RADIOGRAFIA PRESEI DIN ROMÂNIA

Presa ultimilor ani reflectă un sistem ce funcționează la cote de avarie. Peisajul media a fost măcinat de criza economică, schimbări de management și acționariat, falimente, soluții de supraviețuire nesustenabile, intrări în insolvență, presiuni politice și economice, întârzieri salariale, greve, restructurări și demisii.

Mult râvnita libertate de exprimare clamată cu ardoare în primii ani ai democrației postdecembriste, s-a dovedit a fi doar o capcană pentru presa românească. După 25 de ani, România primește un calificativ mediocru, de "presă parțial liberă", pe locul 84 în clasamentul mondial alcătuit de Freedom House. În absența responsabilității, a conștiinței profesionale, a solidarității de breaslă și a bunelor practici democratice, libertatea presei e vorbă goală sau, mai riscant, o acoperire pentru manipulatori, corupți și șmecheri. Indicele Sustenabilității Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituțiile mass-media din țară continuă să fie politizate și afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanța și libertatea presei".

Rapoartele anuale și analizele privind situația mass-media sugerează „un sfârșit de lume"."Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând", susține Centrul pentru Jurnalism Independent în studiul Starea sectorului mass-media din România în 2014, bazat pe 120 de ore de interviuri cu jurnaliști, manageri, experți media, profesori din 21 de orașe".

Principalele probleme care afectează libertatea presei au fost scoase în evidență mai ales în anii electorali cu o intensă dinamică politică - politizarea excesivă, mecanisme corupte de finanțare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacțiilor și contaminarea agendei publice de către agenți ai serviciilor de informații.

Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul anilor electorali, anul 2014 manifestându-se printr-o politizare cronică a pieței de media.

Campaniile electorale a fost marcate de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase. Acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic și cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate. Au apărut foarte multe cazuri de corupție în presă de care se fac vinovați patronii, administratorii de presă, dar și jurnaliștii. Patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă în ultimii ani pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală. Dar s-au înregistrat și noi cazuri de jurnaliști inculpați sau condamnați pentru mită sau șantaj.

Din punct de vedere economic, presa românească a fost în cădere liberă în anul 2011. Restructurările, disponibilizările, demisiile, reorganizările, falimentele, mutările pe online, schimbările de management și de acţionariate s-au adăugat la efectele crizei economice, care au dus și ele la degradarea severă a conţinutului și a practicilor jurnalistice.

Condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei. Multe redacții au renunțat la contractele de muncă pe termen nelimitat și au adoptat forme alternative de contractare, precum plata (totală sau parțială) a remunerației pe contracte de drepturi de autor sau transformarea contractelor de muncă în contracte de prestări servicii, jurnaliștii fiind obligați să se înregistreze drept persoane fizice autorizate. Jurnaliștii sunt presați să renunțe la drepturile salariale și să accepte contractele pe drepturi de autor, care nu oferă nicio protecție jurnalistului și îi fragilizează poziția în raport cu patronatul. De asemenea, devin tot mai frecvente clauzele abuzive în contractele de muncă sau de colaborare care restrâng dreptul salariaților la liberă exprimare, interzicându-le acestora să facă publice problemele din redacții.

Astfel, cel întotdeauna dezavantajat este jurnalistul care rămâne neprotejat. Ambiguitățile în relațiile de muncă dintre angajat și angajator determină o vulnerabilizare directă a jurnalistului, care se vede privat de siguranța locului de muncă, de un venit constant sau de protecție socială.

Starea presei din România este deloc favorabilă, conform raportului "FreeEx Libertatea Presei în România 2014 - 2015", lansat de organizația ActiveWatch.

Dificultăţile financiare au amplificat compromisurile făcute de redacții, ceea ce a distorsionat conținutul editorial. Presiunea audienței a generat o abundență a derapajelor editoriale, multe redacții manifestând un vizibil dispreț față de orice reguli profesionale și pentru demnitatea persoanelor. Știri inventate, regizarea unor show-uri televizate pretinse a fi autentice, vânarea ostentativă a aspectelor morbide, ridicole, murdare ale vieții unor persoane publice - au devenit practici obișnuite.

De asemenea, au apărut noi cazuri de șantaj de presă, iar în unele mai vechi au existat sentințe ale instanțelor.

Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă, iar cititorul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.

Anul 2014, a fost unul zbuciumat pentru peisajul media românesc, cu răsturnări de situație care au făcut în mai multe rânduri din instituțiile de presă subiectele principalelor buletine de știri, în principal din cauza arestării unui număr impresionant de patroni de presă. Pe deasupra, a fost și an electoral, ceea ce a mutat de multe ori miza instituțiilor media de pe terenul interesului public pe cel al partizanatelor politice.

În 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația Reporteri fără Frontiere, în declin cu șapte locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 45). Mai mult de jumătate dintre români au declarat că presa din România este „mai degrabă dependentă" sau „dependentă", un român din cinci este de părere că presa este liberă („complet independentă" sau „mai degrabă independentă"), iar 24% dintre români cred că presa „nu este nici independentă, nici dependentă", potrivit sondajului „Încrederea publicului în mass-media din România", dat publicității în februarie 2014 și realizat de Kas & Market Links pentru Fundația Konrad Adenauer Stiftung, pe un eșantion de 1000 de persoane din mediul urban și rural, la nivel național. Respondenții au apreciat că sursele de informare cele mai obiective și de calitate sunt televiziunile și publicațiile online și au indicat televiziunea drept principală sursă de informare.

PRESA SCRISĂ 

România este tot mai departe de statele unde presa reprezintă o sursă importantă și prestigioasă de informare. În zece ani, din 2004 până în 2014, cu accent pe debutul crizei din 2008, tirajele ziarelor generaliste au scăzut cu până la 80-90%, iar audiențele acestora s-au redus cu până la 85%, în timp ce tabloidele au pierdut 40% din tiraje și 60% din audiență, potrivit unui material realizat de jurnalistul Petre Barbu pentru Revista Forbes, în ianuarie 2015, pe baza studiilor furnizate de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT).

