ROMÂNIA, țara lăcașurilor de cult

România este fără îndoială o ţară a lăcaşurilor de cult , a unora dintre cele mai vechi și frumoase mănăstiri, lăcaşe încărcate de legende, care sunt vizitate de numeroşi pelerini şi turişti.

De la biserici pictate la cele din lemn, de la biserici fortificate la cele înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, de la monumente ale arhitecturii gotice la cele ale stilului bizantin ori brâncovenesc, sutele de mănăstiri din ţară noastră sunt cuprinse în nenumărate pagini şi imagini ale spiritualităţii româneşti.

Avem unele dintre cele mai frumoase mănăstiri şi biserici, recunoscute în toată lumea. Vă invităm să le redescoperiţi pe cele care ne fac mândri că suntem români.

Bisericile pictate din Bucovina

Bisericile din Bucovina sunt o adevărată încântare pentru ochi, nicăieri în lume nu există biserici pictate care să îţi încânte văzul mai bine că aceste adevărate opere de artă.
Aflate în judeţul Suceava, cele opt biserici pictate din nordul Moldovei - Bucovina - au intrat în patrimoniul mondial al UNESCO. Şapte dintre ele - Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava şi Voroneţ - fac parte din patrimoniul mondial încă din 1993, în timp ce Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în anul 2010.
Bisericile au fost construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi în secolul al XVI-lea, de către Ştefan cel Mare (Voroneţ şi Pătrăuţi) şi de către alţi domnitori moldoveni. Mănăstirile se află la circa 450-500 de kilometri distanţă de Bucureşti, iar în ţinutul Bucovinei se mai află numeroase alte lăcaşuri de cult, precum Mănăstirea Râşca sau Mănăstirea Bogdana, din Rădăuţi.

Bisericile de lemn din Maramureş

Cele mai frumoase biserici şi mănăstiri de lemn, multe dintre ele unice în lume prin arhitectură lor, sunt în Maramureşul istoric. Făcute de meşteri populari, clădirile au rezistat sute de ani. Pentru valoarea lor incontestabilă, opt dintre bisericile de lemn din Maramureş au fost incluse în patrimoniul mondial.
Bat clopotele la Bârsana. Cu pas domol, credincioşii se îndreaptă spre turnul-clopotniţă, impresionant prin înălţimea care ţinteşte spre cer. Odată trecut pe sub el, credinciosul simte cu emoţie că intră într-un loc sacru. Văzută că o punte între trecut şi viitor, biserica, o adevărată catedrala de lemn, are o turla de 57 de metri înălţime şi este printre cele mai înalte clădiri de acest gen din lume. Toate construcţiile din incinta complexului sunt făcute din lemn de stejar şi pietre de rău şi au fost ridicate de meşteri locali, care au transformat în artă cioplirea şi îmbinarea lemnului. Slujbele se ţin într-un altar de vara, element nou în arhitectură monahală.
Alături de Bârsana, Budeşti şi Surdesti, în patrimoniul mondial au fost incluse, în anul 1999, bisericile de lemn Desesti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei şi Rogoz. În total, Maramureşul se laudă cu nu mai puţin de 93 de biserici de lemn, declarate monumente arhitectonice.

Bisericile fortificate din Transilvania

Bisericile fortificate din Transilvania au fost de asemenea incluse pe lista UNESCO a locurilor de patrimoniu mondial, Biertan în 1993, iar Câlnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor şi Viscri în 1999. Cele şapte sate şi bisericile lor fortificate se află în cinci judeţe - câte două în Sibiu şi Braşov şi una în Alba, Harghita şi Mureş.
Satele şi bisericile fortificate datează încă din Evul Mediu, fiind construite între secolele XIII şi XVI. Primele construcţii au influenţe cisterciene, după mănăstirea benedictină din Citeaux (lat. Cistercium). Bisericile fortificate sunt bazilici romanice sau biserici cu nava unică în stilul goticului târziu, jucând un rol defensiv până la finalul secolului al XVIII-lea.

