarea miraculoasă a lui Dimitrie Cantemir dupa infrângerea de la Stănileşti, tot prin aparteneţa sa la roşicrucianism. După cum se consemnează în cronicile vremii, domnitorul a fost ascuns de Fraţia Roşcruciană intr-o trăsură a ţarinei. De asemenea, se apreciază că, această calitate a sa, i-a facilitat relaţiile de colaborare cu membrii Academiei din Berlin, care, la rândul lor erau „roşicrucieni", precum şi admiterea lui ca membru al acestui important forum academic occidental.

O întrebare care, în mod firesc, se poate spune este aceea a cauzei lipsei unor scrieri din epocă cu referire la calitatea de „roşicrucian" a lui Cantemir. Potrivit doctrinei şi regulilor grupurilor roşicruciene, membrii acestora au fost, întotdeauna, împiedicaţi să-şi afirme public afilierea. Mai mult, ei chiar trebuiau să nege această afiliere, adoptând o "disciplină a tăcerii".

Pe cale de consecinţă, nu s-a îngăduit să se facă publică această apartenenţă. Un agument în plus îl constituie şi timpul îndelungat-de, apoximativ, două luni-,ce a trecut de la moartea şi până la funeraliile sale ce au avut loc la Moscova.Factori favorizanţi ai afilierii lui Cantemir la Roşicrucianism: mediul în care a evoluat şi s-a format, repectiv, în spaţiul cultural şi spiritual aflat la confluenţa dintre Bizanţ, Orient şi Occident; erudiţia şi apentenţa sa indiscutabilă pentru ezoterism; legăturile personale cu conţinut politic şi ştiinţific pe care le-a dezvoltat cu importante personalităţi ale vremii, atât din Orient, cât şi din Occident, unele dintre aceştia fiind roşicrucianişti. Fraţiile şi ordinul roşicrucienilor, după cum consemnează istoriografia, s-au constituit în secolele XVI- XVII, dar existenţa unor comunităţi de roşicrucieni este atestată încă din anul 1250, deşi denumirea ca atare se trage de la Christianus Rosecreutz (1378-1484). În anul 1598, alchimistul Studion a înfiinţat, la Nurenberg, "Milţia Cruciferă Evanghelică".

În esenţă roşicrucianismul, îşi propunea "reforma generală a pamântului, ruperea de lumea veche şi naşterea societatii conduse de singurul împarat al oamenilor: Iisus Hristos.". Roşicrucienii au îmbinat armonios ocultismul musulman cu teosofiile, care sunt o doctrină filosofică şi religioasă, conform căreia cunoaşterea lui Dumnezeu este revelată din natură, iar omul, luminat de Dumnezeu, se transformă şi tinde a se uni cu divinitatea pentru a crea acea înţelepciune universală, denumită pansofie. Astfel, au fost descoperite legi şi principii mistice, pe baza identificării şi cunoşterii misterelor naturii.

La acest edificiu teoretic şi organizaţional, au participat ilustre personalităţi, precum Da Vinci, Paracelsus, Descartes, Pascal, Spinoza, Newton, Leibniz, Franklin, Faraday, Debussy şi mulţi alţii, fomând o adevărată „constelaţie" ştiinţifică şi spirituală. Aşa că nu este de mirare faptul că eruditul Dimitrie Cantemir s-a alăturat roşicrucianismului.

Simbolul ordinului il reprezintă un trandafir roşu fixat în centrul unei cruci tot de culoarea roşie, căci ea "a fost botezată în sângele mistic şi divin al lui Hrsitos". După unii exegeţi ai ordinului, Crucea reprezintă "inţelepciunea şi cunoaşterea", iar trandafirul (rosa) simbolizează "purificarea şi ascetismul" prin care omul se desăvârşeşte.

În ciuda nenumăratelor studii care i-au fost consacrate, roşicrucianismul rămîne, şi în momentul de faţă, o mişcare spirituală şi culturală enigmatică.

 

 

 

 

EDITORIAL

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

„Hexi Pharma” nu e un caz ci un fenomen ce caracterizează România

Ce se întâmplă azi în România nu sunt accidente și nici întâmplări banale. Este efectul disoluției autorității publice, prin politizarea și, implicit, mediocrizarea profesională a administrației publice. O administrație infestată de sistemul clientelar, servil, controlată politic până la cel mai m ...

ziare

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
18:00