Cel mai citit ziar generalist în 2014 a fost Evenimentul Zilei, cu un tiraj mediu difuzat de 14.403 exemplare tipărite pe ediție și cu o audiență medie de 103.000 de cititori pe ediție. Pe al doilea loc s-a situat România liberă, cu 13.712 de exemplare tipărite și cu 37.000 de cititori pe ediție, urmată îndeaproape de Jurnalul Național, cu un tiraj tipărit de 13.031 exemplare, iar Ziarul Adevărul a avut, la rândul său, o medie de 12.110 exemplare tipărite pe ediție. Tabloidele Libertatea și Click au avut câte 109.827 exemplare tipărite și 299.000 de cititori pe ediție, respectiv 126.620 de exemplare și 353.000 de cititori pe ediție, iar publicațiile de nișă din top au fost: Gazeta Sporturilor, cu 29.197 exemplare și 217.000 de cititori, și Ziarul Financiar: 9.291 de exemplare pe ediție, 65.000 de cititori, conform cifrelor BRAT. De asemenea, ziarul Bisericii Ortodoxe Române, Lumina, a avut la rândul său un tiraj mediu vândut zilnic (pe bază de abonament) care a depășit 21.000 de exemplare, iar săptămânalul Lumina de Duminică a vândut în medie (tot prin sistemul abonamentelor) tot peste 21.000 de exemplare. În ceea ce privește numărul de exemplare vândute în medie pe zi în perioada octombrie - noiembrie 2014, clasamentul realizat de BRAT arată în felul următor: Click - 110.813 (23.128 abonamente, 87.684 cu bucata), Libertatea - 64.868 (14.707 abonamente, 50.161 cu bucata), Gazeta Sporturilor - 27.180 (1.824 abonamente, 20.233 cu bucata, 5.123 în bloc), Ziarul Lumina - 21.767 (aproape toate abonamente), Evenimentul Zilei - 12.894 (2.805 abonamente, 10.089 cu bucata), România liberă - 10.512 (4.456 abonamente, 1.604 cu bucata, 4.452 în bloc), Adevărul 10.013 (3.723 abonamente, 6.290 cu bucata), Jurnalul Național - 7.415 (4.318 abonamente, 3.097 cu bucata), Revista Biz - 7.285, Forbes - 6.119, Capital - 5.089 de exemplare vândute în medie pe zi.

Companiile de distribuție de presă PressPoint și Hiparion, care au fost administrate de același grup de persoane și care au intrat în insolvențe în octombrie și ianuarie 2013, au și în prezent datorii de 10,4 milioane de euro, respectiv de 10,7 milioane de euro, mare parte din acești bani fiind datorii neplătite companiilor de presă324. Potrivit informațiilor apărute la începutul lui 2014, printre principalii debitori ai Press Point se numărau: Burda România (care avea de recuperat 2.261.106 euro), Sanoma Hearst (1.779.270 euro), Mediafax Group (916.720 euro), Network Press (674.461 euro), Hiparion Distribution (479.365 euro).

Insolvențe: Evenimentul Zilei, Capital, Jurnalul Național

Trei dintre cele mai importante publicații din presa scrisă românească au intrat în insolvență în 2014. În ianuarie, Tribunalul București a admis cererea de insolvență a companiei Intact Publishing, editor al cotidianului Jurnalul Național.

O lună mai târziu, Editura Evenimentul Zilei și Capital, care editează publicațiile omonime, a intrat la rândul său în insolvență. După intrarea în insolvență, angajații Evenimentului Zilei au fost anunțați că salariile pe luna februarie au fost înghețate din cauza acestei proceduri, ceea ce însemna că au fost obligați să se înscrie la masa credală (urmând să-și recupereze banii după aprobarea planului de reorganizare), și au primit în avans o parte din salariul pentru luna martie.

Propaganda mediatică

Mediul politic și instituțiile de presă nu au învățat nimic din experiența campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009 și 2014, și au persistat în iluzia că propaganda mediatică garantează succesul electoral. Arsenalul mediatic pus în funcțiune în sprijinul principalului favorit a avut, din nou, mai degrabă un efect de bumerang. Cititorii  par să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele tradiționale sau alternative, fie către social media. Mass-media tradiționale sunt dominate de agendele patronilor sau finanțatorilor de presă. Majoritatea acestora sunt direct angrenați în lupta politică, iar mulți dintre ei au dosare penale (nu întotdeauna din afacerile de presă), unii aflându-se deja în arest preventiv sau executând condamnări definitive. Agenda publică este astfel influențată de vocile partizane care se războiesc într-o confruntare zgomotoasă, axată în principal pe atacuri la persoană împotriva adversarilor politici sau mediatici. Interesul public și norme profesionale elementare, precum echidistanța, imparțialitatea, spiritul critic sunt abandonate și înlocuite de dublă măsură, propagandă fățișă în favoarea unor politicieni sau de atacuri violente împotriva Justiției. Vocile independente se fac tot mai greu auzite în zgomotul partizan ce domină spațiul mediatic. Mai grav, ele riscă să fie prinse la mijloc în schimburile de focuri dintre cele două tabere.

 Campania electorală a fost dominată de partizanate mediatice fățișe, dezinformări și atacuri la persoană, unele cu accente naționaliste. Susținerea unuia dintre candidați a fost asumată de două canale de știri apropiate coaliției aflate la guvernare (Antena 3 și România TV), fiind însoțită de atacuri la adresa contracandidaților. Din arsenalul canalelor de știri nu au lipsit dezinformările, instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidați.

Divizarea breslei în două tabere media arondate principalelor mișcări politice a adus în prim plan vocile unor pseudo-jurnaliști, preocupați în primul rând cu atacarea adversarilor politici și mediatici. Conflictele între taberele media au devenit tot mai agresive în ultimul an, nelipsind amenințările, jignirile, atacurile murdare la persoană. Execuțiile mediatice au devenit o normă profesională pentru unele canale de știri care emit pe piața de televiziune națională.

Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat numeroase astfel de abateri însă sancțiunile aplicate sunt destul de mici și nu sunt în măsură să descurajeze acest tip de comportament.

În discursul media dominat de acest zgomot politico-mediatic, vocile independente se aud tot mai greu, iar subiecte importante de interes public trec aproape neobservate, pătrunderea lor în agenda publică fiind blocată de scandaluri politice.

Inexistența unor structuri asociative în rândul breslei este un simptom al puternicei divizări care afectează comunitatea media românească. Oamenii din presă nu manifestă voința de a-și defini, asuma și proteja drepturile și obligațiile profesionale, iar solidarizările sunt conjuncturale, mai degrabă coalizări împotriva adversarilor mediatici decât solidarizări motivate de împărtășirea unor valori comune.

Dreptul la liberă exprimare este invocat întotdeauna în favoarea celui care îl exercită, iar apelul la normele etice și profesionale se face aproape exclusiv pentru a sancționa public abaterile adversarului. Invocarea selectivă a deontologiei, dublul standard în sancționarea abaterilor profesionale și absența oricărei raportări critice față de practicile propriei tabere mediatice pun la îndoială onestitatea unor demersuri ce se revendică la valori și principii profesionale. Ele devin mai degrabă încă o armă în războiul dintre cele două tabere media.