Mănăstirea Horezu - capodopera stilului brâncovenesc

Mănăstirea Horezu (sau Hurezi) a fost ridicată între anii 1690 şi 1693, de către Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), în satul Românii de Jos, oraşul Horezu, la circa 40 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe drumul ce duce spre Târgu-Jiu. Construcţia este considerată o capodoperă a stilului brâncovenesc. Mănăstirea are hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" şi a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1993, fiind mănăstire de maici.

Mânăstirea Neamț

Mănăstirea Neamţ, cea mai veche şi cea mai importantă aşezare monastică a Moldovei.
În tezaurul de valori ale patrimoniului istoric şi cultural-artistic naţional, Mănăstirea Neamţ ocupă un rol cu totul deosebit, întreaga sa existenţă conferindu-i aura de legendă şi atributele unei vetre de viaţă spirituală ce se poate identifica în multe privinţe cu însuşi românismul medieval. Fiindcă această străvechi lăcaș din Moldova nu străluceşte doar prin existenţa multiseculară, ci şi printr-o neîntreruptă activitate pusă în slujba neamului şi a credinţei strămoşilor, nemurind paşii istoriei cu acele roade ale gândului şi ale sufletului care înfruntă veşnicia şi înnobilează dăinuirea noastră pe aceste plaiuri binecuvântate, sfinţite prin jertfa generaţiilor trecute şi a oştilor de martiri.
Evocând istoria acestui tezaur de suflet românesc ai totdeauna sentimentul întoarcerii în trecut şi al participării nemijlocite la atâtea veacuri de credinţă şi de fapte, în care, după cum scria Gala Galaction, o întreagă lume de ... voievozi şi vlădici, coconi şi jupaniţe, soli străini şi călugări din toate lavrele creştinătăţii care au trecut pe aici şi au dus cu ei renumele Moldovei şi al Mănăstirii Neamţ.

Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel Bătrân

Având hramul "Sfânta Treime", mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Mircea cel Bătrân, la sfârşitul secolului al XIV-lea. Este situată în apropiere de staţiunea vâlceană Călimăneşti, având zidurile exterioare pe malul răului Olt, la circa 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea şi 80 de kilometri de Sibiu. În timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântână ce-i poartă numele şi s-a refăcut pictura, iar în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu a fost construit pridvorul, în stitlul consacrat al domnitorului. Tot la Mănăstirea Cozia a fost înmormântat Mircea cel Bătrân, pe 4 februarie 1418.

Mănăstirea Tismana şi Mănăstirea Polovragi

Mănăstirea Tismana este printre cele mai vechi asezăminte monahale din Ţara Românească, fiind ridicată în a două jumătate a secolului al XIV-lea, în stilul bizantin. "Măreţul cuib al Basarabilor" sau "cea mai veche şi mai măreaţă dintre mănăstirile de pe Olt", Mănăstirea Tismana are hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi se află în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Gorj, la circa 35 de kilometri de Târgu-Jiu.

Mănăstirea Polovragi a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea, tot în stil bizantin, fiind o mănăstire de maici. Situat la 55 de kilometri de Târgu-Jiu, aşezământul are de asemenea hramul "Adormirii Maicii Domnului" şi se află în localitatea Polovragi, în apropiere de Cheile Olteţului şi de Peştera Polovragi.

Mănăstirea Putna - "Ierusalimul neamului românesc"

Mănăstirea Putna, una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, se află la 33 de kilometri nord-vest de Rădăuţi, în nordul Bucovinei, la mică distanţă de graniţa cu Ucraina. Construcţia a fost terminată în anul 1481, având hramul "Adormirea Maicii Domnului". Mănăstirea a fost numită de Mihai Eminescu "Ierusalimul neamului românesc", iar tot aici a fost înmormântat Ştefan cel Mare.

