Bilderberg, NATO, UE şi Globalizarea

De ce nu ştim nimic despre grupul Bilderberg? Pentru că urmărim prea mult numai presa oficială. Este foarte intereseant cum fiecare întâlnire G8, G20, Forumuri economice globale sunt în topul ştirilor, dar an după an începând cu 1954, elitele Bilderberg se întâlnesc în spatele uşilor închise, iar presa oficială, la nivel global, nu relatează nimic niciodată.

Dar, era modernă, tehnologia, internetul şi bumul în informaţie la nivel mondial a generat o trezire a capacităţilor intelectuale ale individului şi o mai clară conştientizare a rolului său în societate. Această trezire este evidentă şi se răspândeşte pe toată suprafaţa pământului; revoluţia pluteşte în aer. Sunt semne clare peste tot care denotă faptul că oamenii au început să realizeze că cei puţini îi controlează pe cei mulţi şi că a venit timpul să spunem că este de ajuns.

Unul dintre cele mai puternice şi influente grupuri  de interese din lume la ora actuală, pe structura sa s-a construit NATO şi Uniunea Europeană, printre altele, este cunoscut drept Grupul Bilderberg, denumirea dându-i-se după numele hotelului în care a avut loc prima întâlnire, organizată de prinţul Bernhard  al Olandei, tatăl actualei Regine Beatrix, la Arnhem în 1954.

Cei mai influenti oameni

Conferinţa grupului Bilderberg a avut loc, în acest an, de pe 31 mai până pe 3 iunie în oraşul Chantilly, Virginia. Această întâlnire anuală, neoficială, pe bază doar de invitaţie, a 120- 140 cei mai influenţi oameni din America de Nord şi Vestul Europei, este rezultatul temerilor apărute în anii ‘50 în rândul elitelor occidentale cu privire la controlul ONU care nu le mai aparţinea în totalitate. Aşa s-a format acest grup exclusivist, care are în componenţa sa cei mai influenţi politicieni, cei mai bogaţi bancheri, capete încoronate, moguli media, industriasi euro-americani, şi care, într-o secretomanie totală,( întâlnirile sunt închise publicului, locaţiile fiind inaccesibile; Charlie Skelton  reporter British Guardian a fost arestat  la întâlnirea din 2009 din Grecia pentru că făcea fotografii  maşinilor care veneau la conferinţă ) funcţionează ca un laborator strategic al agendei  instalării guvernului mondial şi dominării lumii.

Trei cercuri

Grupul Bilderberg este structurat pe trei niveluri: cercul exterior care este foarte extins; peste 80% din participanții la reuniuni fac parte din cercul exterior și nu cunosc decât o parte din strategiile și scopurile reale ale organizației, comitetul director, este mult mai restrâns. Acest nivel este alcătuit din aproximativ 35 de membri, exclusiv europeni și americani. Aceștia cunosc în proporție de 90% obiectivele și strategia grupului. Membrii americani ai acestui nivel sunt de asemenea și membri în CFR ( Council on Foreign Relations), Comitetul Consultativ Bilderberg, nucleul grupării. Este alcătuit din 12 membri, singurii care cunosc în totalitate strategiile și scopurile reale ale organizației

 Finanţatorii grupului au fost magnații David Rockefeller și familia de bancheri Rotschild. Grupul este puternic exclusivist și se reunește anual pentru a promova o apropiere între Europa și Statele Unite. Organizația are o agendă globalistă și afirmă că noțiunea de suveranitate națională este depășită, Grupul a fost acuzat adesea de comploturi la nivel mondial. Acesta  a fost suspectat de exemplu că pe agenda întâlnirii din anul 2010 s-ar fi aflat un potențial atac asupra Iranului și viitorul colaps al monedei euro. După colapsul monedei euro, soluția salvatoare pentru ieșirea din criză ar fi impulsionarea apariției unei monede mondiale, emisă de o bancă centrală globală. Aceasta s-ar traduce prin încercarea de a face din FMI un fel de Trezorerie mondială, sub egida ONU.

Cine este Josef Retinger

Conferinţa originală a fost iniţiată de câţiva politicieni europeni în frunte cu Josef Retinger ( secretarul general de onoare al Mişcării Europene ) preocupaţi de sentimentul anti-american care creştea în vestul Europei. Aceştia au propus o conferinţă internaţională la care lideri din ţările europene şi Statele Unite sunt aduşi la masa discuţiilor cu scopul promovării Atlanticismului ( o mai bună înţelegere între culturile Statelor Unite şi vestului Europei care să promoveze strategii de aparare commune şi cooperarea politică şi economică a celor două părţi ale Atlanticului.