Jurnaliștii migrează către politic

Migrația oamenilor de presă spre mediul politic și invers este un element de noutate care ia amploare.

În aprilie 2013, Cristina Țopescu, fosta prezentatoare a principalului buletin de știri la televiziunea Prima TV (unde a lucrat 12 ani), s-a înscris în PSD. „Ca om politic, nu voi face decât să continui să susţin şi să lupt pentru cauze în care cred cu toată tăria şi în care m-am implicat până acum ca jurnalist, a afirmat Cristina Ţopescu.

Un alt ziarist despre care presa a scris că se află în negocieri cu mediul politic este Vlad Macovei, fost redactor-șef al Evenimentului zilei și project manager la săptămânalul economic Capital. Potrivit Pagina de Media, acesta urma să devină consilierul fostului deputat și fost ministru al apărării, Mihai Stănișoara. Vlad Macovei nu a confirmat existența unui contract, însă a declarat că este „interesat de consultanța politică".

Un alt om de televiziune, Niels Schnecker, a fost consilierul liderului PNL, Crin Antonescu în anul 2013, dar cei doi au întrerupt colaborarea în februarie 2014, cu puțin timp înainte ca PNL să se retragă de la guvernare și să părăsească USL.

Radu Moraru, proprietarul televiziunii Nașul TV și moderator al emisiunii „Naşul" la același post de televiziune, și-a anunțat intenția de a candida la alegerile europarlamentare din mai 2014, ocupând prima poziție pe listele Partidului Ecologist Român. Unul dintre motivele invocate de omul de televiziune pentru candidatura sa face referire la situația presei - „Presa nu mai are nicio PUTERE". Biroul Electoral Central a respins candidaturile PER.

Un alt politician care s-a apucat de presă este Lavinia Șandru, care a anunțat, în ianuarie 2013, că va fi moderatoarea unei emisiuni la Realitatea TV, după 12 ani de carieră politică. Lavinia Șandru a început în februarie 2013 colaborarea cu Realitatea TV.

Presă în scopuri personale

Presa continuă să reprezinte pentru mulți dintre finanțatorii săi un instrument important de obținere a influenței în zona politică, de afaceri sau în raport cu Justiția. Lucrurile sunt simple: cât politicienii se bagă în afaceri, ne băgăm și noi în politică". Condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare a oferit un nou prilej mediilor controlate de acesta pentru a ataca magistrații și a încerca să decredibilizeze actul de justiție. Televiziunile familiei Voiculescu au atacat public deciziile magistraților și au recurs la manipulări care să îl facă pe Voiculescu „o victimă a regimului" în ochii opiniei publice. O parte a jurnaliștilor din grupul controlat de familia Voiculescu și-a exprimat public solidarizarea cu Dan Voiculescu după ce acesta a fost condamnat la închisoare, inclusiv prin declanșarea unor atacuri violente la adresa magistraților. Chiar dacă mai firave, reacții similare încep să se observe și în cealaltă tabără media, odată cu arestarea Elenei Udrea și a unor apropiați ai fostului Președinte, Traian Băsescu.

 De asemenea, stenogramele din dosarul în care Președintele Consiliului Județean Mehedinți (Adrian Duicu) este acuzat de trafic de influență arată cum acesta le ordona unor lucrători în presa locală și corespondenți locali ai unor canale naționale de știri să dea telefoane în numele acestor televiziuni pentru a intimida o echipă de control a Ministerului de Interne.

Finanțări murdare

În ultimii doi ani s-au consemnat arestări în lanț  ale unor mari proprietari de presă pentru fapte de corupție, evaziune fiscală sau spălare de bani. Patru persoane care controlează grupuri media au fost condamnate definitiv (Dan Voiculescu - grupul Intact; Dan Adamescu - Medien Holding; Dan Diaconescu - fost patron OTV, televiziune închisă de CNA; Maricel Păcuraru - patron Realitatea TV), iar alți trei se află în arest preventiv (Adrian Sîrbu - Mediafax Group, fost patron al ProTV și al altor televiziuni asociate, fost CEO al Central Media Entreprise; Sorin Strutinsky, patron al Soti Cable Neptun din Constanța; Aristotel Căncescu - președinte al Consiliului Județean Brașov, patron al MixTV Brașov). La aceștia se adaugă persoane din managementul acestor grupuri media.

Procurorii au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de presă. Mecanismele afectează atât mass-media centrale, cât și pe cele locale, care sunt în multe cazuri finanțate de baronii locali din bani publici, folosite drept paravan pentru parazitarea fondurilor publice sau pentru spălarea banilor, prin contracte fictive de publicitate.

Forme corupte de finanțare a presei includ: bani publici acordați preferențial, evaziune fiscală și spălare de bani, neplata datoriilor la stat, neplata furnizorilor, neplata angajaților, publicitate publică și privată folosită ca paravan pentru a finanța presa, santajul pentru a obține contracte de publicitate sau direct sume de bani.

Opacitatea industriei media alimentează suspiciunile publicului privind afinitățile economice și politice ale presei cu diverse interese de această natură. Inițiativa Coaliței pentru o presă curată de a cere industriei să-și facă publice acționariatul și sursele de finanțare a fost ignorată de cvasitotalitatea mass-media. Această lipsă de transparență contribuie la deteriorarea continuă a încrederii publicului în mass-media. Un sondaj publicat în luna mai arăta o cotă de încredere de 31%10, iar un studiu lansat în martie 2015 spune că numai 28% dintre români consideră că mass-media este independentă, în timp ce 43% dintre subiecți neagă că ar exista jurnalism liber în România.

 Înalții demnitari ai statului se manifestă disprețuitor față de jurnaliști

 Președintele Băsescu a insultat din nou reporterii Antenei 3, în timp ce fostul premier Ponta a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de reporteri ai unor instituții media ce înregistrează datorii la stat sau a părăsit pur și simplu sala de conferințe atunci când jurnaliștii i-au adresat întrebări incomode. Genul acesta de atitudine este replicat mult mai agresiv de politicieni și reprezentanți ai autorităților locale, care insultă și amenință jurnaliști. O sursă semnificativă de amenințări și jigniri la adresa junaliștilor o reprezintă tocmai oamenii din presă. Pe fondul tensionat al isteriei mediatice a explodat cantitatea insultelor între oamenii din presă apropiați taberelor politice. Chiar dacă numărul agresiunilor nu reprezintă o îngrijorare majoră, 2014 a înregistrat un act de o gravitate aproape fără precedent în ultimii ani, când un jurnalist a fost bătut și insultat de mai mulți polițiști în interiorul unei secții de Poliție în centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta abuzuri ale polițiștilor.