Biserica Neagră din Braşov

Construcţia Bisericii Negre din Braşov a început în anul 1383, fiind finalizată în anul 1477. Iniţial biserica de rit catolic, edificiul de stil gotic a primit hramul Sfânta Maria, nume pe care l-a şi purtat până în anul 1689, când a fost distrusă parţial de un incendiu şi a primit numele pe care îl are în prezent. Biserica este cea mai mare construcţie sacrală din ţară, are cel mai mare clopot care există în bisericile din România şi este unul dintre cele mai mari lăcaşe de cult din Europa Centrală şi de Est. Are 89 de metri lungime, 38 de metri lăţime şi 42 de metri înălţime, putând cuprinde în jur de 5.000 de persoane.

Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca

Unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania, alături de Biserica Neagră, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca a fost ridicată în Piaţă Centrală din oraş, iar construcţia a fost finalizată în anul 1390, sub domnia lui Sigismund de Luxemburg, având o lungime de 70 de metri şi o înălţime maximă de 80 de metri. De cult româno-catolic, biserica are deasupra porţii de intrare un blazon care îl reprezintă pe Sfântul Arhanghel Mihail.

Mănăstirea Curtea de Argeş - loc de odihnă al regilor României

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită de Neagoe Basarab, la începutul secolului al XVI-lea, fiind situată în Curtea de Argeş, la circa 40 de kilometri de Piteşti. Mănăstire de călugări, are hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi este cunoscută pentru două legende, cea a meşterului Manole şi cea a Sfintei Filoteia, sărbătorită pe 7 decembrie, ale cărei moaşte se află în această mănăstire.

În necropola regală aflată aici sunt înmormântaţi regele Carol I şi regina Elisabeta, precum şi regele Ferdinand şi regina Maria, dar şi regele Carol al ÎI-lea. Mănăstirea este de asemenea pe lista propunerilor pentru patrimoniul mondial UNESCO, începând cu anul 1991.

Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi - Unesco

Biserica mănăstirii a fost ridicată între anii 1637 şi 1639, de către voievodul Vasile Lupu, fiind destinată iniţial a fi necropola domnească. Având elemente din goticul transilvan, construcţia a reprezentat aspiraţia lui Lupu către bizantism şi are hramul "Trei Ierarhi" - Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu (sau Teologul) şi Ioan Gură de Aur -, fiind sărbătorit pe 30 ianuarie. Situată în centrul Iaşiului, mănăstirea este pe lista propunerilor pentru patrimoniul mondial UNESCO, încă din 1991. Alte vechi mănăstiri ieşene, precum "Sfântul Nicolae Domnesc", Galata sau Golia, au fost ridicate între secolele XV-XVII.

Biserica Densuş - "biserica fără pereche" - Unesco

Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae" din localitatea hunedoreană Densuş, la 10 kilometri de Haţeg, este una dintre cele mai vechi biserici în rit bizantin din România, fiind ridicată în secolul al XIII-lea, pe ruinele unei construcţii din secolul al IV-lea. Pictură să murală datează din anul 1443, iar unele dintre pietrele folosite la construcţie provin din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, aflată în apropiere. Inclusă pe lista propunerilor pentru patrimoniul mondial UNESCO, biserica a fost numită de scriitorul şi omul politic Nicolae Iorga drept biserica "fără pereche în toată românimea".

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Aşezată în comuna Francești, judeţul Vâlcea, Mănăstirea Dintr-un Lemn stă ascunsă printre copaci seculari, aşteptând ca turiştii să o descopere, pe măsură ce se aproprie de acest loc. Însemnările de la jumătatea secolului al XVII-lea ne istorisesc povestea unui călugăr, care a descoperit, în scorbura unui stejar centenar, o icoană a Maicii Domnului. Tot tradiţia ne spune că a fost îndemnat de o voce să construiască o mănăstire din acel copac. Dacă legenda ţi-a trezit interesul, îţi sugerez să vizitezi acest complex, care include şi o biserica din piatră, şi să descoperi singur acest lăcaş de cult deosebit. Icoana, care stă la baza acestei legende, se găseşte aici, mai precis în biserica de piatră.
Ştiai că icoana măsoară 1,50 m în înălţime şi 1,10 m în lăţime?