Retinger la abordat pe prinţul Bernhard al Olandei care a fost de acord să promoveze ideea împreună cu premierul belgian Paul Van Zeeland şi fondatorul Unilever ( cea mai mare companie de bunuri de larg consum  printre care se numără băuturi, alimente, săpunuri, detergenţi. Compania are un portofoliu de peste 400 de brand-uri, de la săpunul Dove la îngheţata Magnum. Printre mărcile firmei se mai numără Helmann’s, Knorr, Rexona, Cif, Domestos, Axe, Rama,etc…London Stock Exchange o cotează la peste 100 de miliarde de euro ), care l-a contactat la rândul său pe Walter Bedell Smith şeful de atunci al CIA, care i-a propus lui Eisenhower o listă de invitaţi cu câte doi reprezentanţi ai fiecărei naţiuni ( 18 naţiuni în total ) câte unul din partea conservatorilor şi unul din partea liberalilor, 50 de delegaţi din 11 ţări din vestul Europei împreună cu 11 americani.

Succesul primei întâlniri i-a îndrumat pe organizatori să ţină conferinţe de acest gen anual. S-a format un comitet director permanent avându-l pe Retinger ca secretar general.

Poziţia de secretar general de onoare american a fost deţinută pe rând de Joseph E. Johnson de la Fundaţia Carnegie, William Bundy de la Princeton University, Casimir A. Yost de la Institutul pentru Studii Diplomatice Georgetown.

În 2008 un comunicat de presă al “ American Friends of Bilderberg “ susţinea că singura activitate a grupului este conferinţa sa anuală şi că la aceste întâlniri nu este adoptată nici o rezoluţie, nu se votează nimic şi nici nu sunt stabilite strategii geopolitice, şi chiar că lista cu membrii invitaţi este disponibilă presei.

Conform aceluiaşi comunicat agenda de discuţie în anul 2008 a cuprins în principal topica unei lumi fără energie nucleară, terorismul cybernetic, Africa, Rusia, finanţe, protecţionism, relatiile US-EU, Afganistan, Pakistan, Islam şi Iran.

Invitaţi de marcă

Din punct de vedere istoric lista cu participanţi tinde să încline spre bancheri, politicieni şi şefi ai marilor corporaţii .Printre invitaţii de marcă amintim: Juan Carlos I al Spaniei, Bill Clinton, Herman Van Rompuy ( preşedintele Consiliului Europei ), Manuel Barroso ( şeful Comisiei Europene ), preşedintele World Bank Robert Zoelick, guvernatorul Trezoreriei americane Timothy Geithner, toţi şefii marilor corporaţii cotate la bursele mondiale ( IBM, Xerox, Shell, Nokia, Daimler, Fiat etc. ), grupul funcţionând şi ca un comitet de numire al tuturor prim-miniştrilor Europei Occidentale.

Gorbaciov a prevestit sfârşitul lui Ceauşescu

În România, informaţii despre acest grup nu prea există. Menţionăm totuşi  declaratiile fostului ofiter SIE, Stelian Octavian Andronic, care amintea într-un interviu cu “marele“ Ion Cristoiu ( care nu ştia nimic ) că în 1972, cu ocazia vizitei familiei Ceauşescu în Olanda, fiind însărcinat cu strângerea a cât mai multor informaţii referitoare la familia Regală, a aflat din surse externe de existenţa foarte secreta a acestui grup din care prinţul Bernhard făcea parte şi a scris câteva fişe despre acest subiect pe care i le-a dat lui Ceauşescu. Acesta i-ar fi returnat fişele şi i-ar fi spus să le ardă şi să nu mai aducă niciodată în discuţie conţinutul lor.

Omul mărturiseşte că nu s-a lămurit niciodată în legătură cu această problemă dar că a observat că în urma acelei vizite Ceauşescu a început să vorbească în discursurile sale despre imperialismul occidental capitalist.

Jurnalistul rus Daniel Estulin este unul dintre dezvăluitorii grupului Bilderberg. Cărțile lui Estulin, „Adevărata poveste a Grupului Bilderberg" și „Stăpânii din umbră”, s-au vândut în milioane de exemplare fiind traduse în peste 50 de limbi. 

Estulin afirmă că la ultima întâlnire a lui Gorbaciov cu Ceauşescu acesta i-ar fi spus liderului roman :

“ Ne vedem în decembrie…dacă ne mai vedem”.