Procese

 În lipsa unor mecanisme de autoreglementare funcționale și în condițiile proastei funcționări a CNA, tot mai mulți oameni apelează la instanțe pentru a căuta reparații pentru nedreptățile care consideră că li se fac de către presă. Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Jurisprudența CEDO este citată și folosită de judecători. Din păcate, unele instanțe pronunță hotărâri care amenință libertatea de exprimare, cum ar fi, de ex., obligarea la ștergerea unor articole din mediul online. O altă măsură discutabilă este cea care obligă la publicarea de scuze. Alte hotărâri care pot fi considerate disproporționate cer obligarea la publicarea unor hotărâri judecătorești integrale (ceea ce implică logistică și costuri nerealiste). De notat că un număr semnificativ de procese sunt deschise de oameni din presă împotriva altor colegi de breaslă, într-o prelungire pe teritoriul Justiției a războiului politico-mediatic pomenit mai sus. Acțiunile în instanță sunt folosite (uneori) excesiv, cu scopul de a intimida.

Inițiative legislative care amenință drepturi fundamentale

La nivel legislativ, anul 2014 a fost marcat de inițiativele succesive venite dinspre mediul politic și SRI (via Ministerul Comunicațiilor) de a promova legi de tip Big Brother (legea securității cibernetice, legea privind înregistrarea cartelelor pre-pay și a accesului la rețele Wi-Fi), legi care pun în pericol drepturi fundamentale. Curtea Constituțională a României a declarat aceste legi neconstituționale. Aceste inițiative au beneficiat de un larg sprijin mediatic în cvasitotalitatea mediilor tradiționale, indiferent de afilierea politică a acestora. Principala opoziție a venit din zona organizațiilor neguvernamentale și a mediilor online.

Consiliul Național al Audiovizualului

Disputele interne dintre membrii Consiliului au continuat și s-au intensificat în 2014, alimentate de aceleași motive ca în anii precedenți. Disputele au inclus acuzații reciproce de dublă măsură între membrii instituției, de folosire a instituției ca rampă politică, de blocare intenționată a instituției prin lipsa de cvorum, compromiterea credibilității președintelui CNA prin gestionarea defectuoasă și uneori abuzivă a conflictelor interne, lipsă de transparență etc. Au apărut însă și câteva ingrediente noi - înregistrări ale unor discuții interne compromițătoare între președinta CNA și un angajat, precum și dosarele penale deschise de procurori împotriva președintei CNA și a altei membre a Consiliului pentru abuz și instigare la trafic de influență. CNA a abandonat intențiile de a sancționa mai hotărât încălcările legii și a sancționat tot mai timid radiodifuzorii, în special canalele de știri. Abaterile grave ale acestora, dezinformările, insultele, calomniile, manipulările, limbajul vulgar și propaganda partizană explicită au fost trecute cu vederea sau sancționate firav de CNA, chiar și atunci când aceste abateri s-au petrecut în timpul campaniei electorale.

Mediile publice

 Radioul și televiziunea publică și-au reînnoit Consiliile de Administrație (CA) în 2014. Ambele instituții au apelat la proceduri abuzive cu scopul de a interzice persoanelor din afara lor să candideze pentru posturile de reprezentanți ai salariaților în CA. Politizarea asumată a Consiliilor de Administrație a fost din nou sancționată de Curtea Constituțională, care a constatat pe 3 iulie că nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candidaților în funcție de algoritmul politic și de ponderea grupurilor parlamentare12. În 2012, Curtea a emis o decizie similară în privința componenței CA al TVR. Timp de 6 luni, SRR a funcționat fără CA, Parlamentul amânând desemnarea unor noi membri până în luna decembrie. Mediul politic nu manifestă nicio intenție de a căuta soluții pentru situația financiară gravă în care se găsește televiziunea publică. PDG al TVR a anunțat că, în lipsa sprijinului politic, instituția riscă să intre în incapacitate de plată. Curtea de Conturi a constatat existența mai multor nereguli la TVR și SRR în ceea ce privește eficiența administrării resurselor celor două instituții. Modificarea legii de funcționare a mediilor publice a lipsit și în 2014 din agenda mediului politic sau a mass-media. Inițiativele legislative apărute au vizat aspecte ce țin de activitatea economică a celor două instituții, nu modificări de substanță în vederea unei redefiniri instituționale a serviciilor publice de radio și televiziune. Câteva derapaje editoriale survenite în contextul agitat al anului electoral au consolidat percepția publică asupra TVR de televiziune a puterii. În egală măsură, din interior au existat reacții individuale și instituționale de condamnare a acestor derapaje, situație rar întâlnită în rândul mediilor private. 

CORUPȚIE LA NIVEL ÎNALT

Dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare ale presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de media. Mecanismul afecteză atât massmedia centrale, cât și pe cele locale, care sunt în multe cazuri finanțate de baronii locali din bani publici, folosite drept paravan pentru parazitarea fondurilor publice sau pentru spălarea banilor, prin contracte fictive de publicitate.

Jurnaliști condamnați sau judecați pentru șantaj

La începutul lui 2013, doi jurnaliști au fost condamnați la închisoare cu suspendare pentru acte de șantaj și un al treilea a fost trimis în judecată. În luna ianuarie, șefii unor publicații ieșene, Florin Asimionesei și Alin Tocan, au fost condamnați la trei ani, respectiv doi ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, după ce au fost acuzați că între 2001-2004 au cerut mai multor persoane politice și oameni de afaceri bani pentru publicitate. Alin Tocan a fost redactor-șef al ziarului Ziua de Iași, iar Florin Asimionesei este patron al publicatiei Bună ziua, Iași. Corespondentul PRO TV Baia Mare, Raul Kreiter, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. Conform rechizitoriului, Raul Kreiter ar fi obținut în luna septembrie 2011 o înregistrare audio compromițătoare privind viața intimă a unui profesor de la Centrul Universtar Nord, pe care l-ar fi amenințat cu demararea unei jurnalistice. Jurnalistul a pretins și a primit sume de bani de la partea vătămată.

Virgil Rădulescu, jurnalist, realizator al emisiunii „Faţă în Faţă", difuzată de postul prahovean Wyll TV, și proprietar al site-ului de ştiri www.stiriprahova.ro, a fost condamnat în iunie 2013 de Tribunalul Prahova la doi ani cu suspendare pentru șantaj și doi ani cu executare pentru trafic de influență. Instanța i-a interzis lui Rădulescu să mai practice meseria de jurnalist pentru un an.Potrivit rechizitoriului, Virgil Rădulescu, care se recomanda ca ofițer SRI sub acoperire cu trecere pe lângă premierul României, ar fi șantajat mai mulți comercianți din Ploiești, amenințând că va publica informații compromițătoare dacă nu primește bani.

