Cât de nocive pentru sănătate pot fi emoţiile puternice

Zi de zi, ora de oră, minut cu minut, starea de spirit a unui om este modelată de evenimentele care au loc în jurul lui, de situaţia personală şi profesională. Toate acestea generează emoţii, trăiri, iar unele dintre ele pot fi foarte nocive pentru sănătate.

Chiar dacă emoţiile sunt o forţă puternică şi inevitabilă din viaţa fiecăruia, acestea pot avea un impact negativ asupra sănătăţii, mai ales dacă sunt emoţii negative. De regulă, emoţiile pozitive precum o stare de surprindere puternică în urma unei surprize sau o stare de bucurie imensă pot avea, în unele cazuri, urmări neplăcute doar asupra persoanelor care au probleme cardiace. În schimb, emoţiile negative ne macina pe fiecare în parte.

FURIA

Atacurile de furie pot favoriza apariţia atacurilor de cord şi, în general, cresc riscul problemelor cardiovasculare. Şi nici nu-i de mirare! În momentul în care apare furia în starea de spirit a unui om, corpul este inundat de numeroase substanţe secretate în exces, precum adrenalină şi noradrenalină.

În timpul unui atac de furie, amygdala suprareacționează şi generează un flux mărit de sânge la lobii frontali ai creierului, adică în acele zone responsabile cu gândirea logică. Din acest motiv, în momentele de furie, oamenii tind să acţioneze iraţional sau să facă anumite lucruri care nici nu le-ar fi conceput atunci când aveau o stare de spirit general bună.

Accesele de furie au impact şi asupra sistemului cardiovascular. Medicii au constatat că şi la două ore după un moment de furie individul în cauză prezintă un risc de cinci ori mai mare de a suferi un atac de cord şi de trei ori mai mare de accident vascular cerebral, comparativ cu momentele de calm ale persoanei în cauză.

SINGURĂTATEA

Sentimentul de singurătate poate fi la fel de periculos că accesele de furie, cu atât mai mult cu cât acesta nu are o perioadă definită, scurtă, ci tinde să existe în starea emoţională a omului timp îndelungat. Singurătatea predispune la depresie şi este un factor de risc pentru deces prematur. Sentimentul de singurătate poate creşte riscul de moarte prematură cu 14%, a descoperit dr. John Cacioppo, psiholog la Universitatea din Chicago (SUA). Iar, dacă singurătatea este asociată cu perioade de insomnie sau, pur şi simplu, cu un somn neodihnitor pe termen lung, atunci riscul este cu atât mai mare.

Din acest motiv este esenţial ca omul să-şi menţină relaţiile cu prietenii şi cu familia, chiar dacă este vorba de conversaţii banale în care nu-şi dezvăluie adevăratele nemulţumiri. Orice contact uman este foarte important atunci când un om se simte singur, pentru că el să nu cadă în extrema întunecoasă a singurătăţii.

STRESUL ŞI ANXIETATEA

Stresul poate consta în orice stare în care un factor extern provoacă o trăire negativă, indiferent că este vorba de un traumatism fizic, de expunere la frig sau la căldură, în timp ce anxietatea implică o stare de neliniștie, de încordare însoţită de palpitaţii şi chiar disconfort în respiraţie. Aceste două tipuri de "emoţii" merg, adesea, mână în mână şi sunt departe de a fi benefice organismului.

Stresul este adesea asociat cu prezenţa durerilor de cap, a migrenelor, cu scrâşnitul din dinţi (medical - bruxism), ameţeală, stare de apuizare, insomnie şi o dereglare a apetitului (ba poftă continuă de mâncare, ba lipsa poftei). Anxietate vine cu palpitaţii şi cu senzaţia de tăiere a respiraţiei. Persoanele care prezintă aceste stări riscă să sufere, chiar din tinereţe, de tensiune arterială mărită, de dureri de piept, având totodată un sistem imunitar slăbit. Totodată, persoanele stresate tind să aibă mai puţină grijă de ele, nu dorm suficient şi nu mănâncă sănătos, motiv pentru care prezintă risc crescut de îmbolnăvire.

Mai mult, stresul şi anxietatea obişnuiesc să agraveze problemele medicale deja existent. Chiar şi ocazionale dureri de cap pot deveni migrene greu de dus pe picioare în perioade stresante, în timp ce persoanele care au joburi foarte stresante dezvoltă, de regulă, afecţiuni coronariene.

ŞOCUL

Şocul sau trauma apare într-un moment în care psihicul şi/sau fizicul individului este complet luat prin surprindere de un eveniment negativ. Şocul poate avea consecinţe pe termen scurt, dar şi pe termen lung asupra trupului şi a minţii.

Şocul traumatic se produce la nivel creierului şi poate chiar să schimbe structura aceştia în anumite zone ale cortexului frontal, unde "creierul emoţional" şi "creierul de supravieţuire" se întâlnesc. Sindromul post-traumatic este una dintre posibilele consecinţe ale şocului şi include tulburări de somn şi de alimentaţie, disfuncţii sexuale, lipsa energiei şi dureri cronice.

TRISTEŢEA

Nu degeaba există expresia "inimă frântă"! Atunci când un om resimte tristeţe profundă, durere sufletească, inima lui are de suferit. Un studiu realizat la Universitatea St. George din Londra a demonstrat că persoanele cărora le-a murit cineva foarte drag prezintă risc dublu de atac de cord şi de atac vascular cerebral. Însă nu doar durerea de după pierderea cuiva poate "leza" inima şi creierul, ci şi acea formă de tristeţe aproape permanent cauzată de nemulţumiri profunde legate de propria persoană şi propria viaţă.