Lacul Roşu şi Cheile Bicazului

Ziarul Atac, 18 februarie 2013, Ora 21:29

  • print
  • |
lacul-rosu-si-cheile-bicazului-1.jpg

Lacu Roşu

Lacu Roşu este un lac de baraj natural, situat la poalele Munţilor Hâşmaşu Mare, în apropiere de oraşul Gheorgheni, din judeţul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din România, numele provenind de la Pârâul Roşu, care traversează straturi de culoare roşie, cu oxizi şi hidroxizi din fier.

Lacul pare întunecat şi ameninţător, cioturile ce ies din apa lăsând impresia că o civilizaţie lacustră şi-a găsit sfârşitul cu numai câţiva ani înainte să treci pe acolo. Cârduri de raţe trec nestingherite pe lângă tine dacă te aventurezi cu barca pe apă. Motiv suficient să dai la râme cam 10 minute, la concurs cu măcănitoarele, cât să te depărtezi de mal şi să observi civilizaţia de la distanţă.

Lacul Roşu s-a format încă din 1837. Atunci, după o serie de furtuni şi ploi torenţiale, din Muntele Ucigaşu s-a desprins o bucată şi a blocat pârâul Licaş, pârâul Oii şi pârâul Roşu.

Martori actuali ai calamitaţii naturale de atunci sunt cioaturile de molid rămase în apă. Reflectarea purpurie în lac a Suhardului Mic, prezenţa aluviunilor roşiatice aduse îndeosebi de pârâul Roşu şi calcarele roşcate din jurul său, i-au făcut pe ciobani să-i dea numele de Lacul Roşu.
Abia în 1857, trei turişti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiţi şi fermecaţi de frumuseţea sălbatică a priveliştei montane şi a lacului. Au povestit tuturor că au descoperit un colţ din paradis. De atunci, atraşi de frumuseţea naturală a lacului, de bogăţia faunei, florei, numeroşi turişti au străbătut potecile acestei regiuni.

În 1910 a început construirea drumului din Gheorgheni până la Lacu Roşu, realizat până în locul numit „Gâtul Iadului", şi numai în 1937 s-a terminat drumul care leagă Transilvania de Moldova.

Împrejurimile lacului au o faună şi o floră foarte bogată, predomina pădurile de conifere în amestec cu alunul, salcia de munte, pe versanţii din preajmă cresc bradul alb, paltinul şi plopul de munte, iar dintre animale vieţuiesc râsul, capră neagră, lupi, cerbi mistreţi.

Cheile Bicazului

În aval de Lacu Roşu încep Cheile Bicazului, chei în Carpaţii Orientali, pe valea râului Bicaz, care fac legătura între Transilvania şi Moldova. Are o lungime de 8 km, de la Lacu Roşu până la satul Bicazul Ardelean. Pereţii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de către apele repezi ale Bicazului.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hâşmaş care are ca arii protejate: Lacu Roşu, Cheile Bicazului, Hâşmaşul Mare.
Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ameţitoare. Pereţii de calcar ai stâncilor ascund peşteri (precum Peştera Neagră şi Peştera Cascada) cât şi avene ( Licaş, Avenul cu trei intrări).

Pe parcursul serpentinelor din Chei există mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii români şi de cei maghiari din zonă.

Barajul de la Bicaz şi lacul artificial "Izvorul Muntelui"

O altă atracţie turistică este şi Lacul de acumulare" Izvorul Muntelui" (35km lungime pe o suprafaţă de 33 km2), cunoscut şi sub numele de "Lacul Bicaz". Acesta este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România, fiind situat pe cursul superior al răului Bistriţa. Locul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic de la Bicaz, adevărat gigant cu o înălţime de 127 m, a cărei ridicare a cerut excavarea a mai mult de 170.000 m3 de stânca. Din el se alimentează centrala hidroenergetică Bicaz-Stejaru.

Lucrările de construcţie la amenajarea hidro-energetica au început în anul 1950, an în care a fost aprobat planul de electrificare al ţării. Costurile realizării proiectului au fost de aproximativ 1,7 miliarde de lei ( bani socotiţi la valoarea de atunci) şi au însemnat pierderea a sute de vieţi omeneşti în timpul lucrărilor. Aici au muncit mii de deţinuţi ( majoritatea lor, în primii ani de şantier, au fost deţinuţi politici cu înalta pregătire de specialitate) militari în termen şi brigaderi.

Pentru realizarea construcţiei au trebuit strămutate aproape 20 de sate. Două dintre acestea , Rapciuniţa şi Cârnei, au dispărut în totalitate. Au fost strămutaţi peste 18000 de locuitori din aproape 2300 de gospodarii.

Accesul spre zona Lacul Roşu se poate face dinspre oraşul Gheorgheni, localitate care este situată pe calea ferată Brasov-Deda şi pe DN 12. Din Gheorgheni, se desfăşoară pe o distanţă de 26 km drumul naţional 12/C ce leagă oraşul de staţiunea Lacu Roşu. Dinspre Moldova, plecând din Piatră Neamţ (prin Bicaz) după parcurgerea a 57 km, tot pe drumul naţional 12/C putem ajunge la staţiune.


Pe cale ferată, dinspre Moldova, putem circula până în oraşul Bicaz, după care accesul spre Lacu Roşu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de două ori autobuze. Zona este accesibilă şi din comună Sândominic (22 km) prin Poiana Tarcaului şi Trei Fântâni, dar nu se recomandă automobiliştilor. Dinspre comună Tulgheş, prin Pasul Balaj şi satul Telec, de asemenea se poate ajunge la Lacul Roşu, dar drumul este recomandat numai bicicliştilor şi iubitorilor de drumeţie.

 

 

EDITORIAL

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta

Atac la prostie si incompetenta De ce acest titlu de ziar, care, la o apreciere superficială, ar putea lăsa impresia că încalcă deontologia profesională. Deontologia jurnalistică. Nu ai voie să ataci persoane. Nimic  însă mai fals. Dimpotrivă! Publicaţia  relanseze presa adevărată, presa de informaţie şi atitudine, p ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Ziarulatac.ro

A.B.A. ACCOUNTING
11:29
BREAKING NEWS:

„Atac la persoană” atacă din nou