Într-o altă dispută, directorul publicației economice Bursa, Florian Goldstein (Make), a fost amenințat de Sima că, în cazul în care publică informații care pot afecta clienții WBS Holding, atunci va face publice pe www.hotnews.ro, „pe surse", tranzacțiile pe care le-a efectuat pe diferite piețe financiare în numele său. Make a fost client al WBS Holding. „Pentru că îţi jur pe ce am mai sfânt că dacă tu faci măgărie cu toţi clienţii şi arunci WBS-ul în aer, eu, tot pe surse, la Hotnews , că eu nu mai sunt la Hotnews şi nici la WBS, îţi dau toate tranzacţiile lui Make", ar fi declarat Sima, potrivit lui Make.  

Sima a fugit din țară la începutul lui octombrie 2012, după ce firma pe care o deține a pierdut banii clienților în numele cărora tranzacționa pe piețele de capital. Brokerul susține că a fugit din teama amenințărilor pe care le-ar fi primit indirect din partea unor politicieni sau oameni de afaceri. De-a lungul ultimilor 10 ani, Sima a fost o prezență constantă în platourile televiziunilor pentru a comenta diverse teme legate de piețele financiare. Cristian Sima a deținut până în luna septembrie 9% din acțiunile publicației online HotNews.ro (pe care a și finanțat-o) și pe care le-a vândut în luna septembrie 2012 lui Răzvan Cornățeanu, fost manager la mai multe publicații și grupuri de presă din România, printre care Adevărul Holding. Publicația a scris că „Cristian Sima a fost investitor financiar în firmă, fără niciun rol în activitatea de zi cu zi a platformei HotNews.ro".

Directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, a fost reținut de procurorii DNA pentru șantaj. Conform referatului procurorilor, în perioada 16 aprilie - 24 mai 2013, Alexandrescu „a constrâns un administrator al unei societăți comerciale să semneze un contract în condiții prestabilite, impuse de inculpat, sub amenințarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromițătoare pentru persoana în cauză"428. În paralel, posturile de televiziune din Antena TV Group, dar și canalul de știri Antena 3 (patronat tot de familia Voiculescu) au difuzat de 41 ori un promo care anunța iminenta difuzare a unei anchete jurnalistice: „Exploziv. Mită în fotbal 3,5 milioane euro via Oradea-București. Ancheta jurnalistică în curând".

Administratorul la care face referire referatul procurorilor este Ioan Bendei, iar societatea condusă de acesta este RCS&RDS, compania cu cei mai mulți abonați la servicii de televiziune din România și deținătoare a mai multor canale de televiziune, printre care canalele de sport DigiSport. Sediul RCS&RDS se află în Oradea. Contractul menționat se referă la condițiile de retransmisie ale posturilor de televiziune aparținând Antena TV Group pe rețelele RCS&RDS. Între Antena TV Group și RCS&RDS există un conflict comercial mai vechi, cele două companii acționându-se reciproc în judecată429. Din Antena TV Group fac parte Antena 1, Antena 2, Euforia și GSP TV, dar nu și Antena 3, postul de știri fiind operat de o companie separată a familiei Voiculescu, condusă de moderatorul Antena TV Group, Mihai Gâdea.

Investigația anunțată printr-un promo difuzat de 41 de ori nu a fost difuzată niciodată de vreunul din posturile de televiziune patronate de familia Voiculescu. În dimineața aceleiași zile în care Alexandrescu a fost reținut de procurori (30 mai), site-ul Grupului de Investigații Politice și Cotidianul. ro au publicat extrase dintr-un contract din care reieșea că RCS&RDS ar fi finanțat cu peste 3 milioane euro o afacere personală a lui Dumitru Dragomir, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal. Compania RCS&RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurile din Liga I din partea LPF pentru sezoanele 2011 - 2014, negociator din partea Ligii fiind D. Dragomir. Grupul de Investigații Politice este condus de Mugur Ciuvică, un comentator care participă aproape zilnic la emisiunile Antena 3. Acest contract dintre RCS&RDS și S.C. BODU SRL, societatea deținută de Dumitru Dragomir, a constituit, conform procurorilor, obiectul presupusului șantaj.

Conform referatului DNA, Sorin Alexandrescu ar fi sugerat în discuțiile cu Bendei că investigația de presă care îl viza era deja terminată. Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări a instanței, directorul general al Antena TV Group a afirmat că scopul întâlnirilor cu Bendei ar fi fost să afle mai mult despre contractul dintre RCS&RDS și compania lui Dragomir și că intenția sa a fost să difuzeze investigația de presă.

 Sursa contractului folosit în așa numita investigație de presă a Intact a fost, conform procurorilor, Șerban Pop. Acesta era, la data faptelor, președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), unde fusese numit de guvernarea anterioară, dar păstrat în funcție de noua majoritate venită la guvernare. Partidul Conservator, al cărui fondator este Dan Voiculescu, face parte din coaliția la guvernare venită la putere în mai 2012. Conform rechizitoriului, Pop ar fi solicitat în schimbul documentului „promovarea, prin intermediul trustului de presă Intact Media, a imaginii și activității sportive derulate de concubina sa, Deleanu Irina, președintele Federației Române de Gimnastică Ritmică".

Pe 1 august, grupul Intact a transmis o scrisoare deschisă care conține rezultatele așa zisei investigații jurnalistice despre corupția din fotbal. Documentul, deși conține informații relevante, nu are nicio legătură cu activitatea jurnalistică. Prin modul în care este redactat, acesta pare mai degrabă un raport de analiză juridică decât o anchetă de presă. La începutul lunii octombie, patronatul, conducerea executivă și companiile media controlate de familia Voiculescu (SC Antena 3 SA, SC ANTENA TV GROUP, SC INTACT PUBLISHING) au fost trimiși în judecată pentru șantaj și complicitate la șantaj. De asemenea, Șerban Pop, fost președinte al A.N.A.F., este judecat pentru folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

În luna octombrie 2012, jurnaliștii Florin Paraschivescu și Nicușor Simion au fost arestați pentru 29 de zile sub acuzația de șantaj. Potrivit procurorilor, în septembrie 2012, sub pretextul că sunt director, respectiv redactor la o publicaţie (Atac la persoană), cei doi l-ar fi constrâns președintele Universității Bioterra să le plătească suma de 150.000 euro, sub ameninţarea că vor publica mai multe materiale compromiţătoare la adresa lui.

