„Ţinutul secuiesc” încinge spiritele în Ardeal

Consilierii judeţeni din Braşov vor stabili miercuri, condiţiile în care braşovenii vor vota dacă sunt de acord cu desfiinţarea judeţului. Afirmaţia primarului Braşovului George Scripcaru cu privire la înfiinţarea Ţinutului secuiesc a stârnit nemulţumirea atât a braşovenilor simpli, cât şi a omenilor politici. Primarul Braşovului este de acord cu realizarea Ţinutului secuiesc.

O trădare voalată?

Ameninţaţi de UDMR cu ieşirea de la guvernare din cauza proiectului de reorganizare teritorială, liderii PDL caută soluţii.Vicepreşedintele PDL George Scripcaru propune ca în interiorul celor 8 regiuni să se regăsească entităţi precum Ţinutul Secuiesc, Ţara Bârsei sau Ţara Haţegului, dar fără personalitate juridică. „Este o idee, fără niciun sens", au reacţionat maghiarii, care susţin că fără personalitate juridică, aceste „ţinuturi" nu reprezintă nimic, motiv pentru care negocierile sunt în impas.Edilul urbei de la poalele Tâmpei, George Scripcaru, visând la fotoliul de şef peste regiunea 7 Centru a dat dovadă că istoria este o materie care nu la atras prea mult şi a uitat că între denumirile, Ţara Haţegului, Ţara Făgăraşului, Ţara Zarandului, Ţara Bârsei nu este nici o legătură cu denumirea „Ţinut secuiesc". Această enclavă etnică nu a fost menţionată ca o zonă de sine stătătoare. Şeful giratoriilor braşovene a emis în eterul urbei pe care o păstoreşte dorinţa lui arzătoare de a se înfiinţa „Ţinutul secuiesc".Propunerea a fost confirmată de către George Scripcaru, care a explicat cum anume vede rezolvarea diferendului pe care PDL îl are cu partenerul său de guvernare.„Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe.

Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean", a precizat, pentru presa centrală, primarul Braşovului. Varianta debitată de edilul Braşovului ar rămâne doar o simplă prostie dacă din calculele lui Scripcaru nu ar fi daţi uitării cei 400.000 de români din cele trei judeţe Harghita, Covasna,Mureş lăsaţi la mâna lasati pe mana extremistilor maghiari. Evident pentru Scripcaru aceştia sunt fi o cantitate neglijabilă...

Opoziţia sare la gâtul lui Scripcaru

Reprezentanţii opoziţiei s-au arătat nemulţumiţi de declaraţiile primarului. „Îi cerem domnului Scripcaru să iasă public şi să clarifice această situaţie. Nu este normal să iasă cu asemenea declaraţii fără să dea lămuriri", a declarat purtătorul de cuvânt al PSD Braşov, Răzvan Popa.
„Gogoriţa cu 8 regiuni o prostie lansată de Băsescu..."

„O reformă în administraţie trebuie făcută, fiind şi cerinţa a Uniunii Europene. Însă gogoriţa asta cu 8 regiuni lansată de Băsescu este o prostie. Acest proiect e făcut să distragă atenţia de la situaţia economică generală. O reformă administrativă trebuie făcută în urma unor dezbateri publice, trebuie să treacă prin parlament. Nu prin procedura de asumare de urgenţă, cum va face guvernul Boc." a declarat preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu. Acesta a subliniat că o reformă administrativă trebuie făcută pe îndelete, gândit. „Scripcaru este în cădere liberă, de aceea face astfel de declaraţii. Acum el ar da şi Ardealul, nu numai Ţinutul Secuiesc, pentru a mai fi ales încă o dată primar." a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

„Reorganizare pe picior cu scop electoral..." Traian Băsescu vrea să facă o reorganizare a României „pe picior", în scopul de a salva PDL de la un dezastru electoral, a afirmat fostul ministru al IMM-urilor, social-democratul Constantin Nită, pentru www.inpolitics.ro. „O reorganizare teritorială a ţării se face, de regulă, în urma unor studii de impact, referendum şi consultarea specialiştilor. Nu se face pe picior şi preşedintele Traian Băsescu asta intenţionează. Descentralizarea nu se poate face peste noapte. Aşa ceva se realizează în timp, în 10-15 ani. Acum, scopul lui Traian Băsescu este unul electoral", comentează Constantin Niţă.

Braşovenii nu s-au arătat nici ei prea încântaţi de idee. „Ce se va întâmpla dacă românii de peste graniţe, din SUA de exemplu, ar cere şi ei autonomie? Nu este normal, acolo ei s-au conformat legilor în vigoare", „Asta este numai de imagine, pentru a distrage oamenii de la adevăratele lor probleme. Oricum nu e normal să se întâmple aşa ceva", sunt câteva din părerile braşovenilor.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a anunţat într-un comunicat de presă că respinge oricevariantă de reîmpărţire administrativ - teritorială a României care să contureze înfiinţarea unei enclave etnice autonome sub forma aşa-zisului „Ţinut Secuiesc". FCRCHM respinge, de asemenea, proiectul de reorganizare a regiunilor de dezvoltare iniţiat de către UDMR care reconstituie virtual graniţele stabilite prin Diktatul de la Viena din 1940 şi solicită Camerei Deputaţilor respingerea acestuia în cel mai scurt timp.

Referendum pe 17 iulie

Consiliul Judeţean Braşov doreşte să organizeze un referendum prin care să-i întrebe pe cetăţeni dacă sunt de acord cu reorganizarea ţării în varianta propusă de guvernanţi: „Este normal ca oamenii să îşi spună părerea. De aceea vom aproba acest referendum în şedinţa de plen ce va avea loc miercuri. Trebuie să aflăm ce vor şi oamenii", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.

Motivaţiile false ale lui Traian Băsescu

Cetăţenii vor trebui să răspundă la întrebarea: „Sunteţi de accord cu intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a desfiinţa judeţul vostru?" Dacă proiectul va fi aprobat în plenul de miercuri, braşovenii din tot judeţul vor fi chemaţi în data de 17 iulie la urne, pentru a se pronunţa asupra desfiinţării actualelor judeţe, preconizată prin reorganizarea administrativă propusă de către Guvern. În mai multe judeţe. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a declarat că se intenţionează organizarea de referendumuri în toate judeţele conduse de reprezentanţi ai PNL şi PSD: „Motivaţiile PD-L şi ale preşedintelui Băsescu pentru reorganizarea administrativ-teritorială sunt false şi trebuie să reacţionăm".
Aberaţiile lui Boc şi referendumul.

USL vrea să organizeze la 17 iulie referendumuri în toate judeţele pe tema reîmpărţirii teritoriale. Premierul susţine însă că nu e nevoie. Legea referendumului prevede că „proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz, organizarea referendumului este obligatorie". Însă obligaţia legală nu există şi pentru Boc, care dă o interpretare proprie legii. Prim-ministrul spune că referendumul local este necesar doar în cazul modificării graniţelor „la nivel teritorial", de exemplu modificarea limitelor unui judeţ prin înfiinţarea unei comune, dar nu şi pentru procesul de reorganizare administrativă la nivel naţional.

Pot bloca prefecţii referendumurile? Există posibilitatea ca în judeţele în care se va hotărî organizarea de referendumuri locale, prefecţii să atace hotărârile de CJ în contencios administrativ. Demersul reprezentanţilor guvernului în teritoriu este însă sortit eşecului, pentru că referendumurile sunt în interesul legii. Este posibil să existe trageri de timp şi de la autorităţile centrale, dar deciziile luate de consiliile judeţene nu pot fi întoarse.

Adrian Militaru