Legenda trovanţilor din Oltenia
Ziarul Atac, 19 noiembrie 2011, Ora 21:11
- |
- Tweet
În apropiere de drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, în comuna vâlceană Costeşti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzătoare sculpturi de piatră. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continuă să iasă la iveală pe măsură ce oamenii exploatează nisipul din carieră.
În jurul balatrucilor sau dorobanţilor, cum îi mai numesc localnicii, s-a ţesut un adevărat folclor: unii spun că bolovanii ar avea origini supranaturale, alţii că ar fi mărturii ale existenţei unor civilizaţii extraterestre superioare. Cert e că nici oamenii de ştiinţă nu au reuşit, până acum, să desluşească în totalitate misterul formării trovanţilor, şi tot ce pot face, deocamdată, este să emită ipoteze pe care să încerce să le verifice în laborator.
Trovanţii, realmente „pietre care cresc"?
Localnicii au părerile lor în privinţa trovanţilor, pe care îi numesc şi „pietre vii". Unii susţin cu tărie că după o ploaie mai lungă, din nisipul umed răsar mici trovanţi, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialiştii nu au confirmat acest mit: „În lumea minerală, numai cristalele cresc. Trovanţii sunt, practic, o adunătură de pietricele de diferite mărimi, de la submilimetrice, până la centimetrice, legate între ele printr-un ciment carbonatic. Adică, o gresie sau un conglomerat, în funcţie de dimensiunile pietricelelor", susţine drd. Florin Stoican, în opinia căruia „povestea cu creşterea e nerealistă. Putem spune, chiar, că trovanţii se micşorează, din cauza proceselor naturale de eroziune".
Un fenomen care fascinează o lume întreagă
Din România şi până în Noua Zeelandă, din Antarctica şi până în Groenlanda, trovanţii stârnesc uimire şi admiraţie. Deşi sunt uşor de recunoscut chiar şi de nespecialişti, ei diferă mult ca mărime, culoare ori consistenţă şi pot avea forme dintre cele mai diverse, de pildă sfera, disc, cilidru...
Interesante sunt pietrele sferice roşii din Parcul Naţional Theodore Roosevelt, situat în Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorită faptului că au în compoziţia lor fier. Deşi ating până la 3 metri diametru, concreţiunile de aici pot fi considerate pitice pe lângă cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung până la 9 metri şi par a fi cele mai mari din lume.
Concreţiuni grezoase mai sunt întâlnite şi în Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franţa sau Cehia. Americanii au trovanţii lor în Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.
sursa: inRomania.info