La începutul lui 2013, doi jurnaliști au fost condamnați la închisoare cu suspendare pentru acte de șantaj și un al treilea a fost trimis în judecată. În luna ianuarie, șefii unor publicații ieșene, Florin Asimionesei și Alin Tocan, au fost condamnați la trei ani, respectiv doi ani de închisoare cu suspendare pentru santaj, după ce au fost acuzați că între 2001-2004 au cerut mai multor persoane politice și oameni de afaceri bani pentru publicitate. Alin Tocan a fost redactor-șef al ziarului Ziua de Iași, iar Florin Asimionesei este patron al publicatiei Bună ziua, Iași. Corespondentul PRO TV Baia Mare, Raul Kreiter, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. Conform rechizitoriului, Raul Kreiter ar fi obținut în luna septembrie 2011 o înregistrare audio compromițătoare privind viața intimă a unui profesor de la Centrul Universtar Nord, pe care l-ar fi amenințat cu demararea unei anchete jurnalistice. Jurnalistul a pretins și a primit sume de bani de la partea vătămată.

În februarie 2015, fostul om de televiziune, prezentator și proprietar al defunctului canal OTV, fondator al Partidului Popular - Dan Diaconescu (PP-DD) și candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie din partea acestui partid, a fost condamnat definitiv la 5 ani și șase luni de închisoare cu executare de Curtea de Apel București în dosarul în care era acuzat de șantaj. În același dosar a fost condamnat și Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare.

 Andrei Bădin, prezentator la postul de știri B1 TV, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită în luna iulie. Fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu (PSD), a susținut că i-ar fi dat 5.000 de lei lui Andrei Bădin în vara lui 2013 pentru a nu face o emisiune despre ministrul mediului, Rovana Plumb, colegă de partid cu Duicu. Prezentatorul emisiunii urma să facă dezvăluiri despre despre presupuse fapte ilegale comise de R. Plumb și de fiul acesteia. La rugămințile insistente ale lui Duicu și în schimbul sumei de 5.000 de lei, Bădin ar fi renunțat la subiect. Redăm fragmentul din stenograma convorbirii prezentă în dosarul DNA:

DUICU: Te rog din sufletu' meu, hai că ne vedem, mai vorbim noi doi. Te rog eu mult las-o! Te rog din sufletu' meu! Te rog mult de tot! Deci, te implor! Te rog mult de tot, las-o! BĂDIN: Bine. Luni o să-ţi dau un SMS cu un cod IBAN să dai până miercuri ceva, să plec. Duicu a adus aceste acuzații în timp ce era audiat într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență. B1 TV a suspendat aparițiile televizate ale lui Bădin și implicarea sa în deciziile editoriale până la clarificarea situației de către justiție. De asemenea, postul a cerut angajaților să dea declarații de interese cu privire la orice „relații de colaborare care ar intra în contradicție cu prevederile codului deontologic al jurnaliștilor sau cu legile în vigoare, sau care le-ar putea afecta independența deciziilor editoriale". Înainte de a lucra pentru B1 TV, Andrei Bădin a activat și în redacția Antena 3, televiziune controlată de Dan Voiculescu.

Bogdan Chirieac, „pomenit" într-un rechizitoriu al DNA

Bogdan Chirieac, unul dintre cei mai vizibili comentatori de televiziune, consacrat în piață pentru fapte de șantaj și trafic de influență este pomenit într-un rechizitoriu al DNA privind presupuse fapte de corupție ale lui Toni Greblă, fost parlamentar PSD și judecător la Curtea Constituțională. Greblă este acuzat de procurori că a făcut trafic de influență în favoarea finului său, Ion Bârcină. În referatul DNA se arată că Toni Greblă l-ar fi amenințat pe directorul Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurențiu Ciurel. Directorul CEO susține că Toni Greblă l-ar fi amenințat pentru că nu era de acord cu o compensare de 10 milioane de lei, cerută de firma lui Bârcină. Ciurel a declarat procurorilor că și Bogdan Chirieac a făcut o recomandare pentru una din firmele controlate de Bârcină.

Televiziunea de știri - „rampa de lansare a unor candidați"

 Candidatura politicianului Mircea Diaconu (fost ministru al Culturii și fost parlamentar PNL) la alegerile pentru Parlamentul European ca independent a beneficiat din plin de sprijinul mediatic al postului Antena 3. Canalul de știri a promovat insistent candidatura lui Diaconu, inclusiv în perioada preelectorală, atunci când acesta trebuia să adune cele 100.000 de semnături necesare pentru a se înscrie în cursa electorală.

Politicianul Dan Diaconescu, fondator al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, fost patron al defunctului canal de televiziune OTV și fostă vedetă a acestui canal, și-a reluat activitatea la canalul de știri România TV, unde a primit un spațiu pentru difuzarea emisiunii sale. Diaconescu a folosit insistent spațiul editorial pentru a-și promova candidatura la alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Printre altele, a organizat un concurs de strângere de semnături pentru candidatura sa, oferind la schimb posturi în serviciile de informații, magistratură, ambasade, consulate în cazul în care ar fi câștigat alegerile.

Mădălina Pușcalău demisionează într-un mod suspect

La nici o lună după ce a moderat dezbaterea găzduită de B1 TV între candidații Victor Ponta și Klaus Iohannis, Mădălina Pușcalău a demisionat, acuzând că „influența unor personaje toxice este atât de mare încât contaminează întreaga atmosferă a postului" și că există „unele sincope vizibile în logica și constanța politicii editoriale". Jurnalista a mai semnalat că postul se confruntă cu probleme de mangement deoarece „persoane cu decizie în orientarea editorială au atitudini care nu au legătură cu normalitatea unei redacții".

Valeria Dorneanu, dată afară de la Digi 24

În ianuarie 2014, jurnalista Valeria Dorneanu, șefa departamentului Politic și senior editor la postul de știri Digi 24, a acuzat existența unor epurări politice și schimbarea orientării editoriale a postului, în contextul anului electoral 2014. Dorneanu a fost informată prin SMS de redactorul șef că nu i s-a prelungit contractul de muncă. Jurnalista a declarat că oricum și-ar fi dat demisia și că „se schimbă orientarea politică pentru anul electoral - dovadă sunt epurările din ultima vreme". În replică, Cosmin Prelipceanu, redactorul șef al televiziunii, a declarat: „Digi 24 nu a avut niciodată o orientare politică. De aceea, sunt neplăcut surprins că, după doi ani de colaborare, fostul șef al Departamentului Politic - Valeria Dorneanu consideră că aceasta se poate schimba. E clar că a început un an foarte interesant și îi invit pe telespectatori să fie ei cei care vor aprecia dacă principiile imparțialității și onestității vor fi respectate ca și până acum"

Televiziunile locale, transformate în arme politice

 În numeroase situații, televiziunile locale sunt arme de luptă politică, cel mai adesea sponsorizate din bani publici, potrivit studiului „Harta Politică a Televiziunilor Locale", lansat de organizația Active Watch . Cercetarea este însoțită de o hartă interactivă și are la bază o documentare care a inclus 56 de televiziuni locale din 15 județe ale țării și aproximativ 200 de interviuri și discuții cu jurnaliști, editori, manageri, producători, proprietari de televiziuni locale, politicieni, reprezentanți ai partidelor și autorităților locale și experți media. Din documentare a reieșit că aproape jumătate dintre cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influențate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare.

Un exemplu destul de elocvent reiese dacă citim stenogramele din dosarul în care Președintele Consiliului Județean Mehedinți este acuzat de trafic de influență arată cum Adrian Duicu ordona unor lucrători în presa locală și corespondenți locali ai unor canale naționale de știri să dea telefoane în numele acestor televiziuni pentru a intimida o echipă de control a Ministerului de Interne. Cei doi corespondenți, Adrian Bidilici și Mihai Bădescu, lucrau la două televiziuni locale și erau corespondenții România TV, B1 TV și Realitatea TV. Adrian Bidilici este și directorul televiziunii Tele 2 Drobeta din Turnu Severin.

Conform procurorilor, Duicu își folosea influența politică pentru a-l menține în funcție pe șeful Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți, Constantin Ponea, dar și pentru a-l promova la București în structurile centrale ale Ministerului Administrației și Internelor.

Potrivit stenogramelor publicate de Hotnews, pe 29 iunie 2013, Adrian Duicu aflase de o anchetă a Corpului de Control al ministrului de Interne, anchetă ce viza conducerea IPJ Mehedinți. Imediat, Duicu i-a sunat pe cei doi jurnaliști menționați mai sus și le-a cerut să-l sune pe adjunctul Corpului de Control și să se prezinte nu ca ziariști locali, ci drept jurnaliști de la canalele naționale B1 TV, Realitatea TV, respectiv România TV. Scopul nu era de a realiza un interviu, ci de a-l chestiona pentru desfășurarea respectivului control la o presupusă „comandă politică": „Îl suni acuma, în secunda asta! (...) Și spui că ești de la România TV."; „Dar repede (...) Îi spui că ești de la B1".

Conform procurorilor, cei doi jurnaliști au îndeplinit ordinele lui Duicu, raportându-i acestuia modul în care au decurs convorbirile. Bădescu i-a spus lui Duicu că speră „să-i fi speriat un pic intervenția presei". Adrian Bidilici și Mihai Bădescu nu au negat că au sunat la ordinul lui Duicu, dar au spus că întrebările lor nu au avut scopul de a intimida ancheta. Niciunul dintre ei nu a publicat nimic despre subiectul respectiv, intervenția lor limitându-se la telefoanele date reprezentantului Corpului de Control la ordinul lui A. Duicu. De altfel, în același dosar, Adrian Bidilici este acuzat de instigare la dare de mită și complicitate la folosirea influenței și autorității, în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite. Conform Mediafax, procurorii îl acuză pe Duicu că și-ar fi folosit autoritatea și influența în scopul de a obține foloase necuvenite pentru două posturi de televiziune controlate de el (Tele 2 Drobeta și Karisma Tv). Duicu ar fi impus tuturor primarilor și funcționarilor publici cu funcții de conducere de pe raza județului Mehedinți să plătească contravaloarea unor „urări" care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunțuri scrise pe „burtiera" ecranului) la cele două posturi de televiziune. Suma adunată ar fi fost de peste 60.000 lei. Acțiunea s-ar fi derulat prin intermediul lui Adrian Bidilici (directorul televiziunii Tele 2 Drobeta) și Mijache Loredana-Andreea (directoarea societății comerciale prin care operează cele două posturi de televiziune). Adrian Bidilici a spus că nu se consideră jurnalist, ci doar „lucrător în presă".

Amenințări și jigniri lansate de oameni din presă

Pe 26 și 27 septembrie, realizatorul TV Mircea Badea a amenințat cu moartea, a instigat la violență, a făcut gesturi obscene și a adus injurii unui motociclist în cadrul emisiunii În gura presei, difuzată de postul Antena 3. Mircea Badea își instalase studioul afară, în fața sediului televiziunii, și a fost deranjat de faptul că un motociclist a ambalat motorul în momentul în care a trecut prin fața sediului Antena 3. Badea l-a insultat și amenințat cu bătaia pe motociclist în timpul emisiunii, în direct. „Îmi bârâie unul cu motorul în cap. Dacă lipsesc eu un pic până îl rezolv eu pe cretinul ăsta... stai că poate se întoarce. Eu tot o să rezolv un handicapat din ăsta așa de rău încât voi primi zece ani cu executare. Pe bune! Prietene, eu pe-ăsta îl caut acasă! Să moară în chinuri groaznice și să îi  sărim cu picioarele pe cap. Fac un apel la jegosul de-adineauri să se întoarcă aici. Jur că vin doar eu după el. Să vezi ce bucată îi dau! Dacă îl prind pe ăsta, vom avea cel mai mare rating din istoria televiziunilor. Să mă mut eu de aici pentru că vrea un cretin?!", a spus Badea. 

Acest tip de comportament nu este o premieră pentru respectivul realizator, acesta amenințând și instigând constant împotriva unor persoane sau comunități. De exemplu, în 2013, i-a urat colegului Cătălin Striblea, de la România TV, să aibă parte de un al doilea atac cerebral, în timp ce Striblea se afla internat în spital. Badea a mai adresat jigniri și amenințări grave și la adresa altor oameni din presă, considerați a fi susținători ai președintelui Traian Băsescu. „Mă surprind gândindu-mă, fantasmând și fiind sigur de comportamentul meu cu privire la, uite, următoarea situație: presupunem, presupunem - se întâmplă atâtea în viața asta - deci dacă aș trece pe un drum de munte și în stânga e o prăpastie și așa cu două degețele se mai ține de o frunzuliță vreun propagandist d-ăsta abject, băsist hidos, oribil, putred, viermănos, d-ăsta... Tapalagă... nu știu dacă ați auzit, e un fel de homuncul - Sabin Orcan, ați auzit de așa ceva? Ăsta, Turturică ăla de clipește nervos și dezaxat din ochișorii mici înecați în grăsime, vreun Turcescu, vreun d-ăștia. Să-l văd așa, cu două degete, ajutor, ajutor. Prietene, nu numai că nu îl ajut, mă întorc cu spatele și plec. La unii." Două atacuri vulgare îndreptate împotriva jurnalistei Andreea Pora și, respectiv, a lui Andrei Pleșu, cunoscut om de cultură și fost ministru al culturii și de externe, au generat reacții mai consistente din partea breslei și a unor voci cunoscute din opinia publică provocând o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România.

Două echipe Digi24 au fost ameninţate şi chiar agresate în martie 2013 când au încercat să filmeze şi să se documenteze în anchetele privind privatizarea combinatului Nitramonia Făgăraş şi furturile de lemne din Neamţ.

În momentul în care filmau ruinele Nitramonia Făgăraş, agenţii de securitate ai combinatului au înconjurat echipa Digi24, care se afla pe domeniul public, şi i-au cerut să-și strângă echipamentul. Pentru că jurnaliștii au refuzat, agenții de securitate au trecut la amenințări și au luat camera de filmare din mâinile cameramanului.

În urma difuzării unei anchete la Antena 3 despre o posibilă legătură de afaceri între fiica președintelui, notarul public Ioana Băsescu, și compania Gazprom, moderatorul TV Mihai Gâdea a fost amenințat cu moartea pe pagina sa de Facebook, în ianuarie 2014.

„Mihăiţă tată, când ai să plângi moartea unuia din familia ta să ştii că nu este că tu ai alte gânduri. Este pentru că tu ai trădat şi trebuie să plăteşti. Ne pare rău dar tu în şase luni vei muri... indiferent dacă renunţi la funcţia ta Antena 3 sau nu. Tu o să ai un accident, stupid la prima vedere dar fatal pentru tine. Aşa este viaţa", i-a spus un utilizator de Facebook lui Gâdea. Numele de la care a venit această amenințare este Camill Iliescu. Mihai Gâdea a precizat că a depus o plângere penală la Parchetul General.

Jurnalista Laura Suzeanu de la Oltenițeanul.ro a declarat în decembrie 2013 că îl va acționa în judecată pe primarul PSD de Oltenița Petre Țone. Acesta s-a arătat deranjat de întrebările jurnalistei și i-a spus: „Taci, Doamne iartă-mă, din gură, că dacă mă pun la caracterul tău, tu să ai grijă pentru obrăznicia ieşită din comun... Tu să ai grijă... că ești de o obrăznicie. Fă-ți o familie... fă-ţi dracu ceva... dă panaramă!

Invitații „nepoliticoși", poftiți sa părăsească platoul

Atmosfera încinsă din perioada campaniei i-a afectat pe unii moderatori de la canalele de știri, care au recurs la gesturi extreme atunci când opiniile sau comportamentul invitaților nu le-au convenit. Deputatul PNL, Mihăiță Calimente, a fost dat afară din studioul Antenei 3, unde participa ca invitat la o dezbatere electorală transmisă în direct. Subiectul discuției era refuzul candidatului liberal, Klaus Iohannis, de a participa la unele dezbateri electorale, motivul invocat de Calimente fiind calitatea moderatorilor acestor dezbateri. Pentru acest argument, politicianul a fost poftit să părăsească studioul de către moderatorul Răzvan Dumitrescu. Redăm ultima parte a dialogului dintre cei doi. Calimente: Dacă dvs. îmi arătaţi vreun moderator din vest care îşi bate joc de un invitat... Dumitrescu: Vă rog să părăsiţi imediat platoul! Calimente: ... şi îi toarnă găleţi de laturi în cap. Dumitrescu: Acum, în acest moment, vă rog să părăsiţi platoul! Ne aduceţi nişte acuzaţii nefondate. Câteva luni mai devreme, deputatul mai fusese dat afară și din studioul România TV, la cererea moderatoarei Andreea Crețulescu. Aceasta i-a reproșat că nu a respectat rolul moderatorului și a vorbit fără a i se da cuvântul. „Eu am învățat, de la bunica mea, când intru în casa altcuiva să respect regulile casei", a afirmat Crețulescu. „Da, dar când gazda nu te respectă, nu faci ca ea", a replicat deputatul PNL, după care jurnalista l-a dat afară.

Un instrument de intimidare folosit tot mai des în ultimii ani de un număr crescând de oameni din presă și companii de media îl reprezintă acțiunile în instanță îndreptate împotriva altor jurnaliști sau companii de presă. Unele companii profită de puterea financiară pe care o dețin, disproporționtă în raport cu jurnaliștii, pentru a-i hărțui pe aceștia cu procese sau alte instrumente juridice. Pentru jurnaliști, costurile financiare și de timp pe care le presupun acțiunile în instanță constituie o povară greu de susținut.

De asemenea, avem de-a face în ultimul an cu o practică, care a devenit deja destul de răspândită în piață: o avalanșă de somații publice sunt adresate de diverși oameni din presă sau instituții media către alți jurnaliști sau instituții media, în care se cere pe un ton imperativ să se înceteze orice exprimare critică la adresa semnatarului somației.

Rând pe rând, cei mai vizibili actori în această bătălie absurdă și-au adresat unii altora astfel de somații, amenințând cu acțiuni în instanță, ignorând principiile libertății de exprimare, normele interne și internaționale, precum și jurisprudența CEDO. Singura utilitate a acestor documente o constituie presiunea pe care semnatarii speră să o exercite asupra destinatarului, în ideea că criticile sau atacurile la adresa lor vor înceta.

Manipulare și dezinformare prin mass-media

,,Procedurile de dezinformare şi manipulare au devenit atât de subtile şi de eficace, încât agresiunile ascunse pot fi preferate'' spunea Lucian Culda în „Agresiune şi apărare psihologică".

Mediul politic și instiuțiile de presă apropiate acestuia au demonstrat că nu au învățat nimic din experiența campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009 și au persistat în iluzia că propaganda mediatică garantează succesul electoral. Arsenalul mediatic pus în funcțiune în sprijinul principalului favorit, a avut, din nou, mai degrabă un efect de bumerang. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse altenative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.

Campania electorală a fost dominată de partizanate mediatice fățișe, dezinformări și atacuri la persoană, unele cu accente naționaliste. Susținerea unuia dintre candidați a fost asumată de două canale de știri apropiate coaliției aflate la guvernare (Antena 3 și RomâniaTV), fiind însoțită de atacuri la adresa contracandidaților. Din arsenalul canalelor de știri nu au lipsit dezinformările, instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidați. Principalele ținte ale acestora au fost principalul candidat al opoziției, Klaus Iohannis, și candidatul independent Monica Macovei.

Va urma